2,319 matches
-
pierdut Noul roman al lui Dan Brown: Simbolul pierdut continuare a Codului lui Da Vinci a fost lansat pe 15 septembrie 2009 în SUA. Lansarea a ținut deschise aproape 150 de librării până la miezul nopții. După prima zi, spectaculosul roman ficțional s-a situat pe locul I în topul vânzărilor din întreaga lume, cu un milion de exemplare distribuite. Editura a pregătit alte 5,5 milioane de copii pentru lansările din Marea Britanie și Canada. Indiscutabil, tirajul este unul dintre cele mai
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
thriller captivant în lumea misterioasă a francmasoneriei din templele de la Washington DC. Ideea a avut-o inspirat fiind de un fel de Cameră Sambo: templul masonic de deasupra teatrului din orașul său natal, New England. Știm deocamdată că în scenariul ficțional al cărții apare mâna secționată a lui Peter Solomon (maestrul lui Robert Langton) pe care sunt imprimate simboluri masonice, semn terifiant al invitației de a călători inițiatic în "lumea pierdută a înțelepciunii esoterice". Alte simboluri prezente sunt phoenix-ul cu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Simbolul pierdut este citit (și) în spațiul virtual. Mâine va fi ecranizat și urmărit în versiune tridimensională. Eu cred că spectaculosul progres tehnic poate fi citit și în cheie spirituală. Virtualitatea unor mitologii străvechi va deveni "reală", actuală, grație scenariului ficțional al lui Dan Brown transpus în datele nanotehnologiei. Masonii, inițiații terifiantelor mistere, eroii exemplari și monștrii ancestrali vor "invada" lumea noastră tridimensională. Scenariile minții vor prinde corp în realitate grație noilor tehnologii. Straniu și provocator este însă altceva. Nu neapărat
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
direct cu aceste valori. Maniera de prezentare a conținuturilor permite profesorului să abordeze gradat, progresiv, probleme de estetică literară și muzicală, dându-i posibilitatea să utilizeze metode active, axate pe implicarea directă a elevului în receptarea și producerea de text ficțional sau / și în executarea elementelor muzicale. Realizând acest opțional, conținuturile învățării pot fi grupate în șapte secțiuni: I. Știința esteticii, II. Structuri estetice, III. Categorii estetice, IV. Arta și societatea, V. Opera de artă, VI. Producerea operei de artă și
Literatura şi celelalte arte. Aspecte intercurriculare. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Iulia Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1360]
-
baroce sau moderne și între care pot să intervină pauze temporale; implică, în general, prezența elementelor vizuale și/ sau istorice. Text dramatic - text redactat în scopul punerii în scenă, al realizării unui spectacol teatral sau dramatic. Principalele particularități sunt : caracterul ficțional, chiar atunci când pornește de la fapte sau personaje reale, înfățișarea cu ajutorul unuia sau mai multor personaje; a unei înlănțuiri de evenimente provocate de o cauză anume, declanșând stări și eventuale schimbări de situație și conducând în cele din urmă la o
Cercul de artă dramatică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Magdalena-Livioara Todiresei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1362]
-
sunt doar jocuri, ci și 6. Societăți virtuale. Second Life, proiectul companiei Linden Research, este cel mai proeminent exemplu al unei astfel de lumi. Utilizatorii pot să-și construiască un personaj virtual (un avatar) cu care să trăiască o viață ficțională într-una dintre numeroasele lumi virtuale din Second Life. Interesant este că Second Life are propria economie și propria monedă (dolarii Linden pot fi cumpărați cu dolari adevărați și invers). Tot ce există în Second Life - obiecte 3D (clădiri, peisaje
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
l′écriture de théâtre étant d′ailleurs ce recouvrement de la parole du moi par la parole de l′autre”. Fixând condițiile enunțării imaginare, didascaliile sunt în mod necesar ambigui: ele desemnează condițiile enunțării (mai ales coordonatele spațio - temporale), ale evenimentului ficțional, dar în același timp condițiile scenice. Rolul didascaliei este prin urmare dublu: ea este un text de regie cuprinzând toate indicațiile date de autor ansamblului de practicieni însărcinați să asigure existența scenică a textului său și, deopotrivă, un suport care
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
Strawson "On Refering", teoria lui Russell a fost imună la critici și nici iun fenomen similar nu s-a mai întâmplat în filosofia analitică contemporană 178. Meinong afirmase că se poate vorbi de existență și atunci când ne referim la personaje ficționale precum Sherlock Holmes, deși se poate face o distincție între existența unor astfel de personaje și existența ființelor reale. Personajul ficțional "Sherlock Holmes" există ca obiect intențional, adică ca un obiect spre care se îndreaptă gândurile noastre. Numerele, zeii homerici
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
în filosofia analitică contemporană 178. Meinong afirmase că se poate vorbi de existență și atunci când ne referim la personaje ficționale precum Sherlock Holmes, deși se poate face o distincție între existența unor astfel de personaje și existența ființelor reale. Personajul ficțional "Sherlock Holmes" există ca obiect intențional, adică ca un obiect spre care se îndreaptă gândurile noastre. Numerele, zeii homerici, himerele, toate au viață pentru că dacă nu ar fi entități de un anumit fel nu am putea face nici o propoziție despre
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
gramatica nu trebuie lăsată să guverneze vederile și perspectivele noastre despre ceea ce există 180. Deși unii filosifi au atribuit existență obiectelor sau ființelor este clar că acest tip de existență trebuie tratată distinct față de existența obiectelor sau ființelor reale. Ființele ficționale există doar în sensul în care sunt construite de imaginația noastră. "A exista" poate fi considerată o proprietate pe care o au doar unele lucruri la care ne referim în opoziție cu alte lucruri pe care le considerăm himerice. Dincolo de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
serioasă deoarece nu toate lucrurile la care ne referim că există, sunt și reale. Este adevărat că nu toate entitățile la care ne referim există cu adevărat. Putem să vorbim despre lucruri care există cu adevărat dar și despre entități ficționale (unicorni). S-a considerat adesea că existența este o proprietate universală a entităților care există, dar cuvântul "există" înglobează anumite dificultăți devreme ce nu toate lucrurile la care ne referim există cu adevărat 181. A spune că un unicorn există
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
li se strepezesc dinții nu se referă doar la enunțul "Zi-i și d-ta că ai avut să tragi un păcat strămoșesc", ci la întreaga secvență care descrie călătoria de până atunci a lui Harap-Alb. El proiectează asupra spațiului ficțional imaginea unei lumi a hybris-ului, în care copiii plătesc pentru păcatele părinților, și atinge astfel un aspect antropologic fundamental, de multe ori trecut cu vederea: faptul că, în esență, mobilul inițial al călătoriei eroului (ca urmare a poruncii tatălui
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de altfel, cu intensificarea dramatismului romanului), indivizii ajung să pună la îndoială fie înțelepciunea divină, fie pe aceea omenească. 2.4.3.3. Un rol-cheie joacă, în acest context, cuvintele părintelui Amos, care cad ca o sentință irevocabilă asupra lumii ficționale a romanului: "[26] Adevărate sunt cele bune [...]; adevărate sunt și cele rele. Dumnezeu pe toate le pune în cumpănă și le cântărește, plătind fiecăruia după marfa pe care a adus-o. Faptele smintite ale prietenilor noștri sunt pentru noi pasat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
memorabile. 3. Macroarticularea câmpurilor referențiale și construcția sensului textual în Creanga de aur 3.0. Deși s-a dorit doar un exercițiu preliminar, analiza textemelor pe care am întreprins-o mai sus e suficientă pentru a revela faptul că lumea ficțională din romanul Creanga de aur se dispune pe două axe (coordonate) referențiale. Cea mai evidentă dintre acestea - specifică basmului și, în general, narațiunilor inițiatice - este axa BINE vs. RĂU, care explică atât polarizarea personajelor, cât și natura conflictului. Un merit
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
acestei doctrine, pe care le-am analizat deja, funcționează în cadrul romanului ca niște "principii ecuaționale" ce justifică și susțin procesul metaforic. Momentul diaforic al intrigii se instituie abia în capitolele IV-VIII, când cititorul ia act de organizarea ierarhică a lumii ficționale (de la conștient/"numenal" către "inconștient"/fenomenal) și, totodată, de profunda "dizanalogie" ce guvernează cele două serii de câmpuri (EPISTEME, ETHOS și ZOON, pe de o parte; BROTÓS, POLIS și DOGMA, pe de altă parte). După cum am văzut în 3.1
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Blaga", pp. 29-30. 401 Ibidem, p. 31. 402 Ibidem, p. 37. 403 "Un referent (r) este orice lucru la care ne putem referi sau despre care putem vorbi, fie el un obiect real, un eveniment, o idee sau un obiect ficțional, non-existent./ Un cadru de referință (cr) este orice continuum semantic alcătuit din doi sau mai mulți referenți despre care vorbim: poate fi o scenă în timp și spațiu, un personaj, o ideologie, o dispoziție, o stare de lucruri, o intrigă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lor. Dimensiunea simbolică a imaginilor dobândește marca unică a coincidentiei oppositorum, când imago și simbolul devin un modus vivendi pentru diverse teologii și metafizici. Percepția simbolică a imaginilor nu este decât o operație subiectivă, iar configurația simbolică decât o supraabundență ficțională. Dacă plecăm de la presupoziția că simbolizarea este o manifestare primordială a psihismului, atunci semnificația profunzimii simbolice este o aptitudine de ordin subiectiv, o imagine fecundă în raport cu celelalte. Profunzimea de sens a imaginii se ilustrează în natura echivocă și ambivalentă a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
aceea subiectivitate a liricului și reconstruire dramatică a evenimentelor. Subiectul său central e, pe de o parte, amintirea. Orice expresie literară scrisă sau vorbită trebuie să aibă ca dată cel puțin cîteva minute sau ore distanță față de evenimentul (real sau ficțional) pe care îl descrie (în mod obișnuit sînt ani sau, în cazul anumitor genuri, secole). În plus, trecerea timpului transformă, vrînd-nevrînd, o narațiune literară sau o piesă lirică într-un artefact istoric. Există lucruri care au fost concepute ca absolut
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
aceasta fiind un atribut, rezervat de el, doar zidirilor divine: Plăcerea pe care o derivam din manifestarea ingenuității umane este în rațio de aproprierea de această formă de reciprocitate dintre cauza și efect. În construcția intrigii, de exemplu, în literatura ficționala, ar trebui să țintim să aranjam astfel incidentele încât să nu fim în stare să determinăm, în cazul nici unuia dintre ele, daca depinde de altul, sau dacă îl susține. În acest sens, desigur, perfecțiunea intrigii este, practic, imposibil de realizat
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
însingurării și suferinței provocate de eșecul spiritual. Opere reprezentative: Floare ofilita, Locul unde nu s-a întâmplat nimic , Apa morților , Hâia Săniș. 3. Momente semnificative ale istoriei naționale Istoria românilor a fost o sursă majoră de inspirație, dar românele reconstruiesc ficțional epocile : „Pornind de la izvoarele istorice, Sadoveanu izbutește să se ridice deasupra datelor materiale, să le învăluie într-o atmosferă de irealitate legendară, să le dea un suflet și o poezie ce stăruie adânc în amintire”, afirmă criticul literar Perpessicius. Mihail
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
nominale în proza lui Mircea Eliade Prefață de Radu VANCU INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuvinte-cheie: nume, etimo-mitologie, motivare, cratilizare, context Cuprins Prefață (Radu VANCU) / 7 Mențiuni preliminare / 11 Capitolul 1. Numele proprii eliadești în discursul criticii literare / 15 Capitolul 2. Numele ficționale. Itinerare teoretice / 21 2.1. Numele ficționale sau despre remotivarea semnului lingvistic / 21 2.2. Din nou despre nume proprii: revizuiri, revalorizări / 31 2.3. Despre cratilism, mimologism și (re)motivarea numelui în context în studiile românești / 48 Capitolul 3
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de Radu VANCU INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuvinte-cheie: nume, etimo-mitologie, motivare, cratilizare, context Cuprins Prefață (Radu VANCU) / 7 Mențiuni preliminare / 11 Capitolul 1. Numele proprii eliadești în discursul criticii literare / 15 Capitolul 2. Numele ficționale. Itinerare teoretice / 21 2.1. Numele ficționale sau despre remotivarea semnului lingvistic / 21 2.2. Din nou despre nume proprii: revizuiri, revalorizări / 31 2.3. Despre cratilism, mimologism și (re)motivarea numelui în context în studiile românești / 48 Capitolul 3. Atracția coincidenței contrariilor / 59 Capitolul 4. Numele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sau despre remotivarea semnului lingvistic / 21 2.2. Din nou despre nume proprii: revizuiri, revalorizări / 31 2.3. Despre cratilism, mimologism și (re)motivarea numelui în context în studiile românești / 48 Capitolul 3. Atracția coincidenței contrariilor / 59 Capitolul 4. Numele ficționale eliadești / 79 4.1. Dreapta potrivire a numelui sau Nuntă în Cer / 79 4.2. Litomantul Eliade sau figura din covor / 86 4.3. Domnișoara Christina sau blestemul imitației / 94 4.4. Sub semnul Șarpelui / 99 4.5. Spre "mitologia
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
că din tot acest cosmos atât de armonios, desăvârșit și egal cu sine, numai viața omului se petrece la întâmplare, numai destinul lui nu are nici un sens. (Mircea Eliade, Nuntă în Cer) Într-un univers intens sacralizat, așa cum este universul ficțional eliadesc, în care realitatea este "funcție de imitare a unui arhetip celest"1, actul numirii își dobândește sensul prin repetarea deliberată a actului îndeplinit ab initio. Într-o lume în care niciun eveniment nu este "sub semnul întâmplării" și nu se
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o mitologie demult îngropată reprezintă unul dintre resorturile esențiale ale literaturii fantastice ale lui Eliade, care-i permite individului să participe la procesul de revrăjire a lumii și să încerce o anulare a divorțului cu adevărul ființei 8. Interpretarea numelor ficționale eliadești înscrise într-un univers al nonarbitrarului lingvistic (tocmai pentru că aparțin unei literaturi care încearcă să dea sens, să resacralizeze, să descopere sensul/sacrul sub camuflaj) pornește, înainte de toate, de la o intenționalitate mărturisită de către Eliade, cu privire la ceea ce literatura de specialitate
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]