1,926 matches
-
apărută cu titlul "Apropiat", în "Sburătorul", din noiembrie 1926», se constituie într-o barbiană artă poetică hermetic-parnasiană, „în două părți“: Cu privire la „prima parte“ de ars poetica, "Din ceas, dedus"..., George Călinescu evidențiază că «hermetismul lui Ion Barbu e adesea numai filologic», cele două catrene din „deschiderea“ "Jocului secund" fiind «o cugetare clară, în limbaj dificil, arta poetică a liricului: Poezia ("adâncul acestei calme creste)" este o ieșire "(dedus)" din contingent "(din ceas)" în pură gratuitate "(mântuit azur)", joc secund, ca imaginea
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
doamnele îi spuneau să „stea pe vine”, ca să îl sărute! G. C.Nicolescu a întrebat-o dacă știe o serie de date, unele nesemnificative, singurul Al.Piru dându-i unele indicații privind redactarea tezei. Doamna Filipaș a menționat situația învățământului filologic românesc, unde nu erau studiați în liceu și facultate mari scriitori români - nici un scriitor interbelic, singurul fiind Arghezi, prezentat, la modul sociologist de Crohmălniceanu. În comisia de acordare a doctoratului au fost Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Al.Piru, Constantin Ciopraga
Elena Zaharia Filipaș () [Corola-website/Science/309046_a_310375]
-
Geschichte der deutschen Literatur" (Berlin, 1883; 10th ed., 1905. Această operă se remarcă prin claritatea cu care detaliile sunt coordonate cu studiul general și elucidant al literaturii germane de la începuturile ei, și până la moartea lui Goethe. Pe lângă multe alte tratate filologice, Scherer a scris în special despre Goethe ("Aus Goethes Frühzeit", 1879; "Aufsatze über Goethe", 1886), și a fost unul dintre fondatorii Arhivelor Goethe de la Weimar. Un mic tratat, intitulat "Poetik", o biografie a lui Karl Müllenhoff, și două volume din
Wilhelm Scherer () [Corola-website/Science/308794_a_310123]
-
și pune la dispoziția utilizatorilor publicații seriale și periodice și un fond de carte de peste 600.000 de unități documentare, reprezentând 320.620 de titluri care constituie catalogul informatizat. Centrele Culturale (Centrul de Limbi Străine, Centrul Confucius, Centrul de Cercetări Filologice și Culturale, Centrul “Peter Magrath”), care oferă și servicii de bibliotecă, s-au născut din dorința de a oferi comunității sibiene șansa de a intra într-un dialog autentic cu alte culturi, având un rol activ în viața comunității academice
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu () [Corola-website/Science/308871_a_310200]
-
La Hulpe / Belgia - revue mensuelle du Groupe de Reflexion et d’Information Littéraires, 1997 - 2007), "Înainte" (cotidian, Craiova, 1966 - 1969), "Jalons" (Paris / Franța, 2001 - 2007), "Knijevni jivot / Kњижевни живот " (Timișoara, 2006), "Literatura și limba" (București, trimestrial al Societății de Stiinte Filologice din România, 1981), "Luceafărul" (București, 1968 - 1969; 1981 - 1989; 2005 - 2007), "Lumină" (Iugoslavia / Șerbia, Novi Sad, 1995 - 2007), "Lumină Lină / Gracoius Light" (New York, 2004 - 2006), "Mozaicul" (Craiova, 2005, 2007), "Negru pe alb" (Odobești, 2007), "Neue Literatur" (București, 1989), "Oglindă literară
Ion Pachia-Tatomirescu () [Corola-website/Science/309382_a_310711]
-
științific specializat pentru conferirea gradelor științifice de doctor și doctor habilitat în filologie (1988-1991), președinte al Comisiei de Expertiză a Consiliului Național de Acreditare și Atestare al Republicii Moldova (din 1992). A pregătit 16 doctori și 5 doctori habilitați în științe filologice. A participat cu rapoarte și comunicări la cca 200 de conferințe științifice naționale și internaționale (în Rusia, România, Ucraina, Georgia, Germania, Ungaria, Franța, Italia, Spania, Polonia, Cehia, Slovacia, Austria, Canada ș.a.). A fost secretar de redacție (1958-1988) și redactor-șef
Silviu Berejan () [Corola-website/Science/309494_a_310823]
-
sunt atestați de cel puțin un mileniu acolo unde trăiesc și azi. Unii lingviști aromâni din România, cum ar fi Matilda Caragiu-Marioțeanu susțin totuși că aromânii se află într-o criză de identitate întreținută de interferențele politice în domeniul cercetărilor filologice, istorice, etnologice și lingvistice. Aceste interferențe se manifestă prin teorii contradictorii și dispute între istoriografiile moderne ale diferitelor țări, impregnate de naționalisme. Acestea tind a demonstra o origine cât mai monoetnică și o întâietate cât mai timpurie a fiecărui popor
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
împotriva stăpânirii otomane, iar la sfârșitul celei de-a doua pleacă la Viena. Aici îl cunoaște pe lingvistul sloven Jernej Kopitar care ocupă funcția de cenzor principal pentru cărțile în limbile slave. Acesta îl va ajuta în realizarea lucrărilor sale filologice. Din cauza conflictelor sale cu cneazul Miloš Obrenović, lui Karadžić îi este interzis să publice cărți în Serbia, dar și în Imperiul Austriac, de aceea își găsește prieteni în Rusia, de unde primește ajutor. După mai multe perioade în care a suferit
Vuk Stefanović Karadžić () [Corola-website/Science/306125_a_307454]
-
Facultatea de Litere este o instituție de învățământ superior cu profil filologic care funcționează în cadrul Universității din București. Este situată pe strada Edgar Quinet, numărul 5-7, în vechea aripă a Palatului Universității din București. Facultatea de Litere din București a fost fondată pe data de 2 noiembrie 1863. Inițial purta titulatura de
Facultatea de Litere a Universității din București () [Corola-website/Science/306104_a_307433]
-
Din 1891 Facultatea de Litere avea 3 secții, "Filologie", "Filosofie" și "Istorie", iar după 1900 existau 4 secții: "Filosofie", "Filologie clasică", "Filologie modernă", "Istorie". Treptat însă secțiile de filosofie și istorie au devenit autonome și s-au despărțit de corpul filologic. În anul universitar 1864-1865 existau doar 22 de studenți înscriși la 6 cursuri, în 1878 existau deja 9 catedre (departamente), iar în anul de apogeu 1937-1938 50 de profesori din 31 de catedre susțineau cursuri pentru 3035 de studenți. Cu
Facultatea de Litere a Universității din București () [Corola-website/Science/306104_a_307433]
-
Coroban marele nostru filolog și cărturar, pictorul Vitalie CorobanDin BrînzeniStepan Mașnicu fizician, actualmente angajat la Universitatea din Columbia S.U.A.Din ButeștiBatr Dumitru Grigore (n.1927) ,doctor habilitat în științe chimice, mun. Chișinău. Bogdan Damian Petru (1907 - 1991), doctor în științe filologice, București,(România) Bogdan Valeriu Gheorghe (n.1956) - doctor în științe biologice, mun.Chișinău Ciubotaru Valentin Vasile (n.1955) - doctor în științe agricole,mun. Chișinău Coroi Eugen Tudor (n.1950) - doctor în științe pedagogice,mun.Chișinău Cotelea (Zuzu) Tamara Mihai (n.
Camenca, Glodeni () [Corola-website/Science/305650_a_306979]
-
studiul " Problema timpului nostru", care va fi tradus și publicat la București abia în 1938. În 1860 în "Foița de istorie și literatură" apare lucrarea sa "Notiță asupra operei lui Kantemir Voievod". În 1866 este ales membru fondator al Societății Filologice Române. Informații amănunțite privind copilăria și mediul familial al lui Alexandru sunt precare. Sigur este, în schimb, că Alexandru a dobândit în familie cunoștințe în ce privește limbiile străine, argumente sigure ar fi instruirea deosebită pe care o avea tatăl său ca
Alexandru Hâjdeu () [Corola-website/Science/303463_a_304792]
-
la inițiativa episcopului Virgil Bercea, "Biblia" lui Samuil Micu este republicată, într-o ediție jubiliară scoasă la Tipografia Vaticana din Roma. Realizată de un grup de istorici și filologi clujeni, condus de Ioan Chindriș (coordonare editorială) și Eugen Pavel (coordonare filologică), noua ediție diplomatică cuprinde, în partea stângă, reproducerea anastatică a textului cu caractere chirilice, iar în partea dreaptă, transcrierea interpretativă a acestuia cu litere latine. Este un volum impunător (370 mm x 240 mm) de 2624 de pagini, care a
Biblia de la Blaj () [Corola-website/Science/313012_a_314341]
-
al cenaclul literar György Bretter din Cluj-Napoca. În 1995 devine lector la Catedra de Teatru a Facultatății de Litere din Cluj-Napoca. Între 1991 și 1996 este redactor responsabil al paginilor francofone la revista "Echinox". Obține diploma de doctor în științe filologice în 1999 la Universitatea „Babeș-Bolyai”, cu teza "La critique littéraire et dramatique de Gabriel Marcel", coordonată de către profesorul universitar Mircea Muthu. Începînd din 2007 este membru fondator și coordonator al seratelor literare „Insomnia” din Cluj-Napoca ce își desfășoară activitățile sub
François Bréda () [Corola-website/Science/313224_a_314553]
-
nivelul mai scăzut, în flexiune. De obicei, sistemul părților de vorbire a limbii poloneze se împărțește în zece clase - trei flexionare, două parțial flexionare și cinci neflexionare: Există și alte clasificări, folosite în lucrărire știintifice, mai ales lingvistice, dar și filologice, cum ar fi clasificare flexionară a lui Zygmunt Saloni sau clasificare sintactică a lui Roman Laskowski. Sunt și cuvinte care reprezintă caracteristici ale mai multora clase, precum "stukrotnie", care este numeral din punctul de vedere semantic, dar adverb din punctul
Gramatica limbii poloneze () [Corola-website/Science/314580_a_315909]
-
Uscătescu. Prin acest ,cuvânt înainte” Uscătescu motivează necesitatea apariției unei reviste de acest gen. Paginile revistei ,Destin” au reușit să cuprindă importante studii, eseuri și articole pe teme de cultură românească și europeană, probleme artistice, istorice, juridice, literare, politice, filosofice, filologice, dar și fragmente de proză, inclusiv poezii și memorii. Din cele 16 caiete, două dintre ele au fost dedicate unor evenimente importante din istoria României precum: 100 de ani de la Unirea Principatelor Române din 1859, respectiv 50 de ani de la
Destin (revistă) () [Corola-website/Science/314587_a_315916]
-
Maria văduva lui Constantin Bălăceanu, către împăratul Leopold, 2 iunie 1697. Contribuții științifice fundamentale se publică și la rubrica „Filologie” și N. Drăgan semnează aici studiul „Calvinismul în literatura română”, o suită de monografii ale unor numiri topice și comentarii filologice, privind unele cuvinte cu circulație mai restrânsă. Orientarea revistei arădene explică și deschiderea rubricii „Filozofie”, care se întâlnește mai rar în publicațiile literare ale vremii. Inițiativa nu este totuși una singulară. O rubrică asemănătoare fusese inaugurată mai înainte în "Românul
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
situația din Franța, unde statul se separă de Biserica. Se și rupeau relațiile între Franța și Sfântul Scaun. Criza Modernistă a pus problema aplicării în textele sfinte (în textul Evangheliilor, în textul scrierilor Bisericii) a metodelor de critică istorică, științifică, filologică pe care le foloseau de mai mult timp teologii protestanți din Germania în studierea textelor sacre pentru a combate o parte din adevărurile Bisericii. În Bisericile Protestante nu există norme dogmatice, ele schimbându-se în funcție de caracteristicile epocii. Aceste lucruri contravin
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
a idiomului numite ""il volgare"" (limba vorbită de majoritatea populației în diversele regiuni ale peninsulei italice și care făcea trecerea de la latina vulgară spre viitoarea limbă italiană). Pentru prima dată doi autori de opere în ""volgare"" devin obiect de studii filologice, până atunci rezervate exclusiv autorilor clasici ai antichității. Se întoarce la Ferrara în anul 1502, unde o cunoaște pe Lucrezia Borgia, soția lui Alfonso d'Este, care îi devine amantă. Părăsește Ferrara în 1505, când jumătate din populația orașului este
Pietro Bembo () [Corola-website/Science/314151_a_315480]
-
antologia ""Gesammelte Kleine Schriften"" au fost compuse în această calitate. Böckh a dezvoltat ideile lui Friedrich August Wolf (care îi fusese profesor la Universitatea din Halle) în ceea ce privește filologia și le-a ilustrat prin lucrări teoretice și practice. Renunțând la teoriile filologice mai vechi, el a considerat necesară considerarea moștenirii antichității ca un întreg de cunoștințe ("totius antiquitatis cognitio"), istorice și filosofice. Böckh împarte filologia în cinci părți: mai întâi, o anchetă în actele publice, cu cunoașterea vremurilor și locurilor în instituțiile
Philipp August Böckh () [Corola-website/Science/319498_a_320827]
-
Mulți scriitori români ai vremii făceau parte din mișcarea națională și au participat la revoluțiile din anii 1821 și 1848. Originea românilor a constituit un subiect de discuție, și în Transilvania, a apărut o mișcare latinistă, Școala Ardeleană, producând studii filologice despre originea romanică a limbii române și deschizând școli în limba română. Românii care au studiat în Franța, Italia și Germania, au adus cultura franceză și filosofia germană în literatura română modernă, reducând influențele grecești și orientale de-a lungul
Literatura română () [Corola-website/Science/297262_a_298591]
-
în această țară. Așadar, „limba moldovenească” nu este o formă scrisă a graiului moldovenesc, ci o denumire alternativă pentru limba română „ausbau” la baza căreia stă graiul „abstand” muntenesc. Prin urmare, graiul moldovenesc intră în câmpul de studii lingvistice și filologice, iar „limba moldovenească” în câmpul de studii politice și istorice. Nu există diferențe dialectale de la un mal la altul al Prutului, dar există regionalisme dispărute la vest de Prut și păstrate în est sau invers, și o diferență între elementele
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
cu o mare intensitate în perioada stăpânirii romane și continuată chiar după retragerea aureliană. Ulterior, din cauza năvălirilor "barbare", administrația romană și armata au abandonat și evacuat Dacia. Nu au rămas urme materiale care să indice evacuarea populației. Sunt aduse argumentele filologice: toponimele latine ale râurilor (Argeș, Buzău, Criș, Dunărea, Mureș, Nistru, Olt, Prut, Siret, Someș, Timiș, Tisa etc., toate, nume atestate înainte de cucerirea romană), originea latină a multor cuvinte, numele "voloh" pe care slavii orientali l-au dat românilor, în timp ce slavii
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
familii olandeze, stabilite de trei secole în sudul Africii nu și-au schimbat culoarea. Aceste două elemente, natura și ginta, nu sunt suficiente ca să explice diferențierea unei națiuni de alta, ci trebuie să fie adăugate și alte elemente. Dintre lucrările filologice cele mai însemnate sunt: "Cuvente den bătrâni" și "Etymologicum Magnum Romaniae". A editat, de asemenea, "Psaltirea lui Coresi" din 1577, publicând-o în 1881. Prin lucrarea sa "Cuvente den bătrâni" (1878-1879) a fost primul exeget al literaturii apocrife din România
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
pronunță sunetele în diferite ținuturi, care sunt formele, care sunt numirile date diferitelor obiecte, care sunt deosebitele credințe ale poporului. În cele 4 volume pe care le-a publicat n-a ajuns decât până la cuvântul "bărbat".<br> În aceste lucrări filologice, el a lansat teoria „circulației cuvintelor”, prin care a demonstrat că fizionomia unei limbi nu este dată de inventarul unităților lexicale, ci de folosirea lor, de frecvența acestora. Alături cu aceste opere istorice și filologie, se situează revista "Columna lui
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]