11,556 matches
-
directivele lui Ceaușescu din iulie 1971: „Organele noastre de partid, la toate nivelurile, să-și exercite rolul de conducător și Îndrumător al acestor sectoare de activitate”. În anii ’80 - arată Norman Manea - Cenzura a fost „Întărită” prin tot felul de filtre intermediare, peste care veghea Consiliul Culturii și Educației Socialiste (CCES), cu nou-Înființatul său Serviciu de Lectură (SL). Operațiile de cenzură s-au dublat, triplat, multidiversificat, iar „purificarea” textelor cucerea mereu noi și absurde motivări 2. Manea reproduce, În același loc
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
era dublată În epocă de poliția secretă care Își propune să realizeze o preîntâmpinare (și o profilaxie) a scrisului periculos, neautorizat politic. Pe o filă din dosarul de urmărire al scriitorului Stelian Tănase (ale cărui manuscrise erau oricum stopate de filtrele diurne ale cenzurii) un ofițer de contrainformații notează scopul misiunii: „Să prevenim apariția eventualelor lucrări cu conținut necorespunzător”1. Sfâșiate și, În același timp, aureolate de nimbul (derizoriu astăzi) al acestor hărțuieli, cărțile scriitorilor au continuat să apară În România
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
descoperirea de sine într-un proces de analiză pe cât posibil detașată. În exegeza critică, D. a folosit frecvent noțiunea de „realism psihologic” - autorevelarea personajului printr-o conștiință fluidă, nedeterminată, negând fixitatea unui caracter dat, vibrând la evenimentele exterioare trecute prin filtrul unei sensibilități obișnuite să analizeze intelectual faptele. La debutul său în proză, D. numea această stare de pendulare între mișcarea spre interior, spre sine, și tendința de detașare, de mișcare înspre exteriorul care permite supravegherea și analiza - „migrare”. „Migrațiile” vor
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
intrat în legendele urbei, și profesionistul de incoruptibile rigori coexistă sub semnul unei cuceritoare libertăți de spirit. Dramaturgia lui F., multă vreme rămasă necunoscută, a surprins întrucâtva la apariția volumului de Teatru (1994). Între îngândurare și surâs, erudiția, trecută prin filtrul gândirii proprii, și o fantezie ce refuză ifosele și crisparea dau consistență unui text lucrat cu un remarcabil simț al limbii, într-o versificație ireproșabilă. Drama istorică Alexandru Lăpușneanu propune o reabilitare a domnitorului pe care alte scrieri l-au
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
și de la Blaga, Arghezi, Bacovia, Pillat, Philippide la Nichita Stănescu sau Nicolae Ionel). D. a purtat în sine, matricial, nisus formativus al Cercului Literar de la Sibiu: foamea insațiabilă de cultură, din toate timpurile, din toate spațiile; rafinarea realului trecut prin filtrul estetic; stăpânirea perfectă a meșteșugului, a tehnicii într-un domeniu oarecare al manifestării; căutarea unității în diversitatea și metamorfoza întrupărilor. Un discurs poetic stăpânit, pe întreaga sa suprafață, de luciditatea unei conștiințe care-i rotunjește toate reliefurile; o rostire iubitoare
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
adevărat). Nu se poate tăgădui că însăși densitatea erudiției mitologice, în care se amestecă elemente când prețioase și rare, când obișnuite, atinge un ridicat grad de bizarerie. Realitatea nu este niciodată văzută în sine, în mod obiectiv, ci întotdeauna prin filtrul literaturii pe care Sidonius o stăpânește cu o precizie aproape scolastică. El încearcă să folosească toate subtilitățile formale pe care i le poate oferi studiul textelor din trecut. Prin acest stil rafinat și elegant el vrea să înnoiască expresivitatea limbii
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
TMS, 1968, 4; Mircea Iorgulescu, „Secol nervos”, „Albina”, 1969, 42; Mara Dănilescu, „Secol nervos”, AFT, 1969, 11; Magdalena Popescu, „Secol nervos”, RL, 1969, 48; Cristea, Interpretări, 148-153; Regman, Cronicari, 56-65; Ardeleanu, „A urî”, 89-94; Ciobanu, Critica, 135-141; Dan C. Mihăilescu, Filtrele istoriei, LCF, 1979, 17; Adriana Iliescu, Tradiție și istorie, RL, 1989, 12; Mihaela Ursa, Între obsesie și sens, TR, 1991, 20; Alexandru Vrânceanu, În umbra lui Ulise, RL, 1991, 22; Munteanu, Jurnal, VI, 196-208; Cosma, Romanul, II, 136-137; Dicț. scriit
GHILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
ultimii ani de comunism autoritățile au limitat vânzarea de pâine în mediul urban doar la rezidenții localităților respective (trebuia să dovedești cu un act de indentitate că ești rezident în localitatea respectivă pentru a putea cumpăra pâine) și au instituit filtre polițienești pe șosele pentru a depista transportatorii de mari cantități de pâine de la oraș la sat. Invers, aceleași filtre se străduiau să limiteze cantitățile de alimente aduse de la sat la oraș, constând în carne, cartofi, zahăr, vin, ouă, miere, legume
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
să dovedești cu un act de indentitate că ești rezident în localitatea respectivă pentru a putea cumpăra pâine) și au instituit filtre polițienești pe șosele pentru a depista transportatorii de mari cantități de pâine de la oraș la sat. Invers, aceleași filtre se străduiau să limiteze cantitățile de alimente aduse de la sat la oraș, constând în carne, cartofi, zahăr, vin, ouă, miere, legume și fructe și produse de contrabandă, cele mai multe dintre ele provenind din micul trafic de frontieră de la granița de vest
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de rol, iar cel de-al doilea nu. A. Kerckoff (1974) a propus o integrare a similarității și complementarității în descrierea și explicarea alegerii partenerului, în sensul că, într-o primă etapă, similaritatea de valori și atitudini acționează ca un filtru pentru a continua sau nu relația de prietenie, iar mai târziu complementaritatea nevoilor devine mai importantă. De exemplu, în timpul perioadei de întâlniri și de curte, cei doi parteneri își dau seama în ce măsură au valori și atitudini similare cu privire la familie. Dacă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
unui om și adevărul altuia”. Romanul Glonțul de porțelan (1984) aduce maturizarea prozatoarei. Influențată de Noul Roman francez, Ș. deconstruiește conceptele tradiționale de „narațiune” și „personaj”. Aflată într-un moment de răscruce al existenței, protagonista încearcă să se regăsească prin filtrul întâmplărilor trăite și din perspectiva celor din jur, perspectivă la care o împinge profesia de jurnalist. Unitatea romanului e în special stilistică și de atmosferă, evenimentele și personajele fiind estompate, ambigue. Și mai aproape de formula antiromanului este Podul de vise
SANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
sale, determinări directe și indirecte. După cum vom vedea însă în detaliu în cele ce urmează, concepția individuală despre dezirabil nu reprezintă o simplă iterare a matricei socioculturale date. Acțiunea factorilor socioculturali este filtrată de variabile interne de personalitate, un prim filtru constituindu-l însăși percepția personalității bazale, a dezirabilului social sau de grup, „construirea” mentală a acestora de către individ. Valorile sociale privite în geneza lor sunt abstractizări și generalizări ale intersecției dintre proprietățile lucrurilor și nevoile fundamentale biosociale ale omului, dar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
inovatoare și găsirea rapidă a căilor de urmat abia conturate pentru ceilalți membri ai grupului; - „Apărătorul” este cel care controlează fluxul informațional de la alte grupuri înspre grupului propriu, în el și dinspre interiorul acestuia spre alte grupuri, acționând ca un filtru. O altă problemă importantă este caracterizată de rolurile îndeplinite de membrii grupului în cadrul conflictului. Lloyd Goodall Jr. prezintă mai multe tipuri de roluri în grupuri. Am precizat mai devreme că este necesară o distincție pe care o facem între rolurile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
De pildă, pentru un obiect trebuie identificate funcțiile îndeplinite de fiecare dintre elementele care intră în componența acestuia. Ca o variantă a metodei concasării, M. de Mot (apud Tabachiu, Moraru, 1997) ne prezintă autochestionarea (self-questioning), care vizează trecerea printr-un filtru a întrebărilor dezvoltate pe intervalul a nouă categorii: - de utilizat pentru alte scopuri; - de adaptat; - de modificat; - de mărit; - de micșorat; - de înlocuit; - de reclasat; - de inversat; și - de combinat. În literatura de specialitate mai este cunoscută și tehnica SCAMPER
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
trăim (1982) par niște note de călătorie versificate (privind Africa și Mexicul), unde accentul cade pe pitoresc, pe descrierea unor muzee și pe evocarea unor personalități ale culturii universale (Tolstoi, Hemingway, Vermeer). Inima, ca simbol al sentimentelor, este declarată, emfatic, filtrul acestor impresii adunate de pretutindeni: „Inima-mi însă în ovalu-i are/ Pământu-nscris ca un cardioglob”. Mai interesante sunt poemele care încearcă recompunerea unei atmosfere, dezvoltarea câte unui episod anecdotic pornind de la pânzele unor pictori celebri. SCRIERI: Fierul dracului, București, 1957
STOIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]
-
adevărat). Nu se poate tăgădui că însăși densitatea erudiției mitologice, în care se amestecă elemente cînd prețioase și rare, cînd obișnuite, atinge un ridicat grad de bizarerie. Realitatea nu este niciodată văzută în sine, în mod obiectiv, ci întotdeauna prin filtrul literaturii, pe care Sidonius o stăpînește cu o precizie de-a dreptul scolastică. El încearcă să folosească toate subtilitățile formale pe care i le poate oferi studiul textelor din trecut. Prin stilul rafinat și elegant vrea să înnoiască expresivitatea limbii
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
timid” (G. Călinescu). Stăruie în căutarea perfecțiunii, fantomă ce ii bântuie visele: „În testamentul meu sentimental,/ Scris în tumultul unor noi Cartagini,/ Voi desluși plutind peste paragini/ Un chip de față cu surâs banal.// Dar contemplând profilu-i sculptural,/ Transfigurat prin filtru de imagini,/ Tu să citești pe locul gol din pagini/ Nepotolita-mi sete de ideal” (Epilog sentimental - cititorului). Goana după găteli fine duce la manierism. Năzuința spre desăvârșire, cu toate proiecțiile fantasmatice ale idealității râvnite, stimulează, însă, constiinta zădărniciei eforturilor
STATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
studiile cu caracter micromonografic. Heinrich Böll privește lumea cu ochii „omului de pe stradă”, ai inadaptatului „normal”. El e atras mai ales de „punctele de inserțiune ale realității din afara conștiinței”. Modul literar al lui Günter Grass e „un naturalism trecut prin filtrul experienței existențialiste”. Personajele sale sunt lipsite de consistență individuală, de „realitate interioară”: spunând „eu”, ele o spun ca și cum s-ar referi la altcineva. Fluxurile conștiinței lor „se identifică cu datele senzoriale, legate și comentate de o gândire detașată”, ce operează
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
din mâinile îngerilor mincinoși. În același timp, el proclamă un întreg program de sabotare a convențiilor sociale. Preoții simonieni (mystici sacerdotes), spune Irineu, trăiesc libidinose, căci se consideră liberi de orice constrângere: „Folosesc exorcisme și incantații. Recurg de asemenea la filtre, la farmece, la demonii numiți paredri și oniropompi și la tot felul de practici magice. Ei au o reprezentare a lui Simon, având trăsăturile lui Zeus, și una a Elenei, sub chipul Atenei, la care se închină” (I, 23, 4
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
să îl recompenseze [pe mag], nu doar oferindu‑i bunurile sale, ci și trupul său, dornică să se unească întru totul cu el, ca să coboare împreună cu el în Unul” (I, 13, 3). Ca și Simon, Marcu este acuzat de folosirea filtrelor magice (amatoria) și de farmece (adlectantia) (I, 13, 4). Irineu amintește decepția provocată de soția unui diacon ortodox, victimă a acestor artificii, care și‑a oferit spiritul și trupul acestui impostor și pe care „frații” nu reușeau să o readucă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cu sânge de rubine, „cerul de zmalț albastru”, apusuri de mărgean. Dar la fel de prezente sunt și elementele poeticii simboliste: regia misterului, a mesajului fără răspuns, mistica Frumuseții, audiția colorată - „albastre duete de privighetori” -, dereglarea simțurilor cu „delir fantasmatic”, beție, veninuri, filtre erotice, nevroze, aiurări agonice florale ca la D. Anghel, triade și majuscule magice ca la Maurice Maeterlinck și Ion Minulescu - „trei cerșetoare: Visul, Dragostea, Durerea” -, pastelul impresionist, cu cețuri irizate și „cocorii pistruind paloarea serii”, badinerii rococo, pantofi de mătase
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
senzația autenticității să sufere, fiindcă timbrul grav se percepe mereu adecvat. În această privință, autorul poate fi apropiat de Anatole France, foarte prețuit în cercul „Vieții românești”. Diferența e - atrage atenția Tudor Vianu - că la scriitorul francez limbajul trece prin filtrul unui umanism „occidental și păgân”, asimilat în urma frecventării îndelungate a „poeților clasici” și a „filosofilor epicurieni și stoici”, pe când S. alege cuvintele după alte repere culturale, venind cu o formație diferită: autorul român raportează limbajul la un umanism „oriental și
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
cinema, concerte și instantanee fotografice. Informației i se adaugă interviuri și scurte comentarii. Rubrica „Reflector” prezintă expoziții de pictură, artă grafică, fotografie, sculptură sau discută dramatizarea unor romane și tipologia personajelor dramatice. Din 1966 înregistrarea manifestărilor culturale e marcată de filtrul ideologic, devenit mai evident la nivel programatic în seria „nouă”, inaugurată la 11 decembrie 1970. În „Cursiv” (1/1970) Eugen Barbu anunță că de-acum revista se va axa pe „discuții în materie de fenomen artistic”, purtate pe „un ton
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
în anchetele privind actualitatea - foarte numeroase și niciodată adunate într-o carte -, întrucât aici exigența sa extremă, de „bijutier” (Petre Pascu), nu intră în contradicție cu, ci sprijină umanitatea profundă a unui fond reflexiv-afectiv. Imediatul, politicul sunt întotdeauna trecute prin filtrul culturii, filosofiei, ironiei, căutându-se aspectele reprezentative, general valabile. În recenzii, cronici, însemnări critice, portrete literare comentatorul dă romanului un loc central, find genul care, adâncind analiza vieții prin înscriere în istoria trăită, în economic, ca și prin incursiunile în
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
Pentru separarea substratului bacterian de mediul de reacție s-au utilizat diverse tehnici de lucru. Metodele de centrifugare sau de filtrare a amestecului în vederea îndepărtării substratului microbian s-au dovedit a fi impracticabile, deoarece celulele microbiene acoperă rapid membranele și filtrele de sticlă, conducând la o pieredere a uraniului. Utilizând o tehnică de separare cu schimbători de ioni, Strandberg și colab. (1981) au obținut dovezi clare că uraniul se asociază la peretele celular al P. aeroginosa, într-un intervat de timp
Introducere în geochimia microbiană a uraniului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]