9,041 matches
-
în norme a cuvintelor trebuie, se cuvine, se cade, "poate genera o confuzie care, probabil, va face ca aceste cuvinte să pară mai importante în ochii noștri, dar nu are nicio bază rațională"62. Elementul esențial al normei juridice este finalitatea ei. Forța de constrângere nu este suficientă pentru a impune o normă juridică, ci obligativitatea și exigibilitatea normei trebuie să rezulte din legitimitatea ei, din "valoarea ei intrinsecă"63. Orice normă conține o constrângere, "o modalitate a lui trebuie"64
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
eficient, realizabil, dreptul trebuie să cunoască realitatea, ceea ce este. Doar din cunoașterea realității poate rezulta o normare conștientă a faptelor. "Esența dreptului nu este constatarea faptelor, ci modelarea lor"69. Prin urmare, ideea de drept este strâns legată de determinarea finalității lui. Constatând dreptul așa cum este, trebuie să înțelegem că acest drept efectiv este doar unul din drepturile posibile, ales arbitrar de legiuitor, în funcție de o finalitate socială dorită 70. Ideea de finalitate trebuie să primeze în drept, dar nu impusă cu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
faptelor, ci modelarea lor"69. Prin urmare, ideea de drept este strâns legată de determinarea finalității lui. Constatând dreptul așa cum este, trebuie să înțelegem că acest drept efectiv este doar unul din drepturile posibile, ales arbitrar de legiuitor, în funcție de o finalitate socială dorită 70. Ideea de finalitate trebuie să primeze în drept, dar nu impusă cu forța, ci înțeleasă ca dezirabilă. "Ceea ce trebuie să fie nu este exterior dreptului, ci este chiar el"71. 2.3.3. Clasificarea normelor juridice Există
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
urmare, ideea de drept este strâns legată de determinarea finalității lui. Constatând dreptul așa cum este, trebuie să înțelegem că acest drept efectiv este doar unul din drepturile posibile, ales arbitrar de legiuitor, în funcție de o finalitate socială dorită 70. Ideea de finalitate trebuie să primeze în drept, dar nu impusă cu forța, ci înțeleasă ca dezirabilă. "Ceea ce trebuie să fie nu este exterior dreptului, ci este chiar el"71. 2.3.3. Clasificarea normelor juridice Există diferite clasificări ale normelor juridice, în funcție de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
modalitatea de îndeplinire a acestei condiții. Având punctul de plecare în concepția potrivit căreia omul este o creatură care caută plăcerea și evită durerea, scopul acesteia este să servească ca o atenționare pentru potențialii infractori. Pentru a ajunge la această finalitate, atenția se concentrează pe asigurarea pedepsei potrivite, nici mai mari, nici mai mici, decât cea care ar putea împiedica potențialii infractori să comită astfel de fapte. Modelul clasic de prevenire a apărut ca o reacție împotriva pedepselor individualizate și extrem de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
delicte sau de îndreptare pentru infractori și au încercat o conciliere între cele două doctrine, cea retributivistă și cea utilitaristă, dând naștere unor teoriile mixte, care consideră pedeapsa o răsplată proporțională cu vinovăția făptuitorului, dar care trebuie orientată spre realizarea finalităților cerute de prevenție și reeducare. Cei mai mulți au menținut ideea că pedeapsa este valoroasă datorită urmărilor sale, cum ar fi, de exemplu, reducerea criminalității, și au respins ideea că este admisibilă pedepsirea nevinovaților în acele circumstanțe în care o astfel de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
aceste teorii nu este capabilă să justifice pedeapsa. Din încercarea de a concilia cele două doctrine opuse, au luat naștere unele teorii eclectice, unificatoare, unde pedeapsa este stabilită proporțional cu vinovăția făptuitorului, dar, în același timp, este orientată înspre realizarea finalităților cerute de prevenție și reeducare. Cercetând relația dintre drept și morală nu putem decât să constatăm, așa cum au făcut-o și alții înaintea noastră, că cele două fenomene se întrepătrund, se reîntregesc sau se îndepărtează una de alta într-o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
râdă zgomotos; să nu se deplaseze continuu dintr-un loc în altul; să nu întrebe mereu însoțitorul (și colegii pot avea nedumeriri!); să nu atingă exponatele sau alte obiecte; să nu mănânce în incintă, să nu arunce nimic pe jos. Finalitate: Activitatea a fost inițiată înaintea vizitei participanților la proiectul la „Galeria de Arte”. 3. EROII BUNI DIN POVEȘTI ADUC BUCURIE, EROII RĂI ADUC TRISTEȚE Obiectiv : Copiii vor fi puși în situația: să-și exprime reprezentările morale de bine și de
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
cadrul structural (valorificarea spațiului, a timpului, a rolurilor și relațiilor); * cadrul cultural; * cadrul de învățare; * cadrul de conducere 27, acestea constituindu-se în tot atâtea premise ale contextualizării de diferite tipuri: contextualizare a conținuturilor, a strategiilor didactice prin raportare la finalitățile avute în vedere pentru fiecare nivel de școlaritate, pentru fiecare subdiviziune a acestora; contextualizare a modalității de relaționare, a formei de comunicare alese în funcție de coordonatele subiective ale situației de comunicare (context afectiv, motivațional etc.); contextualizare realizată prin prisma politicii/politicilor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
într-o situație clasică de comunicare sau prin utilizarea mijloacelor tehnice 31, audio-vizuale etc.; eventualele elemente perturbatoare care pot interveni fie în etapa de proiecție, fie în cea de realizare propriu-zisă, respectiv de evaluare a demersului instructiv-educativ: * erori în stabilirea finalităților, în asocierea cu anumite conținuturi, cu anumite strategii didactice (cel mai frecvent, drept consecință a necunoașterii componentelor prezentate anterior); * disfuncții de ordin fiziologic: voce răgușită/slabă/prea puternică etc., deficiențe de auz, văz, stare de boală etc.; * disfuncții de ordin
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
al manualității copilului; se formează și dezvoltă deprinderi asociate procesului alimentării, îmbrăcării, igienei, odihnei etc.; experiența senzorială este dirijată, în vederea optimizării, prin cuvânt, care capătă rol deosebit și în trecerea de la percepția schematică, nediferențiată, la cea organizată, cu o anumită finalitate; reprezentările (,,evocatoare, de completare, de anticipare și fantastice"43) se dezvoltă; gândirea are un caracter concret; realul se îmbină cu imaginarul (vezi explicarea prin magie a multor situații, acțiuni, a existenței unor obiecte, ființe etc.); gândirea copilului este caracterizată, de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
esențială de comunicare a gândurilor), identificându-le pe cele specifice limbajului copiilor, concretizate în două direcții: ,,egocentrică"55 și ,,socializa(n)tă"56: (1) limbajul egocentric, reprezentat prin: repetiție (écholalie) repetiția silabelor sau cuvintelor (din plăcere, nu cu o anumită finalitate); monolog ,,copilul vorbește pentru el, ca și cum ar gândi cu voce tare; el nu se adresează nimănui"57; monolog în doi sau colectiv ,,fiecare asociază celuilalt acțiunea sa sau gândirea sa la un moment dat, însă fără grija de a fi
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
pentru învățământul preșcolar conține informații privitoare la anumite aspecte considerate definitorii pentru realitatea educațional-comunicațională, socio-culturală în care programa în uz își găsește valorificare: date privind învățământul preșcolar în contextul politicii educației în România 92 (cu trimitere la articole de lege): * finalități (ideal educațional, finalități pe cicluri etc.); * grupele prevăzute: mică, mijlocie, mare, pregătitoare; anumite cerințe cărora unitățile de învățământ preșcolar trebuie să le atribuie realități corespondente: * armonizarea ,,politicii educaționale cu cerințele și nevoile comunității locale"; * raportarea la contextul social, politic, individual
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
conține informații privitoare la anumite aspecte considerate definitorii pentru realitatea educațional-comunicațională, socio-culturală în care programa în uz își găsește valorificare: date privind învățământul preșcolar în contextul politicii educației în România 92 (cu trimitere la articole de lege): * finalități (ideal educațional, finalități pe cicluri etc.); * grupele prevăzute: mică, mijlocie, mare, pregătitoare; anumite cerințe cărora unitățile de învățământ preșcolar trebuie să le atribuie realități corespondente: * armonizarea ,,politicii educaționale cu cerințele și nevoile comunității locale"; * raportarea la contextul social, politic, individual etc.; * nu încadrarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
treia alfabetizare prin computer, mass-media etc.; sugestii de valorificare a ,,colțurilor" sălii pentru diferite tipuri de activități; precizări de ordin gradual: în primul rând se are în vedere ritmul propriu de dezvoltare al fiecărui copil, apoi vârsta acestuia; ideea atingerii finalităților la ieșirea din sistem, dintr-un anumit ciclu de școlaritate, educatorul fiind cel care alege conținuturile și strategiile de abordare a acestora 96; * primele două săptămâni culegerea de date (privind dezvoltarea psiho-fizică, nivelul de cunoștinte și deprinderi etc.) despre copiii
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de Silvia Sbârnă, București, Elena Francisc Publishing, 2005 Văideanu, George, Pedagogie. Note de curs, Partea I, București, Editura Fundației ,,România de Mâine", 1998 Vrășmaș, Ecaterina, Educația copilului preșcolar. Elemente de pedagogie la vârsta timpurie, București, Editura Prohumanitate, 1999 Capitolul 4 Finalitățile învățământului preșcolar/activităților de educare a limbajului perspectivă etapizantă 4.1. Finalități generale pentru etapa preșcolarității Conceptul de finalitate, prezentat de literatura pedagogică din multiple perspective, este avut în vedere în lucrarea de față în asociere, pe de o parte
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de curs, Partea I, București, Editura Fundației ,,România de Mâine", 1998 Vrășmaș, Ecaterina, Educația copilului preșcolar. Elemente de pedagogie la vârsta timpurie, București, Editura Prohumanitate, 1999 Capitolul 4 Finalitățile învățământului preșcolar/activităților de educare a limbajului perspectivă etapizantă 4.1. Finalități generale pentru etapa preșcolarității Conceptul de finalitate, prezentat de literatura pedagogică din multiple perspective, este avut în vedere în lucrarea de față în asociere, pe de o parte, cu o anumită etapă a pregătirii copiilor (preșcolaritatea) și, pe de altă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
România de Mâine", 1998 Vrășmaș, Ecaterina, Educația copilului preșcolar. Elemente de pedagogie la vârsta timpurie, București, Editura Prohumanitate, 1999 Capitolul 4 Finalitățile învățământului preșcolar/activităților de educare a limbajului perspectivă etapizantă 4.1. Finalități generale pentru etapa preșcolarității Conceptul de finalitate, prezentat de literatura pedagogică din multiple perspective, este avut în vedere în lucrarea de față în asociere, pe de o parte, cu o anumită etapă a pregătirii copiilor (preșcolaritatea) și, pe de altă parte, cu o anumită arie a Curriculum
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ce le condiționează prin implicații pe celelalte: Educarea limbajului. În acest sens, atât delimitările teoretice 102, cât și exemplificarea sunt nuanțate, redimensionate, astfel încât să reflecte specificul elementelor vizate în demersul nostru. 4.1.1. Idealul educațional exprimând ,,acea categorie de finalități care definesc aspirațiile sociale în domeniul educației la un moment dat"103, ,,modelul de personalitate spre care tinde o societate"104, coroborare a modelelor sociale, culturale vizate într-un anumit context social, cultural, politic, economic etc. de membrii unei societăți
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
prezentate supra, se impune ca premisă a conștientizării modalității de raportare a individului la sine și la lume și a comunicării acestei raportări sublinierea faptului că în societatea contemporană trebuie să se aibă în vedere o mutație de accente în ceea ce privește finalitățile, vizându-se ,,educația pusă în slujba îmbogățirii vieții prin abilitățile de vorbire și comunicare și prin structurarea unui mediu educativ, care să susțină dezvoltarea autonomiei și interdependenței"108; de altfel, se poate considera că însăși ,,finalitatea culturii și a educației
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
mutație de accente în ceea ce privește finalitățile, vizându-se ,,educația pusă în slujba îmbogățirii vieții prin abilitățile de vorbire și comunicare și prin structurarea unui mediu educativ, care să susțină dezvoltarea autonomiei și interdependenței"108; de altfel, se poate considera că însăși ,,finalitatea culturii și a educației de a facilita comunicarea are trei componente: relația dintre ființa umană și cultură, comunicarea fiecărui individ cu propria individualitate și comunicarea interpersonală"109, de unde și ancora care permite plasarea comunicării (cu toate aspectele/componentele sale) la
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de a facilita comunicarea are trei componente: relația dintre ființa umană și cultură, comunicarea fiecărui individ cu propria individualitate și comunicarea interpersonală"109, de unde și ancora care permite plasarea comunicării (cu toate aspectele/componentele sale) la fiecare nivel, nuanțat, al finalităților oricărui demers instructiv-educativ. 4.1.2. Obiectivele educaționale ale reformei (reflectare a obiectivelor generale ale sistemului de învățământ prin prisma unui anumit tip de politică educațională, condiționată de anumite aspecte ale contextului social, cultural etc.) pot fi sintetizate într-un
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
individual, a originalității"117) etc., aspectele prezentate deschizând, de altfel, într-un proces particularizant pentru activitățile de Educare a limbajului, căi către modalități particulare de abordare a comunicării cotidiene, a raportării la comunicarea de tip literar etc. 4.1.3. Finalitățile perioadei preșcolare/scopurile (forme de particularizare a idealului educațional în asociere cu diferitele etape ale formării/dezvoltării personalității umane în cadru instituționalizat) implică prin raportare la documentele 118 în uz următoarele coordonate: * dezvoltare normală + ritm individual; * joc; * socializare; * identitate de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
personalității în formare a copilului preșcolar: * educația intelectuală coordonata cognitiv-lingvistică; * educația fizică coordonata psihomotorie și a dezvoltării armonioase; * educarea afectivității prin prisma socializării; * educația estetică și cultivarea creativității; * educația pentru societate 120. ,,deschiderea orizontului cultural"; ,,stimularea curiozității epistemice"121 etc., finalități trimițând în măsură diferită, de la caz la caz, către activitățile desfășurate la nivelul I/II al preșcolarității. 4.2. Finalități specifice pentru activitățile de educare a limbajului 4.2.1. Obiectivele cadru sunt ,,obiective cu un grad ridicat de generalitate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
prin prisma socializării; * educația estetică și cultivarea creativității; * educația pentru societate 120. ,,deschiderea orizontului cultural"; ,,stimularea curiozității epistemice"121 etc., finalități trimițând în măsură diferită, de la caz la caz, către activitățile desfășurate la nivelul I/II al preșcolarității. 4.2. Finalități specifice pentru activitățile de educare a limbajului 4.2.1. Obiectivele cadru sunt ,,obiective cu un grad ridicat de generalitate și de complexitate"122, avute în vedere la un anumit nivel de școlaritate, pe parcursul mai multor ani de studiu, vizând
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]