13,616 matches
-
mișcarea parietală este: ( unde h - grosimea peretelui; ρw - densitatea peretelui; E - modulusul Young, νraportul Poisson; r - raza vasului; P - presiunea; λ deplasarea peretelui. Peretele arterial poate fi considerat: rigid (modulus de elasticitate care tinde la infinit); flexibil (modulus de elasticitate finit). Pentru artera considerată rigidă se pot aplica ecuațiile Navier-Stokes. unde u viteza, p presiunea, ρ densitatea sângelui, µ vâscozitatea sângelui. În diversele simulări de flux sunt utilizate următoarele informații de bază: R densitatea sângelui ρ = 1060 kg/m3 (Duck, 1990
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
După determinarea conturului se va configura scala dimensională. importul fișierelor conținând datele geometrice achiziționate pentru a forma un model geometric inițial care va fi convertit într-o reprezentare geometrică meșabilă. generarea FEA mesh (utilizând Fin te Element Analyse -analiza elementelor finite) pentru a rezolva ecuațiile Navier-Stokes ale fluxurilor prin lumenul vascular (ecuații ale momentului cu constrângere de incompresibilitate). Artera este împărțită în elemente cvadrilaterale numite celule. Ansamblul de celule dispuse în rețea (mesh) formează grid-ul computational. Grid-ul se constituie deci dintr-
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
unei forme de informație prin interpretarea adecvată a celeilalte forme de informație (Kaandorp, 1999) - prin simulare numerică computerizată informația anatomică (geometrică) despre dimensiunile arteriale este utilizată ca o condiție de contur pentru calculul caracteristicilor hemodinamice de flux folosind metoda FEA (finite element analysis). Această integrare anatomică hemodinamică este evidentă în cazul angio RMN. Desigur, integrarea informației anatomico hemodinamice necesită achiziția cu acuratețe și precizie a ambelor forme de informație. Deocamdată și pentru integrarea anatomico-funcțională cu ajutorul angio RMN Kaandorp răspunde astfel la
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
a lemnului de care gălăuțenii erau mândrii fiindcă era trecut și În manualele școlare. Materia primă fiind fagul, acesta era adus aici mai ales de prin nordul țării, ceea ce În mod firesc ducea la creșterea prețului de cost al produsului finit. Cu toate acestea economiștii spuneau că Întreprinderea lucrează pe profit. Într-o localitate care avea aproape două mii de suflete se crease o Întreprindere care ajungea să ocupe În jur de două mii de locuri de muncă. Faptul era promițător. Veneau aici
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
în sens absolut, ci în sens critic, așadar ca idealism transcendental: întrucât intelectul nostru nu este "arhetipic", ci "ectipic", cu alte cuvinte nici originar, nici capabil să producă el însuși ideile și conceptele pe care le cunoaște, ci limitat și finit, lucrul în sine nu poate fi eliminat. Se păstrează așadar o rezistență dură a ființei care nu se lasă absorbită și rezolvată pe de-a-ntregul în gândire. Acum, chiar dacă anularea lucrului în sine se înfățișează rațiunii și imaginației noastre ca
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
au doar valoare ontologică, ci reprezintă structura Absolutului. În concluzie, gândirea, în structura sa logică, reflectă structura imuabilă a ființei în necesitatea sa incontestabilă. Prin urmare gândirea, în actualizarea sa perfectă, îi îngăduie omului să depășească orizontul fenomenologic al cunoașterii finite și să se ridice până la punctul de vedere al Absolutului. Având acest lucru în minte, putem înțelege sensul negării severiniene a devenirii: în orizontul Absolutului, așadar sub specie aeternitatis, devenirea se descompune în "secvența" imobilă deja dată și eternă a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
lucru în minte, putem înțelege sensul negării severiniene a devenirii: în orizontul Absolutului, așadar sub specie aeternitatis, devenirea se descompune în "secvența" imobilă deja dată și eternă a tuturor momentelor sale infinite; numai din punctul de vedere al unei minți finite, așadar sub specie temporis, aceste momente infinite, nerecunoscute în conexiunea lor eternă, apar din când în când în curgerea și evoluția lor, generând aparența devenirii. De aceea negarea timpului și a devenirii a primit, începând cu Destino della necessità, o
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
numi pe cea cu care mi se pare că se confruntă paginile decisive din Destino della necessità și din Tautótes, dificultatea de a media între ființa ca întreg și conținuturile aparenței, între ființă și ființări, între conștiința infinită și cea finită, între gândire și experiență, între logică și fenomenologie. Aceasta este o interogație fundamentală cu care au trebuit să se confrunte dintotdeauna toate formele de gândire ale Absolutului, dar care mai ales la Severino se prezintă în termeni cât se poate
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Elevii construiesc mulțimi care au tot atâtea elemente, mulțimi echivalente cu o mulțime dată, stabilesc corespondențe element cu element, rolul acestor activități fiind acela de a dezvolta la copii înțelegerea noțiunii de număr ca o clasă de echivalență a mulțimilor finite echipotente cu o mulțime dată. Caracterul social al dezvoltării intelectuale (după Piaget) relaționat cu specificul învățării la această vârstă - acțional, iconic și simbolic (după Bruner) conduc la formarea reprezentărilor despre număr și permit trecerea de la gândirea operatorie concretă la cea
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
deplasând analiza lui Bahtin din câmpul sociolingvistic al genurilor discursive, în direcția celui lingvistic mai restrâns al textualității. Cea de-a doua ipoteză esențială a lui Bahtin se referă la relațiile unităților (fraze sau propoziții) cu acel "întreg al enunțului finit", cu organizarea sa compozițională: Toate enunțurile noastre dispun de o formă-tip, relativ stabilă, de structurare a unui tot. (1984: 284) Atunci când alegem un anume tip de propoziție, nu alegem doar o propoziție dată, în funcție de ceea ce vrem să exprimăm cu ajutorul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
-tip, relativ stabilă, de structurare a unui tot. (1984: 284) Atunci când alegem un anume tip de propoziție, nu alegem doar o propoziție dată, în funcție de ceea ce vrem să exprimăm cu ajutorul acestei propoziții, ci selecționăm un tip de propoziție în funcție de întregul enunț finit care se prezintă imaginarului nostru lingvistic și care ne determină opinia. Ideea pe care o avem despre forma acestui enunț, adică a unui gen precis al discursului, ne ghidează în procesul nostru discursiv. (1984: 288) Cu toate că Bahtin nu explică nicăieri
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
când este vorba atât despre povestire sau argumentație (1984 și 1981a), cât și despre sonet (1984). Preiau parțial prima sa definiție a suprastructurilor, deoarece aceasta ne va permite să perfectăm ipoteza lui Bahtin despre relațiile dintre unități și "întregul enunțului finit": Suprastructurile sunt structuri globale care se aseamănă unei scheme. Spre deosebire de macrostructuri, ele nu determină un "conținut" global, ci mai degrabă "forma" globală a unui discurs [...]. Macro-propozițiile, cel puțin cele situate la un nivel superior, vor fi organizate pe categoriile schematice
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
inversat (un subiect de stare [S] este în relație de disjuncție față de un anumit obiect de valoare: O) și conținut aliniat (subiectul de stare este, la sfârșitul povestirii, în relație de conjuncție față de obiectul dorit) va rezulta următoarea definiție: "Povestirea finită poate fi citită ca o transformare a unei anumite stări în contrariul său. Previzibilitatea acestui parcurs binar definește coerența specifică povestirii și îi marchează încheierea." (Hénault 1983: 27). Se întâmplă oare întotdeauna la fel? Dacă luăm exemplul din introducerea povestirii
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
roș al lui; Pe fund apoi întinsu-i-am curele De bou, de-o roșie, foarte mîndră piele Acesta-i semnul care-ți spune toate [...]. (Homer, Odiseea) Se poate foarte bine observa că patul nu este descris în starea lui finită, ci pe măsură ce Ulise îl construiește. Nu există un exemplu mai elocvent de împletire a descrierii cu acțiunea. Una din tehnicile de animare a obiectelor statice, conform recomandărilor maeștrilor de retorică și stilistică, este descrierea-rețetă, împreună cu descrierea-promenadă (o variantă a acesteia
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ecvestru sublim sau... nuntita îmbrățLșare întru eternitate dintre nuasimodo (monstrul clopotar) și Esmeralda (frumoasa țigancă). „Ce s-a ales din două vieți? / O mână de cuvinte...” (M. Eminescu) Doar pădurea „plânge”, așa, ca să ne reamintească cine suntem - cine rămânem... „un finit (făptură de lumină) într-acest infinit (mărginire a nemărginirilor), scăldându-ne într-o infinitate de visuri...”, cum măiestrit glăsuiește întru eternitate Constantin Noica. <noteist> 1. Gheorghe Andrei Neagu - Nunta neagră. Ed. Valman, 2010 2. Liviu Antonesei - Despre dragoste. Ed. Ars
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
la care face referire. în concluzie, dorind să depășim acele efuziune ale melancolicului, „semn de grație intelectuală” (cum bine spune Eric G. tilson) care înmiresmează volumul, să conchidem într-o tonalitate degajată (după afirmația lui Noica): suntem și rămânem „un finit (făptură de lumină) într-acest infinit (mărginire a nemărginirilor), scăldându-ne într-o infinitate de visuri...” Mihail Gălățanu Poezia - formă a nedisimulării „Viața noastră e o carte cu șapte peceți...” (Mihail Gălățanu) Trilogia Burta înstelată, Poeme amnioticeși Douăsprezece cântece înaintea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
societății pot avea repercursiuni catastrofice. și iată cum, ne-o demonstrează scriitorul Vlad Zografi, capodopere ale dramaturgiei universale pot deveni teme de dezbatere întru explorare și descoperire a enigmelor dinlăuntrul nostru, conștientizând, totuși, că „infinitul își cântă muzica în limitele finitului”, după cum glăsuiește Rabindranath Tagore. Concluzionând, Infinitul dinăuntru este o carte sobră, cu profunzimi de gândire, cu formulări logice subtil formulate, care-ar putea să devină (fără nicio exagerare) suport în programele educaționale de debate, inițiate în universități, cluburi, licee etc.
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
pe înțelesul oricui. Trebuie spus că aici este mult de lucrat asupra te xtului. Biblia trebuie să conțină esența înțelepciunii. Este nevoie de multă muncă de documentare și studiate documente de arhivă pentru a prezenta soci etă ții un produs finit. După construirea mesajului pe principii solide, trebuie revizuită desigur și programa școlară predată î n s eminarii. Mai este de lucrat și la criteriul de selecție al candidaților, pentru că de acest aspect depinde pe viitor, profesionalismul instituției în ansamblu .Pentru că
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
lui Platon, Sfântul Grigorie a separat și . Tânjirea erotică a sufletului după Dumnezeu nu este diminuată sau descurajată de înțelegerea distanțării lui Dumnezeu, pentru că infinitatea Sa, literal vorbind, este dincolo de cunoaștere. În schimb, distanța diastemică dintre Dumnezeu infinit și creaturile finite nu este doar un punct de oprire pentru cunoașterea umană asupra lui Dumnezeu, ci și un teren de acțiune deschis, al mișcării și realizării eterne de sine. Argumentul lui Mühlenberg a fost criticat în diverse moduri pentru că ar suprasimplifica relația
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
ființa Creatorului și cea a creației pe care mintea omenească sau orice altă minte creată este incapabilă să îl traverseze. footnote> care merge dincolo de. Pe acest plan, o creatură se bucură de repausul în eternă mișcare ca fiind o ființă finită deschisă infinitului, și totuși cunoaște și o mișcare eternă imobilă, din moment ce sfârșitul ființei umane finite este infinit și intangibil. Staza finală este astfel „o vibrație dialectică între timp și atemporal, între creatură și Creator”. În descrierea îndumnezeirii, Sfântul Maxim vorbește
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
este incapabilă să îl traverseze. footnote> care merge dincolo de. Pe acest plan, o creatură se bucură de repausul în eternă mișcare ca fiind o ființă finită deschisă infinitului, și totuși cunoaște și o mișcare eternă imobilă, din moment ce sfârșitul ființei umane finite este infinit și intangibil. Staza finală este astfel „o vibrație dialectică între timp și atemporal, între creatură și Creator”. În descrierea îndumnezeirii, Sfântul Maxim vorbește despre desăvârșirea facultăților naturale ale creaturii și despre atingerea unui mod supranatural de existență, ca
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
funcție a minții) cunoaște rațiunile definite ale lucrurilor create. Dar după ce am terminat cu cunoașterea acestora, pe Dumnezeu nu-L mai putem cunoaște prin vreo putere naturală a noastră, căci Cel infinit nu poate fi cuprins de puterile noastre intelectuale finite. Atunci ne va dărui Dumnezeu o putere infinită, dumnezeiască, ca organ prin care să cuprindem pe Cel infinit. Dumnezeu Însuși se va cunoaște prin noi pe Sine. Vom pătimi cunoașterea Lui, nu va fi produsul nostru. Acea putere ne va
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
Sufletele închise în corpuri caută să se elibereze cât mai repede de mișcarea temporală și de lume, ridicându-se în eternitatea divină. footnote> rămăsese la „un dualism nesatisfăcător al stării și al mișcării, întrucât mișcarea o socotea legată de lumea finită, iar starea nu o socotea ca o mișcare împlinită, ci numai ca o oprire ce implica pericolul plictiselii. Sfântul Grigorie a introdus cu îndrăzneală ideea mișcării veșnice, împlinite și fericite, care depășea contradicția dintre stare și mișcare, ba chiar realiza
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
interzis, aceste creații tipice ale ceaușismului inaugural erau de fapt controlate și chiar stimulate de puterea politică (câțiva dintre autorii de vârf ai acestui nou val ajung repede membri ai Comitetelor de partid, până și ai celui central), dar produsul finit păstra totuși un vag aer de libertate și chiar de frondă, care îi asigura o popularitate fără precedent foarte repede, un asemenea roman semidisident devenise cel mai căutat cadou când trebuia să mergi la medic și lăsa să adie speranța
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
susține că ). Firmele intemeiate pe cunoaștere sau care au rezultate cunoașterea specializată activează în economia cunoașterii. In aceasta se identifică o piață a cunoasterii. Cunoașterea este o materie primă, un factor de producție (firme-rețea), resursă economică, dar și un produs finit, o marfă ce poate fi comercializată sub forma: consultanță, rezultate CD&I, informații de piață, formare profesională. Activele cunoștințe, componentă a capitalului intelectual, au devenit mai importante decât activele financiare sau tehnico-materiale. Multe categorii de firme, agenții de publicitate, firme
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]