13,525 matches
-
artistico.plastice și care stau la baza tuturorcelorlalte tehnici de lucru cromatice sunt tehnica umedă și tehnica uscată. TEHNICA UMEDA Constă în aplicarea culorii pe un suport umezit care asigură o mai ușoară estompare și amestecare a culorilor vecine. După fixarea suportului pe planșetă, aceasta se umezește cu o pensulă mare, un burete sau vată îmbibată cu apă. Umezirea se face uniform, îndepărtându-se surplusul de apă. Culoarea fluidizantă se aplică, apoi, pe suportul astfel pregătit cu ajutorul pensulei prin tuse orizontale
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
de o documentare la birou. Părerile unor tehnicieni (specialiști) ai domeniului căruia îi aparține obiectul vor ghida colectarea informațiilor pertinente. Cu ajutorul acestora, se vor genera și cuvintele-cheie care să servească la realizarea unei documentări extinse în literatura de specialitate. O fixare a subiectului într-o clasă generică poate conduce la identificarea unor organizații ce concentrează un know-how semnificativ în ce privește acest subiect, ca și sursele de informații aferente. În măsura în care este posibil și convenabil economic, se face o „disecție” a produsului de interes
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
amplasate în zone urbane să-și închidă porțile ori să-și transfere facilitățile în zone din afara orașelor, în paralel cu modernizarea echipamentelor pentru a obține așa-numita autorizație de mediu. Caracteristicile menționate, deși cu un grad mare de generalitate, facilitează fixarea analizei într-o zonă de maximă probabilitate a interesului, atât din punctul de vedere al factorilor, cât și al indicatorilor globali de stare. Particularități ale IMM-urilor - în cazul întreprinderilor mici și mijlocii românești, o arie de interes local sau
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
a analizei; 6. evaluarea ideilor găsite prin raportare la obiectivele propuse; 7. integrarea rezultatelor obținute într-un proces decizional (planificare strategică). Lista de acțiuni relevă faptul că analiza propriu-zisă este o etapă intermediară într-un proces decizional, fiind precedată de fixarea unor obiective și succedată de alegerea unei variante strategice care să maximizeze probabilitatea de a atinge obiectivele preconizate. Abordarea tehnică va însemna analiza propriu-zisă și va fi centrată pe o variantă a modelului cantitativ sau a celui calitativ, prezentate anterior
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
comparație, modele de previziune etc. Sinteza este vizualizată în imaginea caroiajului adoptat, fiind, de regulă, un model rectangular cunoscut. Ambele abordări sugerează că managementul are o poziție activă în direcționarea cercetării prin definirea unor deziderate asociate rezultatelor, dar și prin fixarea în practică a unor limite de timp și resurse. 7.3. Aplicații practicetc " 7.3. Aplicații practice" Studiile prezentate se vor concentra doar asupra unor etape ale abordării tehnice. Listele de forțe, slăbiciuni, oportunități și amenințări vor fi scurtate și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Y, în cazul firmelor această afirmație se susține prin raportarea la performanță, adică firma A are o cultură organizațională mai favorabilă performanței decât firma B. Cultura organizațională a generat păreri divergente chiar la nivelul definiției. Apariția conceptului a forțat o fixare a definițiilor aferente în mai multe domenii. Problema operaționalizării acestora s-a dovedit a fi cea mai spinoasă. Pe de altă parte, o relativă confuzie este dată și de nenumăratele unghiuri din care este privită cultura organizațională. Sociologia, antropologia, managementul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
punct median conform celor trei stări (de principiu) raportate la strategia propusă (Thévenet, 1986). Figura 8.1 Existența elementelor bine diferențiate se determină prin observații directe și prin intervievarea membrilor organizației. Înscrierea pe o scară cu mai multe trepte presupune fixarea unor elemente de etalonare reprezentate de reperele oferite de alte organizații. În practică, poziționarea se face pe o scară în trei (cinci) trepte cu punct median (figura 8.1) după o evaluare sumară, fără realizarea unei structuri-etalon riguroase. 3. Analiza
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
principalii concurenți este distorsionată și presupune și ea o oarecare aproximare. La aceste dificultăți se adaugă cele legate de etalonarea axelor matricelor. Subiectivitatea aprecierii poate să deformeze în practică modul de etalonare și, în consecință, să afecteze soluția strategică propusă. Fixarea capetelor intervalului de poziționare pentru cele două axe și a punctelor intermediare rămân la aprecierea analistului. Ca regulă generală, aceste valori trebuie fixate în consonanță cu specificul economic al zonei pentru care se face demarcarea industriei sau a pieței. La
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
5. Reprezentarea în interiorul matricei: combinarea coordonatelor determinate la punctele anterioare, corespunzătoare unei perechi segment strategic (industrie) - unitate strategică de afaceri, permite poziționarea fiecărei unități strategice de afaceri în interiorul matricei. Ansamblul valorilor determinate anterior pentru cele două coordonate va servi la fixarea „marginilor” matricei, adică a capetelor de scară. Pe punctele determinate de coordonatele respective, pentru fiecare unitate strategică de afaceri se trasează un cerc cu aria proporțională cu ponderea cifrei sale de afaceri în cifra de afaceri a firmei. Nu sunt
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
firmei, materializată în produs și proces, dar a fost la fel de inspirat conservat la cele două modificări revoluționare de sistem. Dacă în al doilea caz păstrarea numelui a fost firească pentru conservarea imaginii de marcă, în primul caz păstrarea simbolului și fixarea numelui pot fi considerate o întâmplare fericită. Aprecierea este justificată deoarece multe firme vechi au pierdut simbolistica vechiului nume pentru un altul cu rezonanță revoluționară, de tip „Dezrobirea”, „Independența”, la care se adaugă ceva ce se impunea să fie „roșu
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și iluminare, cum ar fi: • iluminat interior și exterior, stradal, ca și sisteme de balizaj și obstacolare aeroportuară; • transport și distribuție electrică de medie și joasă tensiune, automatizări industriale; • cabluri, conductori și accesorii pentru toate tipurile de aplicații industriale; • conectare, fixare, susținere cabluri și instalații; • surse de tensiune neîntreruptibilă, grupuri electrogene alimentate cu gaz sau combustibil lichid. Furnizorii reprezintă nume de referință în domeniile produselor utilizate de ICCO Electric, între aceștia numărându-se Philips Lighting (Olanda), Philips & Elba Street Lighting (România
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
creștere asupra marilor firme pentru a realiza adopția unor produse și tehnologii care să se conformeze standardelor dezvoltării durabile. Prin dimensiunea sa și a sistemului său, Coca-Cola înregistrează toate aceste semnale și adoptă o atitudine proactivă. Aceasta se concretizează în fixarea unor niveluri de performanță în protecția mediului, superioare celor care sunt fixate prin reglementările legale a marii majorități a țărilor în care operează. Deși operează ca o firmă globală, TCCC și sistemul său dau dovadă de o mare flexibilitate la
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
binelui. În această manieră, verticala platonică a ascensiunii sufletului e proiectată de Aristotel pe orizontala acțiunii care tinde către binele realizabil în concret. Acesta, la rândul său, devine o finalitate care presupune parcurgerea unor etape intermediare (scopuri proxime), a căror fixare și ierarhizare antrenează decizia și cunoașterea. Astfel că, în cele din urmă „cunoașterea este subsumată acțiunii; cunoașterea este și ea un gen al acțiunii” (p. 214). „Fundamentul trecerii la orizontalitate e de căutat în faptul că omul e o ființă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Chiar dacă cineva ar socoti că războiul trebuie dus împotriva celor ce se poartă drept, el tot n-ar recunoaște lucrul acesta pe față”. Între politic și demagogic, există o graniță atât de fragilă încât Platon însuși are anumite rezerve, în ceea ce privește fixarea ei. Și poate că ușurința cu care oamenii politici de aici ori de aiurea sunt dispuși să „vândă jugul onoarei pentru foloasele nemărginite ale rușinii” nu va mai fi atât de greu de înțeles . Platon vorbește despre filosof ca omul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
perspectivă psihopedagogică, principiile anterior expuse (discutate de multe ori prin prisma motivației învățării) conduc la o serie de considerații: 1. Cunoașterea rezultatelor. Dacă rezultatele intermediare sunt comunicate elevilor, acestea se constituie în factori recompensativi ce fixează conduita de succes. 2. Fixarea obiectivelor. Având în vedere ideea lui O.H. Mowrer privind importanța momentului furnizării recompensei, este deosebit de utilă fixarea unor obiective intermediare clare și precise în vederea atingerii unui obiectiv final îndepărtat în timp. Evaluările intermediare prin raportarea la aceste obiective vor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
considerații: 1. Cunoașterea rezultatelor. Dacă rezultatele intermediare sunt comunicate elevilor, acestea se constituie în factori recompensativi ce fixează conduita de succes. 2. Fixarea obiectivelor. Având în vedere ideea lui O.H. Mowrer privind importanța momentului furnizării recompensei, este deosebit de utilă fixarea unor obiective intermediare clare și precise în vederea atingerii unui obiectiv final îndepărtat în timp. Evaluările intermediare prin raportarea la aceste obiective vor întări corespunzător comportamentul elevilor; pentru elevii mici se pot stabili obiective mai apropiate decât pentru cei mai mari
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de variate capacități intelectuale. De fapt, în procesul învățării se pot distinge două etape: în prima se urmărește rezolvarea unei probleme Ă acum rolul principal îl are gândirea, organizând percepția, memoria și imaginația Ă iar în a doua se realizează fixarea, consolidarea soluției, și pe primul loc se situează memorarea inteligentă. Tot timpul însă e necesară energia, perseverența, dependente de motivație și voință. În concluzie, studiul procesului de învățare presupune o analiză detaliată a multiplelor fenomene psihice implicate în structura sa
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Memoriatc "3. Memoria" 1. Percepția se bazează pe memorie, ea furnizând imaginile acumulate anterior, în baza cărora capătă un înțeles. Dar nu numai percepția se sprijină pe memorie, ci întreaga viață psihică. Memoria este funcția psihică fundamentală care face posibilă fixarea, conservarea, recunoașterea și reproducerea fenomenelor psihice. Există o memorie imaginativă, asigurând păstrarea și reproducerea reprezentărilor, una verbal-logică referitoare la idei, o memorie afectivă (creând posibilitatea retrăirii unor emoții, sentimente) și o memorie motorie (făcând posibilă formarea de priceperi și deprinderi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cere vreo ordonare). Acestora li s-a acordat timpul mediu realizat de prima grupă pentru clasificare. Deci, în primul caz s-a cerut un efort de gândire, fără a se menționa memorarea, pe când în cazul celorlalți, invers, s-a solicitat fixarea, dar nu și aprofundarea înțelesurilor. Apoi, fiecărui subiect i s-a cerut să-și reamintească imaginile utilizate. Cei care au clasificat au reținut mai multe figuri. Așadar, înțelegerea s-a dovedit mai importantă decât intenția de a ține minte. Memorarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Lectura unui capitol sau a unui articol se însoțește de întocmirea unei fișe consemnând tot ceea ce clarifică sau îmbogățește o temă. Înțelegerea aprofundată asigură în mare măsură și memorarea. Totuși, sunt date, definiții, clasificări care cer o muncă specială de fixare. 3. Prin urmare, în a treia fază se impune reluarea fiecărui fragment în vederea unei memorări analitice, când memorăm ceea ce n-am reținut și revedem fișele. 4. Penultima etapă este aceea în care urmărim o fixare în ansamblu, când recapitularea întregului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cer o muncă specială de fixare. 3. Prin urmare, în a treia fază se impune reluarea fiecărui fragment în vederea unei memorări analitice, când memorăm ceea ce n-am reținut și revedem fișele. 4. Penultima etapă este aceea în care urmărim o fixare în ansamblu, când recapitularea întregului material este însoțită de întocmirea unor scheme (câteva idei principale pe o foaie de hârtie), sintetizând esența fiecărei lecții. În fine, în ajun de examen se impune 5. Recapitularea acestor scheme, ceea ce ne ajută să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
clasă fac ca acesta să poată exercita o influență importantă asupra elevilor. Utilizarea nedozată a acestor prerogative se poate solda însă cu rezultate negative. Abuzul de „disciplinare”, de exemplu, poate avea ca efect formarea unor spirite conformiste și dependente, prin fixarea pe anumite atitudini apreciate de profesor. Funcția didactică a profesorului se exprimă prin îndeplinirea statutului de model, partener, sfătuitor. Ea se îndeplinește prin crearea unei atmosfere generale de securitate și încredere în clasă, prin încurajarea succeselor fiecărui elev, prin crearea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
natura sistemului de învățământ nu vă permite în mod obiectiv să acordați copiilor multă libertate de alegere a obiectivelor propriei formări, atitudinea dumneavoastră și faptul că îi lăsați să decidă (fie și numai limitat Ă proiectarea unei activități de grup, fixarea obiectivului personal pentru o perioadă școlară etc.) vor dovedi elevilor că aveți încredere în ei. Dat fiind că succesul școlar depinde în mare măsură de expectanțele educatorilor și imaginea de sine a elevilor, această metodă nu poate aduce decât rezultate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Nesupunerea va fi pedepsită în toate cazurile (1941, II, p. 24). Pe această viziune a ierarhiilor imuabile vine să se grefeze ideea la care aderă și Alexis de Tocqueville: puterea antrenează niște responsabilități sporite: Respectul datorat principiului autorității nu permite fixarea prin lege cu aceeași precizie a cazurilor în care trebuie pedepsiți șefii care nu și-au făcut datoria. Din această cauză, superiorul care comite un abuz e mai vinovat și mai periculos pentru ordinea publică decât inferiorul care opune rezistență
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
evaluare a felului în care n. și-a atins scopul). B. Modelul PIN al n. dezvoltat de Kremenynk, presupune cinci variabile (Dragoș, 2005): Actorii n. (interesele lor, raportul de putere, interacțiunea). Structura n. (obiectul negocierii, contextul). Strategiile n. (diagnosticul situației, fixarea obiectivelor, modalitățile de conducere a întâlnirii). Procesele n. (secvențele acțiunilor actorilor: informare, comunicare, strategii de influențare). Rezultatele n. (încheierea acordului, rezultatul resimțit diferit de către fiecare dintre părți). Negociatorul poate adopta în procesul de n. o serie de atitudini ce pot
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]