2,756 matches
-
început să asedieze cetatea de la baza promontoriului, tunurile sale deschizând focul asupra zidurilor la data de 29 iunie 1456. Asaltul propriu-zis a început în ziua de 4 iulie. Sultanul Mehmed și-a desfășurat armata în trei secțiuni: corpul Rumelian pe flancul drept, corpul Anatolian pe flancul stâng, iar în mijloc erau gărzile personale ale sultanului, ienicerii și comandamentul. Ienicerii și anatolienii erau trupe de infanterie grea. Corpul Anatolian avea majoritatea celor 300 de tunuri, iar flota otomană de aproximativ 200 de
Asediul Belgradului () [Corola-website/Science/304719_a_306048]
-
baza promontoriului, tunurile sale deschizând focul asupra zidurilor la data de 29 iunie 1456. Asaltul propriu-zis a început în ziua de 4 iulie. Sultanul Mehmed și-a desfășurat armata în trei secțiuni: corpul Rumelian pe flancul drept, corpul Anatolian pe flancul stâng, iar în mijloc erau gărzile personale ale sultanului, ienicerii și comandamentul. Ienicerii și anatolienii erau trupe de infanterie grea. Corpul Anatolian avea majoritatea celor 300 de tunuri, iar flota otomană de aproximativ 200 de vase fluviale avea restul. Flota
Asediul Belgradului () [Corola-website/Science/304719_a_306048]
-
imperial Giorgio Basta, care se afla tocmai la Satu Mare, se temea că Radu Șerban va lua în stăpânire întreaga Transilvanie, la fel ca Mihai Viteazul, dar voievodul român s-a mulțumit doar cu această victorie prin care și-a asigurat flancul nordic și s-a retras în Țara Românească. Au urmat câțiva ani de pace și relativă liniște pentru țară. Cu granița nordică asigurată și cu pericolul invaziilor tătarilor respins, Radu Șerban a reușit să stabilească un „modus vivendi” cu turcii
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
acord că, în cazul campaniei din Polonia, tacticile folosite de germani au fost mai conservatoare, mai apropiate de cele tradiționale decât de cele ale războiului fulger. Strategia "Wehrmachtului" (Armata terestră) era mai degrabă cea a "Vernichtungsgedankenului", bazată pe atacurile pe flancuri și crearea de pungi care trebuiau mai apoi anihilate. Aviația a jucat un rol de prim rang în cadrul campaniei. Bombardierele au atacat numeroase ținte civile, cauzând uriașe pierderi omenești în timpul a ceea ce au fost caracterizate drept bomabardamente de terorizare. "Forțele
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
2.000 km numai în nord (Prusia Răsăriteană). Granițele Poloniei cu Germania se extinseseră cu încă peste 800 km în sud, ca urmare a Acordului de la München din 1938. Încorporarea Boemiei și Moraviei și crearea statului marionetă Slovacia expusese și flancul sudic al Poloniei amenințării germane. Planificatorii germani intenționau să folosească în avantajul lor granițele comune foarte lungi prin conceperea unei uriașe manevre de învăluire. Germanii urmau să atace Polonia pe trei direcții: Toate cele trei atacuri urmau să conveargă spre
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
și de poziții favorabile din punct de vedere natural. În plus, liniile de aporovizionare erau prost apărate. Aproape o treime din efectivele polonezilor erau concentrate în apropierea Coridorului polonez, în nord-vest, unde erau foarte expuse mișcărilor de învăluire pe ambele flancuri dinspre Prusia Orientală și dinspre vest, fiind în pericol de a fi izolate într-o pungă fără ieșire. În sud, trebuind să facă față atacului principal german, forțele poloneze erau plasate în linii defensive prea subțiri. Încă aproape o treime
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
Cea mai mare luptă din această campanie, bătălia de pe râul Bzura, la vest de Varșovia, a durat de pe 9 septembrie până pe 18 septembrie. Armatele poloneze "Poznań" și "Pomorze", retrăgându-se din zonele de graniță ale Coridorului Polonez, au atacat din flanc Armata a 8-a germană, dar, după un succes inițial, au fost înfrânte. După acest eșec, polonezii au pierdut definitiv inițiativa strategică și nu au mai contraatacat la scară mare. Guvernul polonez al primului ministru Ignacy Mościcki și comandamentul mareșalului
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
rezultat al greutăților în asigurarea cu armament și muniție ca urmare a izbucnirii războiului - și o lipsă de pregătire și instruire privind noile metode, tactici și procedee de ducere a luptei utilizate pe fronturile de război. Poziționarea sa strategică la flancul celor două alianțe aflate în conflict, precum și o armată de 600.000 de oameni au fost motivele pentru care ambele tabere au depus eforturi intense pentru a atrage România de partea lor. Se credea că intrarea României de partea Antantei
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
13 și 23 infanterie și Brigada 1 cavalerie) și forțele Armatei 9 germane (Corpul 39 rezervă și Corpul Alpin). Corpul 1 Armată român ocupa un front de 55 de km la sud - sud-est de Sibiu, pe aliniamentul Racovița-Avrig-Săcădat-Cașolț-Gura Râului, cu flancurile sprijinite pe Munții Făgăraș la est și Munții Cibin la vest. Marile unități ale corpului erau dispuse astfel: Divizia 13 infanterie între Avrig și Dealul Gregori (23 km), Divizia 23 infanterie între Cașolț și Gura Râului (22 km) și Brigada
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
mai scurt drum spre București”. Forțele române erau reprezentate de elemente ale Armatei 2 respectiv Corpul 1 Armată care ocupa un dispozitiv de luptă centrat pe șoseaua Ploiești - Brașov, cu Divizia 10 Infanterie (comandant general de brigadă Arthur Văitoianu) în flancul drept și Divizia 21 Infanterie (comandant general de brigadă Dimitrie Lambru) în flancul stâng. Ambele divizii făcuseră parte din gruparea de forțe destinată operației de la Flămânda și fuseseră aduse pentru a înlocui resturile Diviziei 4 care se retrăseseră în debandadă
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
2 respectiv Corpul 1 Armată care ocupa un dispozitiv de luptă centrat pe șoseaua Ploiești - Brașov, cu Divizia 10 Infanterie (comandant general de brigadă Arthur Văitoianu) în flancul drept și Divizia 21 Infanterie (comandant general de brigadă Dimitrie Lambru) în flancul stâng. Ambele divizii făcuseră parte din gruparea de forțe destinată operației de la Flămânda și fuseseră aduse pentru a înlocui resturile Diviziei 4 care se retrăseseră în debandadă după pierderea bătăliei de la Brașov. După cum arăta istoricul Constentin Kirițescu: "Din fericire, abandonarea
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
Oltului și Topologului. Forțele române erau reprezentate de unități ale Corpului 1 Armată (comandant general de brigadă David Praporgescu), care ocupau un dispozitiv de luptă centrat pe râul Olt, cu Divizia 13 Infanterie (comandant general de brigadă Gheorghe Sănătescu) în flancul stâng și Divizia 23 Infanterie (comandant colonel Traian Moșoiu) în flancul drept. Suplimentar, Brigada 1 Călărași asigura legătura cu forțele Armatei 2. Acționând energic și eficient, generalul David Praporgescu a reușit să stabilizeze situația frontului după retragere în debandadă și
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
1 Armată (comandant general de brigadă David Praporgescu), care ocupau un dispozitiv de luptă centrat pe râul Olt, cu Divizia 13 Infanterie (comandant general de brigadă Gheorghe Sănătescu) în flancul stâng și Divizia 23 Infanterie (comandant colonel Traian Moșoiu) în flancul drept. Suplimentar, Brigada 1 Călărași asigura legătura cu forțele Armatei 2. Acționând energic și eficient, generalul David Praporgescu a reușit să stabilizeze situația frontului după retragere în debandadă și cu pierderi semnificative a Corpului 1 Armată, care a urmat pierderii
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
pentru luptă și să-i reînalțe moralul". Forțele germane erau formate din "Grupul „Kraft”" - Corpul Alpin german întărit cu Brigăzile 2 și 10 Munte austro-ungare, sprijinte de o puternică grupare de artilerie. Planul german prevedea realizarea unei manevre dublu-învăluitoare asupra flancurilor dispozitivului român de către cele două brigăzi montane, urmând ca lovitura frontală de forțare a trecătorii să fie dată de Corpul Alpin. După zece zile de lupte grele, forțele germane au trebuit să înceteze ofensiva, reușind doar o serie de câștiguri
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
Bavareză, Divizia 6 Cavalerie germană, Brigada 114 Infanterie austriacă și două batalioane de cicliști, sprijinită de 22 de baterii de artilerie. Planul de operații german prevedea fixarea de front în pasurile Vâlcan și Surduc și executarea unei duble învăluiri la flancurile dispozitivului românesc. În același timp, Divizia 6 Cavalerie trebuia să treacă peste dealul Arcanului și să înainteze spre câmpie, fără a ține cont de rezultatul luptelor din munți, pentru a deschide drumul trupelor care dădeau atacul frontal. Ideea de bază
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
Culcer Ioan numesc comandant al Armatei 1 pe generalul Dragalina Ioan . În locul generalului Lupescu Alexandru numesc șef de stat major al Armatei 1 pe locotenent-colonelul Găvănescu Constantin." Generalul Dragalina ordonă un nou plan de operații dispunând efectuarea unor atacuri de flanc de către trupe ale diviziilor vecine concomitent cu oprirea înaintării forțelor germane la nord de Târgu Jiu. Deși generalul Dragalina este rănit a doua zi într-o inspecție pe front, planul său este dus până la urmă la îndeplinire de către comandantul nou
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
von Falkenhayn. Planul de luptă al generalului Prezan a fost unul îndrăzneț, prevăzând un atac puternic la joncțiunea celor două grupări germane, care în cazul unei reușite, ar fi condus la respingerea peste Dunăre a grupării lui Mackensen și întoarcerea flancului grupării conduse de von Falkenhayn. Planul a reușit în faza inițială, forțele româno-ruse reușind să surprindă inamicul. Ulterior însă, în urma unei serii de circumstanțe („trădarea” generalului Socec, lipsa de implicare a unităților ruse, capturarea de către germani a planurilor de campanie
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
2 era executarea unei ofensive energice pe valea Putnei, printr-un atac general în întreaga fâșie a Armatei, între dealul Arșița Mocanului și satul Răcoasa. Sectorul prevăzut pentru ruperea frontului inamic avea o deschidere de 13 kilometri, fiind situat la flancul drept al dispozitivului de luptă. În primul eșalon au fost dispuse Divizia 8 Infanterie - în flancul drept, Divizia 6 Infanterie - în centru și Divizia 3 Infanterie - în flancul stâng. Toate forțele participante la ofensivă au fost puse în coordonarea generalului
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
a Armatei, între dealul Arșița Mocanului și satul Răcoasa. Sectorul prevăzut pentru ruperea frontului inamic avea o deschidere de 13 kilometri, fiind situat la flancul drept al dispozitivului de luptă. În primul eșalon au fost dispuse Divizia 8 Infanterie - în flancul drept, Divizia 6 Infanterie - în centru și Divizia 3 Infanterie - în flancul stâng. Toate forțele participante la ofensivă au fost puse în coordonarea generalului Arthur Văitoianu, comandantul Corpului II Armată. Rezerva, la dispoziția comandantului Armatei era formată din Divizia 1
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
ruperea frontului inamic avea o deschidere de 13 kilometri, fiind situat la flancul drept al dispozitivului de luptă. În primul eșalon au fost dispuse Divizia 8 Infanterie - în flancul drept, Divizia 6 Infanterie - în centru și Divizia 3 Infanterie - în flancul stâng. Toate forțele participante la ofensivă au fost puse în coordonarea generalului Arthur Văitoianu, comandantul Corpului II Armată. Rezerva, la dispoziția comandantului Armatei era formată din Divizia 1 Infanterie și Brigada 2 Călărași. Pentru această bătălie Armata 2 a avut
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
apărării trupelor româno-ruse pe valea Oituzului, cu scopul de a face joncțiunea cu trupele aflate sub comanda feldmareșalului von Mackensen, care declanșaseră ofensiva spre nord, pe valea Siretului. Misiunea a revenit Grupului condus de generalul Friedrich von Gerok, aflat la flancul drept al Armatei 1 austro-ungare. Grupul Gerok era compus din Corpul 8 Armată - format din Diviziile 70 Honvezi, 117 Infanterie germană și 71 Infanterie austro-ungară, dispus între valea Dofteanei și Măgura Cașin și Gruparea Haber - formată din unități și subunități
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
la Câmpuri. Planul de operații al Grupului Gerok prevedea un atac dublu, cu lovitura principală dată de Corpul 8 Armată pe direcția Ferestrău-Grozești-Onești și o lovitură secundară, dată de Divizia 70 Honvezi, pe direcția Târgu Ocna, având ca obiectiv întoarcerea flancului drept al Armatei 2 române și flancului stâng al Armatei 9 ruse. Pe direcția principală de efort fuseseră concentrate 34 de batalioane de infanterie sprijinite de 136 de piese de artilerie, dintre care 36 grele. Când bolșevicii au cucerit puterea
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
Gerok prevedea un atac dublu, cu lovitura principală dată de Corpul 8 Armată pe direcția Ferestrău-Grozești-Onești și o lovitură secundară, dată de Divizia 70 Honvezi, pe direcția Târgu Ocna, având ca obiectiv întoarcerea flancului drept al Armatei 2 române și flancului stâng al Armatei 9 ruse. Pe direcția principală de efort fuseseră concentrate 34 de batalioane de infanterie sprijinite de 136 de piese de artilerie, dintre care 36 grele. Când bolșevicii au cucerit puterea în urma Revoluției din Octombrie și au semnat
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
intense, creștinii au reușit să cucerească pozițiile dorite și au fortificat tabăra utilizând carele de luptă din dotare. A doua zi a început bătălia propriu-zisă. Huniade a atacat primul cu trupele sale de cavalerie grea și ușoară, având ca obiectiv flancurile otomane. Cavaleria s-a ciocnit de trupele rumeliene și anatoliene, care au fost ajutate și de cavaleria ușoară turcă, creștinii fiind copleșiți de cele trei corpuri. Supraviețuitorii au fost nevoiți să se retragă la carele de război. Când Huniade a
Bătălia de la Kosovo Polje (1448) () [Corola-website/Science/304903_a_306232]
-
oblică, privire vioaie și inteligentă. Urechile sunt potrivit dezvoltate, purtate vertical, cu vârfurile relativ ascuțite și foarte mobile. Trunchiul este lung cu greabănul ușor evidențiat, cu spatele și șalele relativ drepte, dar oblice antero-posterior, coastele bine arcuite, lungi și oblice, flancurile scurte. Crupa este lungă, ușor oblică, bine îmbrăcată în musculatură. Membrele sunt drepte, paralele, cu osatura puternică, proporționale cu dezvoltarea corpului. Spatele este puternic, lăsat în jos la rasa pură și drept la metiș. Chișița trebuie să fie de lungime
Ciobănesc german () [Corola-website/Science/305772_a_307101]