5,226 matches
-
a amintit că atunci când a ajuns pe plaje și și-a dezbrăcat pantalonii de pijama era convins că are slipul pe el. Spiritul meu de cârcotaș m-a derteminat să-l întreb:- Nea Petrică, dar nu ai simțit cum le flutură briză marină ... Nea Petrică nu a gustat glumă mea și rușinat s-a îndreptat spre locul unde își lașase prosopul și pantalonii de pajama.. Între timp soarele a început să se arate în toată splendoare ieșind precum Venus din spumă
DESTIN DE FEMEIE.OANA-DRAMA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343671_a_345000]
-
viață-n trup lumesc și-n lut, adevărul a pus. Suferința încă mai există. La unii și lacrimile lor plâng. Minciuna, crima, păcatele și cele rele, încă mai sunt. Mielul își plânge viața și roșul sângelui lui. Mulți îl folosesc fluturând minciuna-n vânt și pe el în pânză țesut. Glasul lui îndurare cere, dar cine este deținătorul milei? Nici capul plecat, nici mâinile împreunate, nici lacrima din colț de geană nu-s grele pentru mulți, căci trupul lor poartă, nu
TRUPUL TIMPULUI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343710_a_345039]
-
sesizau trecerea lui, până nu-i apostrofa Ionuț că nu a mâncat nimic și îi este foame, și atunci trebuiau să revină la realitate, Gabi nu s-ar mai fi despărțit de ei niciodată. Laura înflorise, mlădie, cu părul auriu fluturându-i pe umeri în valuri bogate, era ca o divă din filme. Pentru moment, uitase de toate relele din viața ei și se bucura de fiecare clipă, simțindu-se iubită, prețuită. Realiză că iubirea lui Gabi era balsamul de care
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340141_a_341470]
-
în bară. În dreapta sus, în câmp roșu, se află un călăreț cu plete și având capul descoperit, ce poartă un pieptar de zale, îmbrăcat peste o cămașă lungă până la coapse, și are pe umeri o mantie scurtă, care flutură în vânt. Vestimentația este completată de pantaloni strânși pe picior și de cizme înalte până la genunchi. Călărețul ține în mâna stângă o sabie ridicată, iar în dreapta frâul unui cal cabrat spre stânga, totul de aur. În stânga jos
HOTĂRÂRE nr. 386 din 11 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282488]
-
omizi rubiconde, ce îmi devoră sufletul culcat în iarbă, dulce aureolă șuier nopțile șubrede, presar sare pe trotuarul fierbinte cu inima învelită în staniol tu-mi taci și râzi înainte cele două sorți se rotesc ca la ultima vară desculță fluturi polenizează câmpul roșu de cuvinte prin oraș circulă aburul poeziei, sufletul meu doarme ca într-un balansoar mi-este teamă că va dispărea vara orașului învelit în staniol iar tu te vei întinde pe trotuar sleit de căldura silabelor beat
ORAȘUL ÎNVELIT ÎN STANIOL de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377322_a_378651]
-
Poeme > Dragoste > ACELEAȘI, VECHI ZĂPEZI Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2241 din 18 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Iubito, aveai ochii de neguri cînd ningea Frumoasa, trista iarnă pe sufletele noastre Și mîna ta subțire prin fulgi mai flutura, Și ascultam colinda potecilor albastre. Trecea mereu o sanie prin tîmpla mea de foc, În inimă la tine se tot tăiau copacii Și străzile și vremea ardeau a nenoroc În alb, precum în vară, pe cîmpuri, roșii, macii. N-am
ACELEAŞI, VECHI ZĂPEZI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377348_a_378677]
-
Fluturi de plumb, fluturi de nea, Va agățați de mine mereu și mereu! Vă rânduiesc acum în gândul meu Și vă-nchid aici, în cartea mea: Fluturi - lumină, Fluturi de argint, Fluturi de stea. Fluturii Credinței, Fluturii Iubirii, Fluturii Speranței, Fluturi atei - Voi sunteți idei! Referință Bibliografică: Fluturii mei / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1653, Anul V, 11 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elisabeta Silvia Gângu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
FLUTURII MEI de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377386_a_378715]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > FLUTURI Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului ... sufletul este ca un fluture zboară liber nu știi, niciodată, unde se așează uneori, poate fi prins, de cine nu îi înțelege menirea și valoarea
FLUTURI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377538_a_378867]
-
CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Stihuri > Reflectii > CLAUDIA BOTA - UMBRELE CAILOR (POEME) Autor: Claudia Bota Publicat în: Ediția nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului FLUTURI ALBI Fluturii albi desprinși din neaua iernii Dansând al vieții ultim vals sublim, Primind lumina clară în faptul serii Tu, fiind poeta la care să mă-nclin. Și ne-ai lăsat printre cetăți dezlănțuite Un gol pe pietre ale unor
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
Toate Articolele Autorului Plouă mărunt peste Cornul de aur Umbrele împăraților se țes din cețuri și-apoi se destramă Peste Bosfor, acolo unde imperiul încă n-a murit Vulturul bicefal încă mai zboară sub soarele de aramă. Bizanț.... Hlamida imperială flutură nevăzut peste ziduri Luarea aminte a unui colos Un vis prefăcut aievea-n cupole boltite Acolo unde mozaicul și fresca l-au zugrăvit pe Hristos. Hagia Sofia! Sfânta Înțelepciune a Lui Dumnezeu Umeri de piatră încremeniți pururi peste orașul lui
CONSTANTINOPOLE. TÂNGUIRE LÂNGĂ ZIDUL SFINTEI SOFIA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377568_a_378897]
-
amestecat cu gură de lup în trailerele infinitului finit, de pe șevaletul pictorului sculptat în inima unui cancelar, regulat la ușa mea, când vecina și-a cumpărat moartea în sicriu de plumb, foc veșnic în balans cu vântul ce încă mai flutură insomnii peste catasrgele bisericilor decapitate de fulgerele de lumină ce îmbracă întunericul în haină de piatră, inima mea, o rădăcină de spin încolăcind sicriul morții cu moartea ce în fiecare seară îmi dă acoperământul dimineții până la miezul nopții când gongul
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
de zgură,pământ amestecat cu gură de lupîn trailerele infinitului finit,de pe șevaletul pictorului sculptat în inima unui cancelar,regulat la ușa mea,când vecina și-a cumpărat moarteaîn sicriu de plumb,foc veșnic în balans cu vântulce încă mai flutură insomniipeste catasrgele bisericilor decapitatede fulgerele de luminăce îmbracă întunericulîn haină de piatră,inima mea, o rădăcină de spinîncolăcind sicriul morțiicu moartea ce în fiecare searăîmi dă acoperământul diminețiipână la miezul nopțiicând gongul bate ora șasedin zero infinit,cu un somn
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
și chiar la blocul meu, se aude vât de stele, ce zăngăne mereu, dar tu fără să vrei, tu un sărut îmi dai apoi mă culc cu noaptea, și-adorm pe pat de scai, vine furtuna iarăși, în geamuri se flutură, la masă se mănâncă, posmagi și ceai de zgură, atât ne-a mai rămas, atomic e războiul, mă îngrop iar în mocirlă, m-acoperă gunoiul, ... Citește mai mult desfac încet o carte, o încep de la cotormi-e gol apartamentul, și sufletul
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
lume, și chiar la blocul meu,se aude vât de stele, ce zăngăne mereu,dar tu fără să vrei, tu un sărut îmi daiapoi mă culc cu noaptea, și-adorm pe pat de scai,vine furtuna iarăși, în geamuri se flutură,la masă se mănâncă, posmagi și ceai de zgură,atât ne-a mai rămas, atomic e războiul,mă îngrop iar în mocirlă, m-acoperă gunoiul,... VII. TĂMÂIEREA DE DIMINEAȚĂ, de Stejărel Ionescu, publicat în Ediția nr. 2301 din 19 aprilie
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
o rochie de bal Însă sufletul mă-ndeamnă Să-ți pun haine de hamal Și-n dezmăț de frunze moarte Fără să-ți cunoști finalul Să porți cuferele sparte Să acopere fundalul Pânzei ce imploră jertfa Verdelui ce-adânc zvâcnește Fluturând în vânt eșarfa Ce-n lumină șerpuiește. Te-aș picta ca pe-o fecioară Despletită de orgolii, De pudori din lumi de ceară, Strâmbe, false, derizorii. Însă nu mai am putere Să te simt ca altădată, Văd în tine doar
TABLOUL TOAMNEI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377609_a_378938]
-
le credeam demult pierdute. Eram răscolit până la ultima celulă vie din trupului meu fierbinte. La un moment dat, îngerul meu se întoarse pe o parte și își sprijini capul în palma mâinii stângi, privindu-mă în ochi. Pletele blonde îi fluturau ușor, adiate de briza mării. M-am întrebat atunci dacă aripile de pe spatele ei aveau aceeași culoare cu ale mele. Nu. Ale ei erau roșii, sângerii ... Referință Bibliografică: PERMUTABILELE IUBIRI CARE UCID ÎN UNIVERSURI FĂRĂ SPAȚIU ȘI TIMP / Liviu Pirtac
PERMUTABILELE IUBIRI CARE UCID ÎN UNIVERSURI FĂRĂ SPAȚIU ŞI TIMP de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378302_a_379631]
-
crezi Un călător, prin foi de calendar. Povara florii, este iar... miros. Blândețea din petale s-a desprins, Din când în când se leagănă spre jos, Frumos ca un balsam... dar dureros, E semn că timpul iarăși a învins. Un flutur se hrănește din culori, Mantaua lui o spune grăitor. Trecut, prin cine știe câte flori... Dar să-l lăsăm, oricum destui fiori Ne calcă pe privire, izbitor,,, Parcă s-a scurs un colț de paradis. De-atât frumos și gândurile tac, Ferestrele
IN CÂNT DE PLOI PE FLORI DE LILIAC de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378363_a_379692]
-
Strofe > Simpatie > BALERINA Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 1808 din 13 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Balerina Aterizând de nicăieri, O libelulă translucidă Schițî un menuet sub meri Apoi , se-ndepărtă timidă. Ce aparență elegantă!`` Zâmbi un flutur bicolor, Și-o-nvaluiră toți.deodată, În valsul lor amețitor. Roi de perechi strălucitoare Fac curcubeu în jurul ei. Printre parfumuri și nectare Vibrează ca niște scântei. Fără un gest protocolar, Se aruncă în valsul lor Un analfabet țânțar Insipid,afon și incolor
BALERINA de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378439_a_379768]
-
și mama mea s-a înecat, așa-i? Privirea îngrozită a bucătăresei fu suficientă pentru ca fata să înțeleagă adevărul. Părăsi bucătăria și se îndreptă spre lacul în care își găsise mama ei sfârșitul. Începuse să bată vântul, iar salcia își flutura crengile parcă vorbind cu ele. Ca atrasă de magie, Prințesa Trandafira se apropie de trunchiul scorburos. - Fata mea, șopteau frunzele sălciei, găsește-ți tatăl! - Dacă aș știi unde să îl caut... - Rodomela știe! Prințesa Trandafira începu să plângă. Îi părea
PRINŢESA TRANDAFIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378529_a_379858]
-
când prinde mișcarea peștilor începe să scrie proză nu contează genul cuvântul îl ține la suprafața tuturor apelor interior exterior apoi încet exterior până se îneacă în albia vieții declarându-se un mic Dumnezeu cu cinci puteri pe care le flutură ca pe un semn de salvare de sine soarele stinge pipa nopții apoi râde cu lacrimi de om din asta o veni roua pe iarba dimineților sau... Anne Marie Bejliu, 25 mai 2016 Referință Bibliografică: patru cinci puteri / Anne Marie
PATRU CINCI PUTERI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378882_a_380211]
-
sigură că ați citit piesa de tetru Năpasta, dramă în două acte de I.L. Caragiale, și aș dori să-mi spună... cine știe un caz asemănător că s-a întâmplat la voi în comună sau în satele vecine. Câțiva elevi fluturau mâinile pe sus. - Fiindcă au vorbit doi elevi și... ca să fie egalitate, să o acultăm pe domnișoara... pe care o rog să poftească la tablă. - Silvia Dascău, își spune numele eleva căreia doamna inspector i-a făcut semn cu mâna
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
aripa udă extazul nenăscut, Își slobozește vrerea și-un reținut oftat Chemând o primăvară cu pasul de-nceput. Te chem fără cuvinte la margine de dor Să-nmugurim în doi după o iarnă lungă, Visez încă-n cocon că-s fluture în zbor Și în tăcere ascult ca visul să nu plângă. Caut doar verde crud până se face seară Urmând lumina nouă ce vine de la muguri, Dar umbra fără nume, suflare-mi înconjoară Și clipa-temnicer mă sparge-n triste cioburi
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
pe-a aripa udă extazul nenăscut,Își slobozește vrerea și-un reținut oftatChemând o primăvară cu pasul de-nceput.Te chem fără cuvinte la margine de dorSă-nmugurim în doi după o iarnă lungă,Visez încă-n cocon că-s fluture în zborși în tăcere ascult ca visul să nu plângă.Caut doar verde crud până se face searăUrmând lumina nouă ce vine de la muguri, Dar umbra fără nume, suflare-mi înconjoarăși clipa-temnicer mă sparge-n triste cioburi.Iată cum timpul
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
suplă, prin alungiri, ecouri, reverberații. Cufundă lumea-n tăcere. Alunec și rămân cu el, e parte din mine în notele ce se leagănă să m-adoarmă. Niciun sunet în plus. Trezită într-o mare de alb, privesc în jur, perdeaua flutură la ferestrele larg deschise. Lumina împânzește toată camera lungă și trandafirii albi, surâzători, par să se bucure de ea. Lângă vaza cu flori este o cheie, nu știu la ce folosește. Merg mai departe. Undeva, retras, dar nu lipsit de
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
firești ale acelei eve ajunse de la primordial la întotdeauna pretutindeni. Plecând chiar de la „Fata de la țară”: „Cutreieră orașul,/ desculță./ Zâmbește,/ deși privirile/ trecătorilor/ îi taie sufletul/ în două./ Nu îndrăznește/ să le deie un:/ bună ziua,/ deși, așa s-ar cădea./ Fluturându-și inocența/ ca și pe o batistă în vânt,/ fata de la țară/ lasă în asfaltul fierbinte/ amprenta sufletului ei.” Nici într-un caz nu e vorba aici despre oarecare metamorfoză, ci doar de etape ale gândirii transpuse prin transfigurare în
DANIEL MARIAN DESPRE LĂCRIMIOARA IVA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379068_a_380397]