2,734 matches
-
alergia rino-sinuzală. Din punct de vedere tehnic, examenul endoscopic al nasului se efectuează fără premedicație, bolnavul fiind poziționat în decubit dorsal sau așezat pe scaun. Local se folosește un spray nazal cu acțiune vasoconstrictoare. Folosind endoscopul de 0° imaginea este focalizată pe baza nasului și se execută o mișcare lentă spre rinofaringe. Se examinează cornetul nazal inferior și septul nazal în vederea depistării unor eventuale hipertrofii de mucoasă la nivelul capului sau cozii cornetului inferior. Endoscopul avansează la nivelul coanei și se
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
capitalism” și trimite la scrierile lui Victor Riquetti de Mirabeau care stabilește o relație între „capitaliști” și „instrumentele muncii”, precum și la cele ale lui Jean-Baptiste Say, care vede în „capitalist” pe „cel care posedă un capital”. Până în 1848, comuniștii se focalizează mai ales asupra „proprietarilor” sau a celor „avuți”, după o logică a războiului între bogați și săraci. Aceștia din urmă trebuie să fie salvați prin distrugerea violentă a grupurilor aflate la putere așa cum se stipulează în scrierile lui Babeuf, Blangui
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
stângiști* după Mai 1968. în contextul declinului comunismului, antirasismul rămâne o valoare sigură, așa cum o dovedește și susținerea, în anii 1980, a sud-africanului Nelson Mandela, iar după 1989, a negrului american Mumia Abu Jamal. După 1991, antirasismul tinde să se focalizeze asupra problemei israelo-palestiniene, a neocomuniștilor* - în Franța, MRAP sau JCR de inspirație troțkistă* - tinzând să asimileze sionismul cu o islamofobie și cu un rasism antiarab. ARHIVE înființarea arhivelor partidelor și ale regimurilor comuniste corespunde intenției de control asupra acestor partide
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
la acțiune. Esențialul dezbaterilor are ca obiect chestiuni de conducere și de persoane, opunându-i pe cei numiți de Lev Troțki „iskriștii duri” „iskriștilor moi”, desemnați ulterior cu numele de bolșevici și respectiv menșevici. între Lenin și Martov, dezbaterea se focalizează asupra primului articol al statutului, cel care definește calitatea de membru al partidului, Lenin privilegiindu-i pe revoluționarii de profesie și susținând modelul unei organizații foarte centralizate și disciplinate. Logica care se degajă din lucrările congresului este cea a dominației
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
interogative ale demersului de cercetare și prin validarea experimentală a ipotezelor de lucru. Din punct de vedere practic, lucrarea propune o strategie didactică de instruire tehnică la vârstă timpurie (8-10 ani) la probele de aruncări, validată experimental. Strategia propusă este focalizată pe obiective de învățare temeinică a mecanismului de bază al tehnicii specifice fiecărei aruncări, iar variabilele independente (metodele, mijloacele, materialele, formele de organizare și de evaluare) asigură eficiența variabilei dependente, procesul de antrenament, în direcția pregătirii tehnice a copiilor la
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
cu ipotezele cercetării: 1. Experiența pozitivă acumulată pe plan internațional în privința conceptului de pregătire timpurie poate fi valorificată și în cazul aruncătorilor, prin coborârea vârstei la care se începe procesul de antrenament la 8 ani, dacă obiectivele pregătirii se vor focaliza pe instruirea tehnică. 2. Însușirea tehnicii specifice probelor de aruncări în condiții ușurate nu are influență negativă asupra lanțurile cinematice implicate în realizarea structurilor motrice la vârsta de 8-10 ani, dacă în strategia didactică utilizată, metodele, mijlocele, materialele, formele de
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
în învățare, respectând principiul accesibilității. 6.4.2. Determinarea indicatorului antrenament calitativ (AC) În analiza calității strategiei experimentată de noi am aderat la concepția profesorului Colibaba E. D., conform căruia calitatea activității de instruire este asigurată doar de strategiile didactice focalizate pe obiective, care își consemnează valoarea numai în proporția în care obiectivele instrucționale au fost îndeplinite. Acest aspect presupune eliminarea totală a improvizației din strategia de instruire sau alegerea acelor demersuri operaționale care concură la realizarea obiectivelor operaționale vizate. În cadrul
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
au confirmat ipotezele cercetării și s-a validat experimental o linie metodică de însușire a mecanismului de bază al tehnicii aruncării suliței, discului și ciocanului, în condiții ușurate, ce s-a materializat în practică pe baza documentelor de proiectare didactică, focalizate pe obiective de instruire tehnică, operaționalizate prin conținutul strategiei utilizate. 6. Pe baza rezultatelor cercetării, considerăm că pe termen lung, implementarea conceptului de instruire timpurie la aruncări poate genera cel puțin două beneficii în atletismul competițional intern: diminuarea fenomenului de
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
ambigue ale ambianței care, uneori, par să conspire împotriva noastră și sigur ne vor sufoca dacă le lăsăm -, în timp ce managerii capitulează în fața lui. Managerii administrează; liderii inovează. Managerul este o copie - liderul este original; managerul menține - liderul dezvoltă; managerul se focalizează pe sisteme și structură - liderul se focalizează asupra oamenilor; managerul se sprijină pe control - liderul inspiră încredere; managerul are o viziune pe termen scurt - liderul are o perspectivă pe termen lung; managerul întreabă „cum?” și „când?” - liderul întreabă „ce?” și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conspire împotriva noastră și sigur ne vor sufoca dacă le lăsăm -, în timp ce managerii capitulează în fața lui. Managerii administrează; liderii inovează. Managerul este o copie - liderul este original; managerul menține - liderul dezvoltă; managerul se focalizează pe sisteme și structură - liderul se focalizează asupra oamenilor; managerul se sprijină pe control - liderul inspiră încredere; managerul are o viziune pe termen scurt - liderul are o perspectivă pe termen lung; managerul întreabă „cum?” și „când?” - liderul întreabă „ce?” și „de ce?”; managerul acceptă statusquo‑ul - liderul îl
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
această formă participațională se accentuează prea mult controlul organizațional. De fapt, spun ei, Managementul Calității Totale a devenit un fel de Control Total al Managementului, de cele mai multe ori schimbarea venind de sus în jos. Apoi, deoarece managementul calității totale se focalizează pe perioade lungi de timp, apare dificultatea menținerii lui în actualitate, mai ales dacă managerii și participanții așteaptă rezultate imediate, mai exact spus, îmbunătățiri extreme în timp scurt (Johns, 1998, p. 539). Practica celor 5S Din punct de vedere teoretic
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
atribuții, ignorări ale lor etc.). Ca urmare a intrării în funcțiune a acestor surse conflictuale, asistăm la apariția unor schimbări atât în interiorul fiecărui grup aflat în conflict, cât și în relația dintre grupuri. Astfel, în interiorul grupului crește coeziunea, membrii se focalizează pe activități, se amplifică loialitatea față de grup și șeful grupului, apare un progres evident în ceea ce privește conducerea autocratică a grupului. Și în ceea ce privește relațiile dintre grupuri apar o serie de schimbări: percepțiile se distorsionează și se orientează negativ unele în raport cu altele; se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
inchizitorial. De obicei, se recurge la arbitrare atunci când părțile sunt pe poziții ireconciliabile și, deci, incapabile de a ajunge singure la un aranjament. În plan psihocomportamental, arbitrul recurge la forțarea persoanelor de a respecta acordul. În cursul arbitrajului, el se focalizează pe rezolvarea disputelor, deci pe sarcină, și nu pe relații interumane. Dacă negociatorul trebuie să fie realist, răbdător, flexibil, dacă mediatorul trebuie să dea dovadă de mare artă și finețe comportamentală în vederea armonizării părților, arbitrul trebuie să fie dur, inflexibil
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stres, performanța este subminată. Cu alte cuvinte, nu există nici o dovadă a creșterii performanței inițiale. S-au adus și o serie de argumente în favoarea acestei opinii: 1) chiar stresul relativ temperat îi dezorganizează pe indivizi și îi determină să se focalizeze mai mult pe emoțiile negative produse de stres și mai puțin pe sarcină; 2) expunerea prelungită chiar la niveluri scăzute sau moderate de stres afectează negativ performanța. Această controversă ar putea fi relativ soluționată dacă am lua în considerare și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de îmbunătățire a comunicării A. Limbajul responsabilității este o formă de comunicare prin care îți exprimi propriile opinii și emoții fără să ataci interlocutorul, fiind o modalitate de deschidere a comunicării chiar și pentru subiectele care sunt potențial conflictuale. Se focalizează conversația asupra comportamentului și nu asupra persoanei, se evită critica, etichetarea, moralizarea. B. Exprimarea emoțională. Una din cauzele care provoacă dificultăți în comunicare este reprezentată de inabilitatea de recunoaștere și exprimare a emoțiilor, de teama de autodezvăluire. Cea mai mare
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
mod obiectiv comportamentul; • utilizează termeni simpli, concreți în exprimare; • descrie timpul, locul și frecvența comportamentului; • descrie comportamentul, nu motivele acestuia. Exprimă ceea ce simți • exprimă-ți emoțiile; • exprimă emoțiile fără să faci judecăți asupra celuilalt; • exprimă emoții într-o manieră pozitivă; • focalizează-te asupra comportamentului și nu asupra persoanei. Specifică ceea ce vrei să schimbi • solicită schimbarea comportamentului; • solicită o schimbare secvențială; • solicită una sau cel mult două schimbări comportamentale; • specifică comportamentele concrete care trebuie modificate; • solicită schimbarea comportamentului care poate fi schimbat
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
solicită una sau cel mult două schimbări comportamentale; • specifică comportamentele concrete care trebuie modificate; • solicită schimbarea comportamentului care poate fi schimbat, pentru care interlocutorul are resurse de schimbare; • specifică ce comportament ești dispus să îl schimbi pentru a facilita comunicarea Focalizează-te pe consecințele comportamentului • specifică clar consecințele comportamentului; • oferă o întărire pozitivă pentru schimbarea comportamentului; • stabilește întărirea adecvată persoanei și comportamentului; • stabilește consecințele negative ale comportamentului indezirabil. Exemple de bariere în comunicarea eficientă • tendința de a judeca, de a aproba
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
recent de culpabilizare juridică a rasismului ă proces În curs de accelerare ă, suntem mai În măsură să apreciem amploarea schimbării de problematică a programului antirasist instituțional, Începând cu primele Declarații ale UNESCO (din 18 iulie 1950, iunie 1951 etc.), focalizate pe lupta intelectuală și pe educația științifică. Într-o jumătate de secol, tratamentul antirasist aplicat „rasismului” s-a transformat În profunzime, trecând de la un program universalist de educație științifică la practica sistematică a sancțiunii judiciare. Într-adevăr, la sfârșitul anilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ca Michael Sandel sau Alasdair MacIntyre, subliniază ambiguitatea (sau chiar incoerența) noțiunii de subiect: individualitatea (distinctness) nu pune suficient de mult În evidență apartenența noastră la ceea ce este comun (commonness). Cea de-a treia abordare Încearcă să depășească dificultățile precedente focalizându-se asupra „sistemelor de interacțiuni concrete și particulare”. Recurgerea la teoria funcționalistă a stratificării, cel puțin În versiunea „corectată” sau „purificată” elaborată de Ralf Dahrendorf, ar putea fi foarte utilă aici. O lucrare a lui Samuel Popkin, intitulată The Rational
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Punctul său de vedere nu explică aceste lucruri, ceea ce, de altfel, autorul recunoaște cu onestitate (Gellner, 1989). Schnapper, definind națiunea drept „comunitate de cetățeni”, aduce o lămurire interesantă asupra acestei chestiuni și se demarcă de modelul lui Gellner, Însă Își focalizează atenția asupra statelor-națiune democratice, care sunt totuși În minoritate la nivel mondial (Schnapper, 1994). Regăsim același tip de simplificare prin simetrie și opoziție atunci când se discută despre importanța faptului național. Berlin face din acesta fenomenul politic cel mai general și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dualității naționale constituie, În plus, un mod de legitimare a dominației exercitate de nobilime, În virtutea dreptului obținut prin cucerire); 3) apariția, În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, a imaginarului mixofob În Antile și În cele două Americi, focalizat pe metisajul dintre albi și negri, adică dintre stăpânii europeni și sclavii lor africani, pe baza presupunerii că „puțin sânge negru” ajunge pentru ca rasa-stirpe să fie iremediabil „Întinată” (Bonniol, 1992). Acest „sânge negru” este așadar imaginat ca o putere de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cum să fie o valoare de bază într-o societate care se dorește a fi europeană. Bădărănia este o combinație letală între nesimțire, violență (verbală și fizică) și kitsch, combinată cu ceva ritmuri de manele. Enervările noastre sunt și destul de focalizate în funcție de domeniile noastre de interes. Ne mișcăm în niște cercuri, fie că vrem, fie că nu vrem, pe care le supunem unei atente observații. Inconștiente, de multe ori. Unul ,,înoată“ în mediul administrativ autohton, aflat în plin proces de adaptare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
o mică diferență între povestirea vieții și istoria vieții. De regulă, sunt denumiri diferite ale aceluiași lucru. Diferența dintre povestirea vieții și istoria orală ține, de regulă, de elementele pe care se pune accent și de intenție. Istoria orală se focalizează, cel mai adesea, pe un anumit aspect al vieții unei persoane, cum ar fi munca sau un rol special jucat în viața comunității. Accentul cade cel mai adesea pe comunitate sau pe ceea ce își amintește o persoană despre un anumit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
document plin de semnificații. Propriii noastre imagini autobiografice care rezultă pe parcursul relatării povestirii pot trece dincolo de sine, spre domeniul colectiv, permițând povestirilor vieții să îndeplinească cele patru funcții ale mitologiilor active. Utilizarea în psihologie Întregul proces de dezvoltare psihologice se focalizează în jurul unei dialectici de tip conflict-rezoluție, schimbare-dezvoltare. Rememorarea, modelarea și împărtășirea povestirii vieții, care este alcătuită din valorile, credințele și aspirațiile cuiva, dar și din evenimentele și experiențele trăite, nu constituie doar o sarcină developmentală. Povestirea însăși poate reprezenta un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
tot parcursul lucrării noastre, fragmente ale povestirii vieții ar putea fi folosite ca date în scopul analizei și interpretării sau pentru a ilustra orice argument teoretic. Indicațiile oferite în capitolul 3 pentru realizarea interviului pot fi adaptate pentru a ne focaliza pe oricăre problemă ori subiect al cercetării. Dacă aveți o agendă care solicită informații focalizate din unul sau mai multe domenii, mai întâi aruncați o privire asupra întrebărilor sugerate în capitolul 3 și decide care dintre secțiunile acestuia ar putea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]