5,879 matches
-
noiembrie Napoleon ocupă Viena. ¶ La 2 decembrie Napoleon învinge armata austro-rusă în Bătălia de la Austerlitz. ¶ Apare The Lay of the Last Minstrel de W. Scott. ¶ Achim von Arnim și Clemens Brentano publică primul volum (datat: 1806) al colecției de poezie folclorica Des Knaben Wunderhorn (serie definitivată în 1808). ¶ J.F. Blumenbach pune bazele antropologiei prin publicarea lucrării Handbuch der vergleichenden Anatomie / Manual de anatomie comparată. ¶ Apare Über die Verrichtungen des Gehirns / Despre activitățile creierului de Franz Joseph Gall, în care se afirma
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
obstacolele în calea încheierii unor acorduri este cazul acordului cultural 2; posibilitatea de extindere pe baze factuale, a competenței Reprezentanței comerciale (de a da vize) sau vizitele unui număr de delegații din România (ziariști). S-au dezvoltat schimburile culturale ansambluri folclorice, expoziția de artă medievală; acțiuni în domeniul învățământului și culturii, burse etc. Se produsese o evoluție pozitivă în opinia publică din R.F.G., cu privire la extinderea relațiilor româno-vest-germane; rezistența unor partide politice (U.C.D.) și influența doctrinei Hallstein (după numele ministrului de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
prestigiu, ca: Expoziția "100 de ani de pictură românească" la Somerset House, Expoziția de carte la Victoria Library în Westminster; "Zilele României" la Coventry (manifestare culturală amplă cuprinzând expoziție de carte și fotografii), "Săptămâna Filmului românesc'" la Londra, Turneul Ansamblului folcloric "Rapsodia Română" și al Ansamblului "Călușul". Unele dintre aceste spectacole s-au ținut în cunoscuta Sală de concerte " Royal Albert Hall". Personal, am contribuit la desfășurarea unor schimburi de delegații pe linie parlamentară și culturală prin contacte de lucru la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
din Harlem, unde acesta găsise loc de găzduire, după ce voise să-și pună corturile de partizan în parcul ONU. Un om de o mare spontaneitate, iubind efectele, gustând uimirea și hazul audienței. Pentru mine, Hrușciov era mai degrabă un personaj folcloric desprins din povestirile cu țărani șireți ale lui Gogol. Îi văzusem în carne șj oase într-o întâmplare nerelatată până acum. La recepția dată de Gheorghiu-Dej delegațiilor prietene, la Misiunea Permanentă română, la care participau șefii de state ce veniseră
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
grăbirea acordurilor, astfel ca Consiliul de Securitate să se poată întruni. Nimic nu îl abătea de la ideea readucerii dosarului la ONU. Într-adevăr, l-am întâlnit pe Secretarul de Stat ca invitat de onoare la Concertul dat de o formație folclorică românească la 8 decembrie în Constitutional Hall din Washington. Am stat alături în lojă împreună cu ministrul Petre Bălăceanu, și am conversat înainte, după concert și în pauză. Dean Rusk mi-a apărut ca un personaj amabil și serios. E slăbiciunea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
genere, decât în comedii, care, și ele, se structurează în jurul câte unui tip fistichiu, ilariant ori cu hazoase monomanii. După 1874, A. nu mai scrie piese vesele. În 1880, dă la iveală o încântătoare feerie, Sânziana și Pepelea, de răsfrângeri folclorice, dar și presărată cu tâlcuri și aluzii politice transparente. Nici în drame, mai cu seamă în cele de până la 1878 (Lipitorile satelor ș.a.), comicul nu e absent, convertindu-se însă, printr-o lejeră alchimie, în grotesc. De prin 1878-1879, se
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Al. Onaciu, C. Morariu, Pamfile Grapini (traduceri), I. Pop-Reteganul, Emilia Lungu, Aron Densușianu. De peste Carpați sunt tipărite opere de V. Alecsandri, B. P. Hasdeu, I. Negruzzi, G. Crețeanu, Gr. H. Grandea, D. C. Ollănescu-Ascanio, Gr. N. Lazu. Un bogat material folcloric au publicat S. Fl. Marian (titularul rubricii „Datine și credințe populare”) și T. V. Păcățian. S-au tradus aici numeroși scriitori străini. P. Dulfu transpune fragmente din Euripide (Ifigenia în Aulida), I. N. Șuluțiu din Aug. von Kotzebue, iar I.
AMICUL FAMILIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285321_a_286650]
-
asupra evoluției gustului și a procesului de creație, ca și asupra circulației variantelor în oralitatea vie, au dus la constituirea unei remarcabile surse de informație; valoarea ei va crește pe măsura trecerii anilor, odată cu accentuarea dispariției cântecelor bătrânești din tradiția folclorică nemijlocită. În același interval, A. a elaborat și o metodologie a culegerii și transcrierii, adecvată relevării specificului genului și stilului cântecelor epice versificate. În cea de a doua etapă a activității sale (1965-1985), aceea a maturității științifice și a sintezei
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
Tipologie și corpus de texte poetice (1983). Volumele Cântecul nostru bătrânesc (1986) și Repere și popasuri în cercetarea poeziei populare (1989) relevă în A. un teoretician deschis unei palete foarte largi de probleme. Al. I. Amzulescu a desfășurat o activitate folclorică completă, executând absolut toate operațiile pe care le pretinde stadiul actual al dezvoltării disciplinei științifice căreia i s-a dedicat, putându-se spune, fără reticențe, că este, în acest moment, cel mai bun specialist pe care îl avem pentru domeniul
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
apoi „de la cultural la ethos”, descriind tipurile de conștiință națională - istorică, organică, socială, spirituală (axiologică) și ontologică - în raport cu motivul originii, al statului și al destinului românesc. Exemplificarea și analiza aserțiunilor teoretice se modulează, ca și la Blaga, pe trunchiul creației folclorice și al tradiției anonime, tinzând să sistematizeze „letopisețul metafizic” în trei cronici - cea a Firii, a Cugetului și a Exilului; în conformitate cu ele, „povestind în-ființarea omului ursit la gospodăria sa, recitând legenda întemeierii țării sau a descălecării în istorie a neamului
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
străvăd în „povestea cu inorog” Cercul de lumină, singura scrisă și publicată până acum în limba română, ca și în suita de poeme, tipărite la mari intervale în revistele românești din exil, unde discursul liric remodelează cunoscute metafore și teme folclorice. Mai clar încă se precizează asemenea coordonate, dovedind o închegată concepție teoretică, în comentariile critice și în cronicile literare semnate în „La Nation roumaine”. Sunt de subliniat în primul rând vigoarea selecției critice pe care o propune A. în demersul
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
cuvintele, 1999), dar este consacrat ca romancier. A mai colaborat la „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Ramuri” ș.a. A îngrijit ediții și a semnat prefețe. Volumul de versuri Duhul pământului, în care realitatea este convertită în metaforă de extracție folclorică, dovedește vocația etică a scriitorului. Romanele lui A. au, de asemenea, un mesaj etic, iar moralitatea e tema lor centrală. Nu lipsește umorul acid și, uneori, ludic, dar nu fără tâlc (manifestat prin introducerea în partitura unor personaje a unor
ANGHEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
Română a Universității din București, absolvite în 1965, precum și cursuri de politologie la Institutul de Perfecționare și Conducere (1972) și de istoria și teoria artei (1974). A fost metodist la Casa de Creație Prahova, culegător de folclor, realizator de spectacole folclorice, prezentate la festivaluri internaționale, curator al unor saloane de artă și programe expoziționale internaționale, editor de cataloage și autorul unor studii de specialitate despre importanți artiști plastici români. Din 1972, lucrează ca ziarist la „Romanian Review”, „România liberă”, „Curentul”, „Realitatea
ANTIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285383_a_286712]
-
apărut la Leipzig, în 1923. O versiune fragmentară, cu titlul Mănăstirea Argeșului, s-a publicat în 1933. Piesa împletește, cam nebulos și fantasmagoric, legenda creației cu mitul dacic. Lumea fantastică, supranaturală rămâne vizibilă doar pentru Manole. Feeria amestecă mitologia, fabulosul folcloric și personajele alegorice. Dragoste nordică, o parafrază fadă după Ibsen, subintitulată O nouă Hedda Gabler, a fost scrisă în 1917, dar publicată abia în 1929, sub pseudonimul Modestinus. Condiția artistului, lupta pentru o carieră universitară se împletesc cu motivul triunghiului
ANTONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285391_a_286720]
-
fi considerate unul singur, dată fiind omogenitatea tematică - este „rotata,/ libera/ copilărie”, „copilăria sfântă”, „copilăria - culbec”, pe care A. o invocă mereu cu nostalgia unui tărâm pierdut. Spațiul și timpul ocrotitor de odinioară, din care nu lipsesc prezențe și motive folclorice precum cel al ielelor, al paparudelor, al meșterului Manole, sunt inundate de „miresme puzderii și seve florale”, plante de toate soiurile, „gâze - în gri pastelat, albastru lăptos și galben ca paiul” -, toate cufundate în abur, ceață, colb, rotocoale de fum
ANTONESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285390_a_286719]
-
și rolul ei în răspândirea ideilor artistice în secolul al XVIII-lea), o serie de studii interdisciplinare fiind dedicate folclorului (Aurel Turcuș, Numărătoarea mare și Clasificarea creației aforistice și enigmatice în folcloristica românească, Doina Comloșan, Pentru o tipologie a faptelor folclorice, Ioan P. Bogdan, Originea «trunchiului de arbore fermecat», Philipp Detlef Strunk, Accepțiunea timpului în folclorul bănățean). În buna tradiție a studiilor academice, cercetările sunt însoțite de rezumate în limbi de circulație, cuprinsul fiecărui tom fiind de asemenea tradus în rusă
ANUAR DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285396_a_286725]
-
legate de proiectele departamentelor de istorie literară și de folclor ale institutului: Istoria criticii literare din secolul al XIX-lea, Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, Dicționarul general al literaturii române, Arhiva de folclor a Moldovei și Bucovinei, Monografii folclorice. Au contribuții cu studii și articole din această categorie, alături de altele de teorie a literaturii, comparatistică etc., Al. Dima, N. I. Popa, Al. Teodorescu, I. Lăzărescu, Dimitrie Costea, Dan Mănucă, Remus Zăstroiu, Leon Volovici, Horst Fassel, Gabriela Drăgoi, Stănuța Crețu, Florin
ANUAR DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285397_a_286726]
-
a lui Elisée Reclus (geograf și militant socialist care redacta împreună cu A. și publicația „Le Travailleur”). Dar lucrarea sa de căpătâi este Basarabia în secolul XIX (1898), o monografie istorico-geografică a ținutului, interesantă în special prin datele arheologice, etnografice și folclorice. Autorul elaborează și Dicționarul geografic al Basarabiei (1904). Deși nu s-a considerat un scriitor, a lăsat o serie de confesiuni, multe mărturii autobiografice dezvăluind cel puțin un condei atent. Memorialistica din Temniță și exil (1894), Nihiliștii (1895), În exil
ARBORE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285415_a_286744]
-
colaborarea parțială a lui Ion Mărcuș și Laurențiu F. Nemeș), se tipărește Bibliografia curentă a folclorului românesc. Alături de aceasta, în fiecare volum au mai fost publicate și alte tipuri de bibliografii (a revistei „Muza”, bibliografii regionale, bibliografia lucrărilor cu caracter folcloric și etnografic apărute sub egida Academiei Române între anii 1877 și 1929). Specialiștii socotesc că meritele cele mai însemnate și le-ar fi câștigat A. A. de F. prin publicarea monografiilor etnografico-folclorice regionale. Modelul acestora l-a constituit, desigur, cea gândită
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
între anii 1877 și 1929). Specialiștii socotesc că meritele cele mai însemnate și le-ar fi câștigat A. A. de F. prin publicarea monografiilor etnografico-folclorice regionale. Modelul acestora l-a constituit, desigur, cea gândită de Ion Mușlea și intitulată Cercetări folclorice în Țara Oașului (publicată în volumul I, din 1932), care se impune prin bogăția, vechimea și autenticitatea materialului, prin marcarea elementelor de specific zonal, prin tendința de exhaustivitate și, mai cu seamă, prin metoda de cercetare, pertinentă, aflată în acord
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
metoda de cercetare, pertinentă, aflată în acord cu exigențele științei folcloristicii de la acea dată. Vor mai publica asemenea monografii parțiale sau generale, la fel de solid alcătuite (semne diacritice, glosar, ilustrații foto, hărți etc.), P. V. Ștefănucă (Folclor din județul Lăpușna, Cercetări folclorice în valea Nistrului de Jos), Emil Petrovici (Folclor din Valea Almăjului, Folclor de la moții din Scărișoara), N. P. Smochină (Din literatura populară a românilor de peste Nistru), Vasile Scurtu (Cercetări folclorice în Ugocea românească), Ion Pătruț (Folclor de la românii din Serbia
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
hărți etc.), P. V. Ștefănucă (Folclor din județul Lăpușna, Cercetări folclorice în valea Nistrului de Jos), Emil Petrovici (Folclor din Valea Almăjului, Folclor de la moții din Scărișoara), N. P. Smochină (Din literatura populară a românilor de peste Nistru), Vasile Scurtu (Cercetări folclorice în Ugocea românească), Ion Pătruț (Folclor de la românii din Serbia), Gh. Pavelescu (Cercetări folclorice în sudul județului Bihor). Ele rezistă și astăzi sub raport științific. Dintre studiile de teorie folclorică sunt de reținut excelentele contribuții ale lui Petru Caraman (Contribuție
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
de Jos), Emil Petrovici (Folclor din Valea Almăjului, Folclor de la moții din Scărișoara), N. P. Smochină (Din literatura populară a românilor de peste Nistru), Vasile Scurtu (Cercetări folclorice în Ugocea românească), Ion Pătruț (Folclor de la românii din Serbia), Gh. Pavelescu (Cercetări folclorice în sudul județului Bihor). Ele rezistă și astăzi sub raport științific. Dintre studiile de teorie folclorică sunt de reținut excelentele contribuții ale lui Petru Caraman (Contribuție la cronologizarea și geneza baladei populare la români), Ion Diaconu (Psihologie și creație populară
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
Din literatura populară a românilor de peste Nistru), Vasile Scurtu (Cercetări folclorice în Ugocea românească), Ion Pătruț (Folclor de la românii din Serbia), Gh. Pavelescu (Cercetări folclorice în sudul județului Bihor). Ele rezistă și astăzi sub raport științific. Dintre studiile de teorie folclorică sunt de reținut excelentele contribuții ale lui Petru Caraman (Contribuție la cronologizarea și geneza baladei populare la români), Ion Diaconu (Psihologie și creație populară) și Gh. Pavelescu (Pasărea suflet), toate ilustrând aspecte ale reflecției contemporane în marginea fenomenelor ținând de
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
se revine la vechea denumire: „Anuarul Arhivei de Folclor”. Noua publicație era închinată „împlinirii a 50 de ani de la întemeierea Arhivei de Folclor a Academiei Române” și își propunea drept prim obiectiv să continue, pe linia lui Ion Mușlea, tradiția cercetărilor folclorice din acest centru universitar. În al doilea rând, așa cum procedase și Ion Mușlea, se încerca să se concentreze „contribuții ale unora dintre cei mai valoroși cercetători din întreaga țară” și să se publice „studii referitoare la toate regiunile folclorice ale
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]