75,990 matches
-
În plus, există risc de reinfecție, fie cu o nouă tulpină, sau - mai grav - cu germeni care au „scăpat” antibioterapiei. Helicobacter pylori e un germen la care genele de antibiorezistență sunt linkate cu cele de virulență. Dezavantaje și limite ale folosirii probioticelor sunt numeroase: - Există preparate diverse. Condiționarea și standardizarea unora este îndoielnică. Alimentele, cu atât mai mult, au mari variații de compoziție. E posibil ca bacteriile dintr-un produs să nu reușească să se fixeze, din motive care țin de
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
din preparat. Flora intestinală a fiecărui individ e unică. Un produs se poate dovedi avantajos pentru un pacient și inutil sau chiar dăunător altuia. Probioticele nu sunt un panaceu universal, ci adjuvante. Trebuie folosite rațional, asociat celorlalte mijloace terapeutice. Durata folosirii Utilizarea poate fi pe perioade scurte (10-30 zile), în cazul bolilor diareice acute, în timpul curelor scurte de antibiotice. Nu se oprește administrarea imediat ce diareea a încetat sau s-a stopat antibioticul. În cazul bolilor cronice, micozelor cutanate sau profunde, administrarea
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
sociale ale timpului său, ne vom alege doar cu o sporire a cunoașterii celor din urmă, "poeziile lui nedeschizîndu-ne prin aceasta rezerva lor de frumusețe inanalizabilă". La fel de circumspect rămîne exegetul față de critica psihologică, prea laxă, a cărei cutumă a devenit folosirea unor mărci aplicabile în devălmășie unor autori ce altminteri se deosebesc mult: "sensibilitate rănită", "melancolie profundă", "pesimism amar" ș.a.m.d. S-au ivit chiar studii care, înfăptuite cu "gravitate academică", nu ne descoperă altceva decît, să zicem, apartenența lui
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]
-
afirmații și ale acordului, pentru că se referă la situații și evenimente regulate, previzibile - deci certe. La automat - care intră în aceeași serie, prin trăsătura "previzibil, inerent, inevitabil" - saltul față de sensul de bază este totuși mai mare și mai recent, astfel încât folosirea sa conversațională creează adesea impresia de inadecvare, improprietate. Oricum, automat este specific oralității, apariția sa în scris fiind destul de rară. Chiar în corpusurile recente de limbă vorbită (IVRA, CORV = Laurenția Dascălu Jinga, Corpus de română vorbită (CORV). Eșantioane, București, Oscar
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
sa și s-a luat automat că are cineva ceva cu elť, ne-a declarat O.D." (Evenimentul, 19.01.2001). Dacă abuzul conversațional de automat ca adverb al enunțării și ca marcă discursivă (cu valoarea "sigur", "normal") e nerecomandabil, folosirea sa cu sensul "inevitabil" ("devine automat adevărat", "înseamnă automat că ai dreptate") este curentă și ar trebui înregistrată ca atare în dicționare.
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
este, altminteri, perfect explicabilă: adjectivul bun primește ca mijloc de marcare a intensității adverbul rău: acesta din urmă este o tipică realizare a ceea ce s-a numit "dezagreabilul ca mijloc de întărire" (J. Byck), fenomen ușor de regăsit și în folosirea unor adverbe ca grozav (al cărui sens negativ s-a atenuat în timp), teribil sau groaznic, parțial și în uzul adverbial al substantivelor foc, trăsnet etc. (frumoasă foc, deșteaptă trăsnet), în argotismele mortal, criminal, de comă etc. Sensul negativ al
Bun rău by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9276_a_10601]
-
dacă) se aplică unui adjectiv cu semantism pozitiv: grozav de bun, teribil de interesant. În cazul adjectivului groaznic, tocirea sensului nu este completă și definitivă: trăsăturile negative persistă, ceea ce face din groaznic de frumos o îmbinare destul de derutantă și contradictorie. Folosirea adverbului rău ilustrează și o altă caracteristică a românei populare: marca intensității se poate plasa nu doar înaintea unui adjectiv sau adverb (foarte bun, tare bine), ci și în urma acestora: structurile învechite de tipul bun foarte continuă și astăzi, popular
Bun rău by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9276_a_10601]
-
sau cea a lui Algirdas Greimas, semiotica și-a creat un aparat conceptual și o terminologie care pretind o inițiere prealabilă; dar, așa cum arborarea de semne și termeni din matematică nu exprimă totdeauna o autentică gândire matematică, tot așa nici folosirea jargonului semiotic nu se asociază totdeauna cu o procedare semiotică interesantă. Congresul a fost bogat în exemple de toate felurile. O tematică variată Dintre temele abordate, vom menționa: semiotica fino-ugrică (Vilmos Voigt), discursul istoric (Youzheng Li), sinestezie și multimedia (Yuri
Al IX-lea Congres Internațional - Semiotica în spectacol by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9348_a_10673]
-
de a constata prezența mai multor universitari de la Iași, Cluj-Napoca, Bacău, Galați și București, la care adăugăm și un român profesor la o universitate pariziană; toți au atras atenția prin comunicări interesante. Rodica Amel (București) a vorbit despre relația dintre folosirea semnelor și inventarea lor. Camelia M. Cmeciu și Doina Cmeciu (Bacău) au analizat manipularea comunicării prin imagini, cu referire la campania electorală din 2004, pentru alegerea primarului orașului București. Aurel Teodor Codoban (Cluj-Napoca) a investigat "corpul limbajului" și "corpul ca
Al IX-lea Congres Internațional - Semiotica în spectacol by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9348_a_10673]
-
sa este considerată ca obligatorie. Construcțiile fără pe sînt marcate socio-cultural, făcînd parte dintre acele greșeli care îi descalifică pe vorbitori, pentru că indică un nivel scăzut de instruire și de cunoaștere a limbii corecte. Cîțiva politicieni contemporani sînt ironizați pentru folosirea lui care: la unii greșeala apare ca firească, potrivită cu profilul lor prea puțin cultural; la alții, e resimțită cu dezamăgire, ca o surpriză neplăcută. De fapt, tendința populară de a nu respecta norma de utilizare a secvenței pe care
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]
-
ieșea nici un calendar care să nu-l aibă el întâi, nici o carte bisericească care să n-o cumpere, nici o traducție care să nu puie să i-o pescrie" (C. Negruzzi, Cum am învățat românește) etc. Primele noastre gramatici nu recomandă folosirea lui pe care; cel mult, unele indică declinarea relativului și marchează cazul acuzativ prin prepoziție ("Ac. pre carele / pre carea etc."). Exemplele din cuprinsul textului conțin, însă, și utilizări fără pe. În Gramatica românească a lui Diaconovici Loga (1822), unul
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]
-
2006), ca și într-un articol din 1975, "Note privind sintaxa relativului care" (reprodus în Opera lingvistică, I, 2004), ideea a "două gramatici": una, cultă, care recomandă marcarea prin pe și (pentru celelalte cazuri oblice) flexiunea; alta, populară, bazată pe folosirea invariabilă și fără prepoziție a relativului. Magdalena Vulpe constată, de pildă, că, în corpusul autentic popular pe care l-a utilizat, construcția pe care nu apare nici măcar o dată! Comparînd situația din română cu fenomene asemănătoare din alte limbi, autoarea afirmă
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]
-
în patul procustian al unei unice formule de sensibilitate lirică? Să le cerem să fie, cu toții, organici și postexpresioniști, viscerali, biografiști, apocaliptici? Milenariști? S-ar zice că mă contrazic: propun un termen (ultimul) pentru definirea unei generații, pledând totodată pentru folosirea lui cu anumite nuanțe. Dar nu: termenul respectiv, tocmai el, mi se pare suficient de elastic și acoperitor, o umbrelă potrivită semantic și ca dimensiuni. Să nu uităm că vorbim despre o poezie scrisă la sfârșitul unui mileniu și începutul
Milenarism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9376_a_10701]
-
fondului pieței, industrializării și exportului; ... b) livrarea produselor horticole către unitățile comerciale și ale industriei alimentare pentru consumul intern, industrializare și export; ... c) controlul, la unitățile agricole de stat și cooperatiste producătoare, al modului de pregătire a terenurilor, aplicării tehnologiilor, folosirii semințelor de calitate superioară, asigurării bazei tehnico-materiale, respectării perioadelor optime de recoltare și livrare a legumelor, fructelor, cartofilor și a strugurilor de masă; ... d) asigurarea stocurilor de legume, fructe, cartofi și struguri de masă pentru aprovizionarea populației și constituirea rezervelor
DECRET nr. 370 din 7 decembrie 1988 privind îmbunătăţirea organizării activităţii de contractare şi achizitionare a legumelor şi fructelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106737_a_108066]
-
poartă întreaga răspundere pentru producerea, recoltarea, contractarea și livrarea întregii cantități de produse horticole, la termenele și în condițiile stabilite de lege. Consiliile populare răspund de întreaga activitate de productie agricolă, de bună gospodărire și desfășurare a lucrărilor agricole, de folosirea rațională și eficiența a fondului funciar, de realizarea planurilor de cultură și de productie ale unităților socialiste, precum și de îndeplinirea, de către acestea și celelalte categorii de producători, a obligațiilor de predare a produselor agricole, potrivit planului și contractelor încheiate. Consiliile
DECRET nr. 370 din 7 decembrie 1988 privind îmbunătăţirea organizării activităţii de contractare şi achizitionare a legumelor şi fructelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106737_a_108066]
-
lemnoasă extrasă dintr-un fond forestier comun sau apa obținută dintr-un sistem de irigații. Totuși, tind să afirm că modelul de analiză aplicat este util în primul rând pentru înțelegerea modului în care actorii interesați să obțină beneficii din folosirea respectivului sistem de resurse cooperează sau nu. Or, în cazul nostru, atâta timp cât apropriatorii își câștigă o mare parte din venit de pe urma turiștilor, ei vor fi puternic motivați să încerce să rezolve problemele comune pentru a-și spori randamentul în timp
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
acopere cererea. Modul în care cele două comunități aleg să răspundă provocărilor va fi și de data aceasta diferit. Astfel, „în 2 Mai, dezvoltarea se produce în mod incremental (printr-o ajustare continuă între cerere și ofertă), de regulă prin folosirea intensivă a spațiului existent în granițele localității, urmată de o dezvoltare extensivă moderată. În Vama Veche însă avem o dezvoltare haotică (extensiv-intensivă pe fondul unei cereri neacoperite) prin modificarea granițelor satului prin extindere și prin utilizarea intensivă a loturilor de
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
Limanu. Arhitecții care au elaborat studiul fac o serie de constatări cu privire la disfuncționalitățile din cele două sate de coastă: tolerarea construcțiilor care nu respectă specificul local prin scară, regim de înălțime, densitate, tipologie, limbaj arhitectural, care distrug imaginea localității sau folosirea materialelor de finisaj agresive ca limbaj arhitectural, în contrast cu cele tradiționale, precum și proliferarea structurilor de cazare de tip hotelier și pensiune mare, nocive pentru turismul agrar marin specific și tradițional (2004, pp. 3-4 și 12-13). Considerăm că, dacă autoritatea locală ar
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
de anumite tradiții culturale. Unul dintre acestea, pentru a da un exemplu important, este cel legat de drepturi. În lucrările lui Stahl, el este întâlnit foarte des, având chiar un rol central în analizele sale. Sunt însă foarte reticent în privința folosirii de către Stahl și, ulterior, de către mulți alți autori, inclusiv în cadrul acestui volum, a conceptului de drepturi - ale țăranilor, ale gospodăriilor sau ale obștilor (ori ale unui ocol). Susținerea că relațiile sociale din societatea românească tradițională se întemeiau pe drepturi cred
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
să îmi ceară ceva (în termeni hohfeldieni, din faptul că eu am o datorie nu decurge că există cineva care are o pretenție legitimă ca eu să mă comport într-un anumit fel). Or, dacă lucrurile stau astfel, înseamnă că folosirea limbajului drepturilor este prea tare: în analiza lui Stahl nu este nevoie să fie prezumate drepturi. Cred că interpretarea în perspectivă ostromiană a analizelor lui Stahl nu solicită un apel la drepturi și permite înțelegerea modului în care obștile funcționau
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
la reguli înseamnă să admitem existența obligațiilor ori a datoriilor, nu implică în mod necesar și admiterea drepturilor. Interludiu: despre ubicuitatea bunurilor comune Două caracteristici sunt definitorii pentru modul devălmaș de gestionare a bunurilor pe care azi le numim comune. Folosirea în devălmășie a unui bun precum izlazul însemna, pe de o parte, că niciun membru al obștii nu putea fi împiedicat să îl folosească, deci că avea acces la acesta (în terminologie modernă, zicem că bunul nu este exclusiv); pe
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
imensității suprafețelor împădurite, vrâncenii se plângeau că „stă pădurea să cadă pe noi” . Izlazul este socotit nesfârșit, prisosește nevoilor locale, e suficient de întins (iar această trăsătură e pusă sub semnul îndoielii doar în cazuri speciale, de exemplu când prin folosirea acestuia se barează drumurile de trecere sau apar aglomerări în jurul morilor, pe lângă târguri ori vetrele de sat); cât despre terenul agricol, iată un singur exemplu, dat de asemenea de Stahl - „cântecul lui 907”: Când a fost în 53 De ne-
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
de deplasare a obiectului, direcției, înălțimii traiectoriei, volumului obiectului aruncat, forța de contact. Greșeli în execuția aruncării: - oprire prelungită între elan și aruncarea propriu - zisă (în special la fete); - poziția frontală incorectă; - nefolosirea forței de propulsie a picioarelor și bazinului; - folosirea exclusivă a brațului în efectuarea aruncării (la fete); - aruncarea cu brațul întins, prin lateral sau cu brațul îndoit (mișcarea pornind din dreptul umărului sau din față); - extensia exagerată a brațului înapoi (pe spate); - răsucirea cotului în afară, influențând negativ traiectoria
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
sau serverele, dar și resursele al căror consum se evaluează în sisteme cu repartitoare de scară pentru un grup de locatari (apă, curent, gaze, căldură etc.) sunt ceea ce în știința politică se numesc bunuri comune. Mai sus am arătat că folosirea acestor bunuri comune poate avea deseori consecințe nefericite: bugetul de stat este adeseori depă șit, iazurile sunt în pericol de degradare, iar pescuitul poate fi inechitabil, rețelele wireless și serverele se pot prăbuși ca urmare a presiunii consumatorilor, repartitoarele de
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
anumitor cetățeni ai unui stat, ignorându-i pe ceilalți. Prin contrast, un exemplu de bunuri în cazul cărora excluderea e fezabilă poate fi (spre exemplu) colecția proprie de cărți, individul posesor al ei având dreptul de a permite sau interzice folosirea sa de către alți indivizi. Combinând abordările lui Samuelson și Musgrave, Ostrom și Ostrom (1977, p. 12) construiesc o taxonomie extinsă a bunurilor, divizându-le în patru categorii. Sursa: Ostrom și Ostrom (1977, p. 12). Bunurile private sunt bunurile ce îndeplinesc
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]