3,085 matches
-
lui de înțelegere,sensibilitate și mai ales cu posibilitățile de efectuare. Greșesc acei părinți care nu-și pun copiii să muncească în familie,evitând să le încredințeze oricât de mică responsabilitate sau sarcină. Exercitarea unui rol are o imensă funcționalitate formativă de educare in direcția integrării sociale,deoarece prin acesta copilul își temperează atitudinile și trebuințele egocentriste și formează un sistem de atitudini cu caracter social. ȘCOALA 1. Viața școlară Pentru mulți copii care pășesc pentru prima dată pragul școlii, fie
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
activitățile școlare să aibă un caracter de joc, tot prin joc urmând ca elevul să-și formeze în parte atitudinile sale sociale, știut fiind că jocul în grup, unde fiecare elev poate avea, pe rând, mai multe roluri, facilitează procesele formative urmărite. În afara jocului, elevul poate fi obișnuit cu sarcini, cu responsabilități sociale, prin care i se cultivă simțul răspunderii sociale și i se formează spiritul de emulație, de întrecere. Relațiile diverse care se instaurează între membrii clasei, între membrii unui
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
investiga calitatea unei instituții de învățământ și a serviciilor educaționale pe care acesta le prestează este necesar să se înțeleagă mai întâi conceptele cu care se operează: calitate, criterii, indicatori de calitate, standarde sau descriptori. Ținând cont de caracterul deschis, formativ și de spiritul de angajare personală pe care managementul calității îl poate determina în comunitățile școlare, demersul pentru introducerea sistemelor de management și asigurare a calității poate induce societății mai multă încredere în educație și formare profesională. Un astfel de
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
abilităților practice la clasele I-IV, ținând seama de particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor, sunt strâns legate de diferite acțiuni (metode) de cunoaștere și de transformare (modelare) specifică personalității lor. Aceste acțiuni au caracter conștient, normativ, informativ și formativ. Tema lucrării " Abilitati practice - Metodologie " încearcă să scoată în evidență că și în învățământul primar stimularea creativității micilor școlari este determinată în mod hotărâtor de natura și conținutul activităților, de metodologia aplicată în acest scop, precum și de accentuarea aspectului formativ
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
formativ. Tema lucrării " Abilitati practice - Metodologie " încearcă să scoată în evidență că și în învățământul primar stimularea creativității micilor școlari este determinată în mod hotărâtor de natura și conținutul activităților, de metodologia aplicată în acest scop, precum și de accentuarea aspectului formativ. A crea înseamnă a produce (a genera) ceva nou în raport cu ceea ce este vechi, cunoscut, uzual, banal. Lucrarea de față are următorul obiectiv: - evidențierea importanței abilităților practice la vârsta școlară mică. Realizând lucrarea prezentă nutresc speranța că ea va contribui la
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
asigură realizarea sarcinilor specifice abilităților practice, fiind legate de dezvoltarea simțului practic- gospodăresc și estetic și a gândirii creatoare a copiilor. Abilitatea practică este: personalizată deoarece respectă ritmul de înaintare al fiecăruia și îi oferă exerciții suplimentare de limbaj specific; formativă pentru că se organizează ca activitate de atelier; democratică pentru că nu se adresează numai celor talentați. Fiecare învățător, atât în cadrul lecțiilor de abilități practice cât și în afara lor, urmărește să valorifice afectivitatea și inteligența elevilor prin dezvoltarea capacității lor de cunoaștere
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
care corespunde vârstei copilăriei (și nu numai). El are mare valoare educativă deoarece, prin joc, elevii își încearcă abilitățile lor de modelare, decupare, cât și cele de găsire a unor soluții posibile pentru atingerea scopului. Jocul are un acentuat caracter formativ. El dezvoltă capacitatea elevilor de a depăși unele dificultăți, de a tinde spre performanță, de a trece de la incertitudine la certitudine (caracter conștient), de acceptare a riscului, dezvoltă spiritul de inițiativă, fantezia, voința, spontaneitatea. Jocul didactic îi atrage pe elevi
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
Didactică și Pedagogică, București, p.290. footnote> Abilitatea practică în școală urmărește dezvoltarea sensibilității estetice, gândirii creatoare și a gustului artistic. Abilitatea practică este: personalizată deoarece respectă ritmul de înaintare al fiecăruia și îi oferă exerciții suplimentare de limbaj specific; formativă pentru că se organizează ca activitate de atelier; democratică pentru că nu se adresează numai celor talentați. Fiecare învățător, atât în cadrul lecțiilor de abilități practice cât și în afara lor, urmărește să valorifice afectivitatea și inteligența elevilor prin dezvoltarea capacității lor de cunoaștere
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
mai puțin la pictură, este plenar resimțită în cazul gravorilor și reprezintă, fără îndoială, o temă mereu incitantă pentru artiștii domeniului. Stampele care pot să fie numeroase și mai ieftine decât alte opere de artă, au avut un rol educațional formativ, de civilizare, de popularizare a unor imagini, dar au dat și posibilitatea multor artiști din alte specializări să abordeze gravura. II.2. PRINCIPIIlE FUNDAMENTALE AlE GRAVĂRII ȘI IMPRIMĂRII Interdeterminări raportate la semnele fundamentale grafice realizate în tehnicile gravurii GRAVURA ÎN
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
1970. Acesta prevede ca pregătirea poate să înceapă la vârsta de 10-11 ani, fără să aibă un profil specializat pe o probă. În atletismul de performanță, potrivit orientărilor în vigoare, copiii și juniorii sunt încadrați pe trei grupe valorice/stadii formative: * primul stadiu formativ, I începători (până la 13-14 ani); * al II-lea stadiu formativ, avansați (până la 16-17 ani); * al III-lea stadiu formativ, performanță (peste 17 ani) ; * al IV-lea stadiu formativ, înalta performanță. Primul stadiu formativ are ca obiectiv de
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
ca pregătirea poate să înceapă la vârsta de 10-11 ani, fără să aibă un profil specializat pe o probă. În atletismul de performanță, potrivit orientărilor în vigoare, copiii și juniorii sunt încadrați pe trei grupe valorice/stadii formative: * primul stadiu formativ, I începători (până la 13-14 ani); * al II-lea stadiu formativ, avansați (până la 16-17 ani); * al III-lea stadiu formativ, performanță (peste 17 ani) ; * al IV-lea stadiu formativ, înalta performanță. Primul stadiu formativ are ca obiectiv de bază pregătirea fizică
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
fără să aibă un profil specializat pe o probă. În atletismul de performanță, potrivit orientărilor în vigoare, copiii și juniorii sunt încadrați pe trei grupe valorice/stadii formative: * primul stadiu formativ, I începători (până la 13-14 ani); * al II-lea stadiu formativ, avansați (până la 16-17 ani); * al III-lea stadiu formativ, performanță (peste 17 ani) ; * al IV-lea stadiu formativ, înalta performanță. Primul stadiu formativ are ca obiectiv de bază pregătirea fizică multilaterală și dezvoltarea fizică somatică și funcțională armonioasă, prin intermediul exercițiilor
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
În atletismul de performanță, potrivit orientărilor în vigoare, copiii și juniorii sunt încadrați pe trei grupe valorice/stadii formative: * primul stadiu formativ, I începători (până la 13-14 ani); * al II-lea stadiu formativ, avansați (până la 16-17 ani); * al III-lea stadiu formativ, performanță (peste 17 ani) ; * al IV-lea stadiu formativ, înalta performanță. Primul stadiu formativ are ca obiectiv de bază pregătirea fizică multilaterală și dezvoltarea fizică somatică și funcțională armonioasă, prin intermediul exercițiilor fundamentale din școala alergării, săriturii și parțial a aruncării
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
și juniorii sunt încadrați pe trei grupe valorice/stadii formative: * primul stadiu formativ, I începători (până la 13-14 ani); * al II-lea stadiu formativ, avansați (până la 16-17 ani); * al III-lea stadiu formativ, performanță (peste 17 ani) ; * al IV-lea stadiu formativ, înalta performanță. Primul stadiu formativ are ca obiectiv de bază pregătirea fizică multilaterală și dezvoltarea fizică somatică și funcțională armonioasă, prin intermediul exercițiilor fundamentale din școala alergării, săriturii și parțial a aruncării. Selecția pentru acest stadiu se realizează cu ajutorul testului internațional
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
trei grupe valorice/stadii formative: * primul stadiu formativ, I începători (până la 13-14 ani); * al II-lea stadiu formativ, avansați (până la 16-17 ani); * al III-lea stadiu formativ, performanță (peste 17 ani) ; * al IV-lea stadiu formativ, înalta performanță. Primul stadiu formativ are ca obiectiv de bază pregătirea fizică multilaterală și dezvoltarea fizică somatică și funcțională armonioasă, prin intermediul exercițiilor fundamentale din școala alergării, săriturii și parțial a aruncării. Selecția pentru acest stadiu se realizează cu ajutorul testului internațional “Standar Fitness Test“, elaborat de
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
obiectelor de aruncat sunt adaptate vârstei copiilor. În Germania procesul de evaluare și implicit de selecție a tinerilor se face pe baza unui concurs federal organizat la nivel de școli, neexistând un sistem de selecție bine definit pentru primul stadiu formativ în atletism. La acest concurs au acces, pe bază de voluntariat, toate școlile din Germania. Întrecerea dintre școli este una dintre cele mai atractive oferte școlare sportive din Germania care insuflă copiilor bucuria practicării sportului, îi educă în spiritul muncii
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
elaborarea unui comportament nou sau modificarea comportamentală; rezultat al unei experiențe individuale și al unui exercițiu; finalizarea unei adaptări psihice și psihofiziologice. Individul este subiectul învățării de-a lungul existenței sale, subiect care recepționează, stochează și utilizează cunoștințe în scopuri formative și informative. Pe parcursul învățării elevul este bombardat cu o multitudine de informații recepționate pe căile aferente cunoscute: informații vizuale, tactile, vestibulare, acustice, kinestezice. Învățarea este o activitate fundamentală, care constă în “asimilarea activă de informații însoțită de achiziționarea de noi
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
elaborarea unui comportament nou sau modificarea comportamentală; rezultat al unei experiențe individuale și al unui exercițiu; finalizarea unei adaptări psihice și psihofiziologice. Individul este subiectul învățării de-a lungul existenței sale, subiect care recepționează, stochează și utilizează cunoștințe în scopuri formative și informative. Pe parcursul învățării elevul este bombardat cu o multitudine de informații recepționate pe căile aferente cunoscute: informații vizuale, tactile, vestibulare, acustice, kinestezice. Învățarea ca fenomen și proces complex poate fi privită din mai multe perspective: a) învățarea privită ca
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
susține că sistemul vizual este capabil să prelucreze automat informațiile vizuale, astfel încât să determine sistemul motor să acționeze în concordanță cu ceea ce a observat. Vorbirea, mersul, învățarea mânuirii obiectelor, toate se învață imitând adulții. Imitația rămâne importantă pe toate treptele formative, mai ales în cazul învățării senzorio-motorii și nu numai. Comportamentul uman, în genere, este determinat de factori precum: contextul, cunoștințele procedurale, expectanțele și autoeficiența. Cunoștințele procedurale, a ști ce înseamnă un anumit comportament, se dobândesc prin observarea acelui comportament la
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
are o serie de trăsături personale care s‑o ajute să rezolve cu succes situația, și le poate forma pe parcurs. Aptitudinile reprezintă doar posibilități necesare procesului de conducere, dar, pentru ca ele să devină realități, este necesară intervenția procesului educativ‑formativ. Un asemenea proces este cu atât mai util cu cât avem de‑a face cu aptitudini de conducere care sunt prin esența lor de natură psihosocială, și mai puțin psihologic‑individuală. Or, dacă acestea din urmă pot fi mai greu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
schimbarea stilului de conducere, ci doar de o nouă structurare a trăsăturilor existente, o nouă echilibrare a lor sau despre o accentuare a predominanței celor pozitive. Iată, așadar, că interpretarea personalității umane și a trăsăturilor ei dintr‑o perspectivă dinamică, formativă permite corelarea stilului de conducere cu trăsăturile de personalitate. O asemenea corelare nu trebuie interpretată ca identitate. În realitate se întâlnesc și cazuri când persoane ce dispun de caractere asemănătoare manifestă stiluri diferite sau oameni cu o identitate de stiluri
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
atât față de producție, cât și față de oameni. Deși programul este larg acceptat, se apreciază că rezultatele obținute sunt inegale și, în cele mai multe cazuri, dificil de interpretat (Lévy‑Leboyer, 2003, p. 393) sau că lipsește validarea fără echivoc a eficienței activităților formative (Jago, 1994, p. 121). Tocmai de aceea, la un moment dat, s‑a vorbit despre mitul liderului care să dispună de o mare orientare atât pentru producție, cât și spre oameni. Așadar, între orientarea maximală atât spre sarcină, cât și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
accesul la conducere și la conducători este dificil, lucrul acesta poate fi depășit. Importanța problemei este atât de mare și evidentă încât orice timiditate, neîncredere și ezitare ar trebui neapărat eliminate. N‑ar fi exclus ca, în urma practicării acestor modalități formativ‑transformative ale liderilor, să asistăm nu doar la diminuarea sau chiar eliminarea dificultăților care apar în procesul conducerii, dar să ajungem la un tip superior de organizație pe care Kets de Vries îl numea organizația authentizootikos. Prima particulă a acestui
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
motivație este extrem de complexă, având o puternică fundamentare teoretică, dar și suficiente deschideri către practica managerială. Două obiecții i-au fost aduse. Astfel, a fost acuzat subiectivismul metodei de diagnosticare a nevoilor, precum și costul relativ ridicat de implementare a programelor formative în organizații. Prima acuzație a fost diminuată sau chiar eliminată prin înlocuirea testului aperceptiv tematic cu metoda anchetei pe bază de chestionar. Cât privește cea de-a doua acuză, aceasta și-a păstrat actualitatea. Dacă organizația dorește să dețină angajați
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
anchetei pe bază de chestionar. Cât privește cea de-a doua acuză, aceasta și-a păstrat actualitatea. Dacă organizația dorește să dețină angajați cu un nivel ridicat al nevoii de realizare, trebuie să-și asume riscul costurilor crescute ale programului formativ, cu speranța că ele vor fi recuperate ca urmare a beneficiilor obținute în urma implementării acestor programe. Teorii de conținut bazate pe nevoi ierarhizate Teoria „piramidei trebuințelor” Arătam într-un paragraf anterior că multă vreme s-a recurs, mai ales în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]