2,086 matches
-
secolului trecut. În polemică, unde calitățile tipului său de inteligență nu sunt cele mai proprii, ci se cere un spirit mai rezumativ, mai sintetic, mai tranșant, care să nu se piardă în prea multe detalii, era dezavantajat față de Lovinescu, polemist formidabil, de școală maioresciană. Dar Ibrăileanu, cu tot moldovenismul lui cam ostentativ, era departe de a fi un provincial. Mai întâi, societatea ieșeană de atunci nu era absolut deloc provincială, ci păstra foarte clară conștiința nu numai de a fi „a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
oricărui subiect pe care-l atinge. E un conferențiar de zile mari, luările lui de cuvânt nu sunt numai o rară desfătare intelectuală, ci și totdeauna un spectacol ieșit din comun. E în intimitate un povestitor fabulos, dublat de un formidabil mim. Amicii săi nu se pot sătura de relatarea inenarabilă a unei călătorii în Indonezia și o reclamă din nou de câte ori împrejurările o permit. Așa cum în articolul despre G. Călinescu, Pleșu îl vede pe marele critic ca pe o a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
pe arbitrul care se pare că ne-a nedreptățit să nu i se mai audă fluierul și să i se înmoaie picioarele când aleargă pe stadion. Cred că nimeni nu a menționat rezultatul meciului. De fapt, ce conta meciul față de formidabila știre despre Evul Mediu redivivus? La câteva săptămâni distanță, apar două știri despre România, chiar și cu poze. Regele Florin Cioabă, în biserică, ține sceptrul în mână, flancat de bodyguarzi, alături de o fetiță deghizată în mireasă, Ana Maria Cioabă. Fetița
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
un boier, cu cât avea mai multe moșii, cu atâta putea să ia mai puțin de la țărani, căci nici nu prea avea ce face, pe atunci, cu ceea ce nu ar fi putut consuma.) La aceasta Eminescu mai adaugă și aparatul formidabil al formelor noi, pe care a fost nevoit să-l susțină din munca lor acești țărani, singura clasă, după Eminescu, care produce într-o țară3 . E clar, credem, ce interese - ce dureri - vorbesc în critica socială a lui Eminescu. Și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ridicîndu-se), vreau scandal, da... pentru că m-ai uitat pe mine, le-ai uitat pe toate; ai uitat că sunt fiică din popor și sunt violentă; ai uitat că sunt republicană, că-n vinele mele curge sângele martirilor de la 11 februarie; (formidabilă), ai uitat că sunt ploieșteancă - da, ploieșteancă! Năică, și am să-ți torn o revuluție - da, o revuluție -, să mă pomenești!..." și aiurea, tot Mița: "... Jur pe tot ce mi-a rămas mai scump, jur pe statuia Libertății de la Ploiești
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
unor capodopere valabile prin secole, proces care iese din 35 parametrii stabiliți de teoreticienii fenomenului creativității. Creatorii respectivi nu aveau noțiunea recunoașterii publice deoarece practicau anonimatul, nu știau să scrie ori să citească, și totuși născoceau metafore și imagini artistice formidabile, adresându-se unui cerc comunitar restrâns, fără să beneficieze de mass-media. De altfel, chiar în cazul autorilor din literatura numită „cultă”, complexitatea fenomenului literar scapă înțelegerii psihologilor și pedagogilor. Cea mai bună dovadă în acest sens o constituie străvechiul conflict
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
puritatea în aceeași măsură ca jurisdicția criminală și statutul personal.” Din punct de vedere sociologic, scopul social al acestui corpus de texte (Mișna) a fost acela de a unifica comunitățile iudaice, de a întări rabinismul și de a asigura un formidabil temei religios, ezoteric, juridic, cultural, etic (re)construcției identității evreiești. Mișna a avut un rol decisiv în supra VIețuirea istorică a iudaismului și a poporului evreu; f) Talmudul („învățătura”). Cuprinde Mișna și comentariile la Mișna, numite Ghemara. „Talmudul reprezintă, într-
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
profera un sabbatianism moderat. După alte surse, hasidismul ar fi apărut în Polonia și ucraina, la jumătatea secolului al XVIII-lea. acestea erau regiuni în care Mesia a avut un impact deosebit. Personalitatea socială în jurul căreia a luat ființă acest formidabil curent social a fost israel ben Eliezer (1698-1760). A fost supranumit „Stăpânul Numelui Bun” sau „cel ce cunoaște tainele Numelui lui Dumnezeu”. Hasidismul încerca să facă accesibile omului de rând misterele cabalei. Învățătura cabalistică ajunge să fie prezentă în cuprinsul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
I.E. Torouțiu o consideră definitivă și indiscutabilă este cea din versul 50 (în loc de Ce din frunze îți doinește). I.E. Torouțiu susține fără rezerve forma frunză (manuscrisele nu ne dau soluții, finalul cuvîntului fiind greu lizibil), considerînd-o una dintre acele «intuiții formidabile» ale lui Ibrăileanu. Expresia este reluată la singular, după Ibrăileanu, în edițiile G. Călinescu și de Gr. Scorpan. O respinge D.R. Mazilu și o respinge Perpessicius, motiv pentru care nu s-a impus, textul lui Perpessicius devenind dominant după război
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ajută creativității dacă este combinată cu o motivație intrinsecă înaltă. În capitolul următor se va preciza rolul motivației intrinseci în creativitate. Capitolul 6 ROLUL MOTIVAȚIEI ÎN CREATIVITATE James Abram Garfield Este un fapt binecunoscut că persoana creatoare are o voință formidabilă de a lucra la opera sa. Marii creatori au impresionat prin munca titanică, adesea extenuantă, pe care o depuneau pe altarul creației, uitând adesea de mâncare, de somn și de alte necesități, ca să-și vadă de munca lor. Se pune
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
simte disconfort în fața incertitudinilor sau ipotezelor. 7.3 Blocaje de personalitate Blocajele de personalitate se pot clasifica în: * Blocaje motivaționale; * Blocaje de atitudini și mentalități; * Blocaje emoționale. 7.3.1 Blocaje motivaționale Este știut că persoanele creatoare au o voință formidabilă de a lucra la opera lor, care decurge din motivație. În lipsa motivației, în primul rând a motivației intrinseci, sursa forței motoare a creativității dispare. Din acest motiv, submotivarea (profesională sau doar la sarcina de realizat) este deosebit de dăunătoare creativității. Trebuie
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sunt greco-catolic, dar erau și ortodocși, care făceau și ei la fel, pentru că aveam și preoți ortodocși. Chiar am avut unu’ acolo, un om numa’ atâtica de micuț, dar de o moralitate și de-o inteligență și de-o cultură formidabilă. Aveam și preoți greco-catolici mulți acolo, preoți romano-catolici, ortodocși... deci, de toate confesiunile. Dar ceea ce pot spune e că În pușcărie s-a realizat o unitate... Deci, În răul acela mare, astea au fost momente care ne ridicau oarecum moralul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pentru un pachet, pentru că n-am văzut un om mai muncitor ca ăsta.” I-am iertat atunci lu’ Costache tot și, când toată lumea ședea cu burta la pământ, eu am primit șase kile de slănină de acasă... Asta a fost formidabilă chestia, dacă l-am Înduplecat eu pe ăsta... De multe ori o lua după mine când mergeam, pe unde mergeam, și Îi spuneam: „Mă, futu-ți Dumnezeu’ mă-tii, eu tot te omor pe tine! Ies eu de aici, că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
38. C. Bacalbașa, „Junețe“, Femeia română, an. I, 5 octombrie 1878, p. 1. umoristică“ Pardon!, cu accente antiliberale (vizat fiind ruginitul șef al partidului, D.A. Sturdza), din care desprindem numai deviza adepților lui Bachus: „Apa trece, vedrele rămân“, precum și un formidabil tablou sonor al Bucureștilor de la 1900 animat de agitația și vacarmul vânzătorilor ambulanți: Laptagiu: Lapte! Lapte! O femeie: Ouă de găină! Ouă! Ouă! Un oltean: Mielu! Miel! Ce mai mielușea! Unu cu priț-preț: Priț-preț! Ce mai bune, priț-preț! Iaurgiu: Iort
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de evocare a Bucureștilor de altădată constă tocmai, printre altele în portretele colorate, pline de viață care se constituie prin acumulare de detalii, prin anecdotica de bună calitate (reală sau verosimilă) pe care autorul cu dezinvoltură și cu o memorie formidabilă o presară de-a lungul cărții sale a cărei importanță și interes cresc, explicabil, odată cu trecerea anilor. Considerate de Valeriu Râpeanu - într-un dens studiu despre memorialistica lui N. Iorga - printre aparițiile reprezentative ale genului la noi, în perioada interbelică
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
etern. Dacă omul acesta ar fi învățat lupta [neclar în ziar] sau boxul [?] ar fi ajuns unul din atleții reputați. Acum începuse să se ramolească și era comun. De altfel nu cred să fi fost vreodată inteligent. Era un animal formidabil. Lunga domnie liberală îl redusese. Ras de mitropolitul primat, fără biserică unde să slujească, trecuse la liberali și trăia din mici samsarlâcuri și stăruințe. Un alt nume foarte răspândit în presa liberală era Ilie Geambașu. (Id., ibid., an. XXXV, nr.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
jud. Suceava, să existe un pivot cultural periodic, de Înlesnire a cunoașterii celui mai important perimetru istoric și artistic al țării (zona mânăstirilor din Bucovina). S-ar putea Înființa, fără mari cheltuieli, dar cu foloase culturale și turistice, educativ patriotice formidabile, un centru la Fălticeni sub denumirea: Universitatea populară fălticeneană. În timpul vacanțelor școlare, liceele, școlile, internatele vor servi ca loc de cazare gratuită la 2-300 de cursanți chemați din toată țara, care, paralel cu cursuri de cultură unilaterală, să viziteze turistic
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
timp de 3 luni (a câte 10 zile seria), 9 serii de cursiști. Masa ar fi asigurată la cantine, contra cost. Comitetul de Cultură ar asigura plata drumului, cazarea și deplasările turiștilor, precum și plata conferențiarilor. 5. - Socot că ideea e formidabilă; ar putea duce la o eficiență culturală impresionantă și demnă de jud. Suceava, scaunul lui ștefan cel Mare. 6. - E necesar ca d-ta și tov. Lucreția Manolache - element f. dinamic și bun organizator - să mergeți imediat În audiență la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
condei. 472 Apatia pe care n-o Înțelegea profesorul, se datora și capriciilor lui Ticu Toporaș, publicist din Fălticeni, specializat În a tulbura oamenii, În a-i pune pe drumuri și apoi de-a abandona totul, trecând la altceva... nou, „formidabil” și irealizabil! 894 corespondența inedită (am peste 150 scrisori) cu tragediana Agathe Bârsescu. Ea mi-a jucat „Sappho” la Iași și „Ifigenia” (cu elevii săi) la Folticeni și Iași. Aș alege ceva din ea - dacă interesează. P.S. (cu creionul, pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
impresionați de frumoasa (zguduitoarea) voastră scrisoare. La noi s-a făcut primăvară și ferestrele larg deschise, după o viroză de două luni și o singurătate de aproape doi ani, ne invită vesele. Sperăm Într-un anotimp fără evenimente, cu vești formidabile de la voi. Sărutări și Îmbrățișări tremurate - Iulia ș3ț (1988) Dragă Cella, generalități, cine mai ia la generalități amoroase și inofensive? Doi bani duzina, trei bani o sută de duzini! Și totuși, dragostea... Ei da, ea nu e o generalitate. Nici măcar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
aș fi avut, cu adevărat, motive să fiu uimit. Mesagerul revenit În România la trei ani de la emigrarea sa era un prieten. Nu știam, Însă, nici atunci, cum nu știam nici În 2001, că era nepot și fiu de fierar. „Formidabil!”, exclamam, la rându-mi, cu o Întârziere de peste un deceniu. Povestea nu o știam, povestitorul se revela și el necunoscut. * Pe Leon Volovici l-am Întâlnit spre sfârșitul anilor ’70. Am „conectat”, cum se zice, instantaneu. Locuia la Iași, ne
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lui Radu Budișteanu, acțiunea pe față împotriva Legiunii s-a liniștit cu totul. Acolo a fost ultima și cea mai puternică ofensivă de a-l lovi și de a-l da peste cap pe Comandant. Terminându-se cu un succes formidabil pentru el, oamenii n-au mal încercat nici o manifestare de talia aceleia și puțini dintre cei care au mai continuat, s-au mărginit la lucrături și încercări de a capta oameni în mod individual. în cursul unei săptămâni cât am
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
era și el un prosovietic, ca și întreg aparatul de stat al dictaturii sale. Singura forță care ar fi putut să se opună ar fi fost Legiunea, care prin zecile de mii de tineri, crescuți în crezul Căpitanului și cu formidabila adeziune populară, putea oricând deveni o armată de temut în apărarea țării, contra unei agresiuni comuniste. Evenimentele luaseră un curs precipitat: înțelegerea de la Craiova se soldase cu pierderea Cadrilaterului, (județele Durostor și Caliacra), Basarabia și Bucovina în urma pactului Ribentrop-Molotov, din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
emanație «pură» a năzuințelor noastre, ci și o imanență, o plonjare în real, o posedare a sensibilului și a concretului” (În discuție poezia). Despre această „plonjare în real”, dar și despre „gânduri înalte” dau seama poemele. Poetul notează, transcrie auster „formidabila aventură a zilei”, însă aici este cuprins și un traiect al ieșirii din contingent. Asemenea lui Sisif, el urcă muntele, simultan un urcuș al existenței și al creației: „Sisif pe muntele negru/ Neagră e stânca pe care o poartă / Grea
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
de viață: satul iremediabil alterat și ruinat, mahalaua colectivismului sordid și coagulat exclusiv de viciul deriziunii, snobimea nudistă de la Vama Veche, mimând occidentalismul nonșalant, putreziciunea funcționărească, debusolarea acneic-alcoolică a adolescenților de bani gata post ’89. Crunt lexical (scriitorul este un formidabil burete absorbant al limbajelor argotice, adevărată „probă de microfon” pentru dezaxarea prin limbaj a României), legănând galeș promiscuități și portretizând acid, mizantropic și misogin, cu o viziune de o virilitate debordantă, cinică și copleșitoare, romanul dovedește, în fond, fascinația autorului
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]