2,125 matches
-
adevărul. Să dau exactă însemnătate unor vorbe pe care nu le-am adâncit atunci decât vag, pentru că atunci nu mă interesau decât rareori, când aveam vreo nemulțumire sau când nervii mei mă chinuiau mai ascuțit. Să aflu adevărul după niște frânturi de adevăr care pot fi interpretate în atâtea feluri. Greutatea vine mai ales din neputința de a putea clasa toate amintirile. Sunt doar vorbe, priviri, interjecții care nu se leagă de nici un eveniment. Nu știu în ce ordine s-au
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
negată sau ascunsă după o clipă de reculegere. Necazul meu era mare, și nu știam cum să-mi îndrept greșala de a-l fi tratat de obicei prea ușurel. Ca să-l consolez fără să-l umilesc, i-am povestit câteva frânturi din supărările mele proprii, cu toate că-mi displăceau mărturisirile. Îi spuneam ce ridicolă mi se părea închipuirea pe care și-o fac oamenii despre moarte - un schelet cu o coasă în mână - când eu o vedeam ca pe o fecioară împlinită
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
oră, după care telefonă la el la serviciu. Așa începu perioada telefoanelor de învoire pe motiv de boală. Surveneau cu o regularitate înspăimântătoare; o dată, de două sau chiar de trei ori pe săptămână, Dan nu mai ajungea la serviciu. Din frânturile de informații pe care reușise să le obțină, Carol își dădu seama că Dan nu mai e băiatul inocent cu ochi albaștri de la agenția de publicitate. Erau doar frânturi, dat fiind faptul că lui Dan îi displăcea să vorbească deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
trei ori pe săptămână, Dan nu mai ajungea la serviciu. Din frânturile de informații pe care reușise să le obțină, Carol își dădu seama că Dan nu mai e băiatul inocent cu ochi albaștri de la agenția de publicitate. Erau doar frânturi, dat fiind faptul că lui Dan îi displăcea să vorbească deschis despre serviciu, ca și despre sentimentele sale. Știa foarte bine că nu poate risca să-l întrebe direct, că nu se va alege decât cu o grimasă enervată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de cine mai știe unde. Cât de încet mă ridic... parcă nicicând n-am fost atât de bolnav și de neajutorat ca acum... Dar gata, mai este puțin și mă voi fi sculat pe deplin... acum... mai este numai o frântură din visul acesta teribil care a fost viața mea... Aproape acum sunt acolo! Dar nu. Nu, Dumnezeule, așa nu. Nu asta. Nu așa!! Satanica viziune care se strecoară în memoria ochilor mei nu poate fi rostită, deși mai bine-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
se scurgea nisipul fin din capsula de sus, spre cea de jos, și parcă o dată cu pulberea fină curgeau și gândurile sale. Timpul cu trecerile sale, își zicea. Fiecare clipă însă, din acest timp care se strecoară pe lângă mine, e o frântură din viața mea Încă neîmplinită. Mâine, mâine sigur voi încerca sămi depășesc reținerile, trebuie! Se gândea desigur la Încheierea capitolului care la bărbați poartă numele generic de burlăcie. Îl prindeau uneori orele târzii când, numai pendula de pe perete îl anunța
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
pentru a-i mânca după sărbători, când îi savuram cu îmbucături mici pentru a prelungi, cât mai mult plăcerea gastronomică. Aceeași trăire o încercam și atunci când părinții aduceau de la oraș două, trei pâini, din care fiecare copil primea câte o frântură pentru a se înfrupta din gustul pâinii de târg. Și după ce mi-am întemeiat propria familie, pâinea a continuat să fie un bun prețuit și respectat. De aceea risipa, disprețul față de pâine, întâlnite la fiecare pas, îmi provoacă un sentiment
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
scriitor și publicist botoșănean, Dorin Baciu, a prezentat cititorilor cartea subsemnatului „Flori târzii” Volumul „Flori târzii” a lecturat Și, cu o largă viziune, cititorilor l-a prezentat. Cei ce cu răbdare cartea vor discerne, Descoperi-vor adevăruri și învățături eterne. Frânturi de viată În orele târzii din miez de noapte, Când vraja somnului se lasă așteptată, Încerc să țes din firele-ncurcate, Frânturi din existențami zbuciumată. Deșir mereu același ghem de amintiri, Până când geană de geană se lipește, Sperând să mai
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
viziune, cititorilor l-a prezentat. Cei ce cu răbdare cartea vor discerne, Descoperi-vor adevăruri și învățături eterne. Frânturi de viată În orele târzii din miez de noapte, Când vraja somnului se lasă așteptată, Încerc să țes din firele-ncurcate, Frânturi din existențami zbuciumată. Deșir mereu același ghem de amintiri, Până când geană de geană se lipește, Sperând să mai găsesc măcar un fir Spre o-ntâmplare ce-abia mai licărește. Dar anii din clepsidra vieții se împuținează Căci timpul aleargă bezmetic
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
împărat... Frazele, scrise chiar de mâna lui Tiberius, cădeau încet în liniștea aceea, înăbușind orice reacție. Se auzeau doar scârțâitul scaunelor, respirația agitată a unora și apoi, încet-încet, fiorul de emoție eliberatoare ce îi străbătea pe senatori, mișcarea unei togi, frânturi de exclamații, până când Sertorius Macro, cu o senzație de putere absolută, puse jos foaia pe care o citise. Toți senatorii fură zguduiți și în unanimitate, fără ca măcar să se consulte între ei (Sejanus stârnise prea multe uri neputincioase la Roma, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
supapele acelea abstracte perforate în corp de părți ale propriului său automobil. În următoarele câteva zile, orgasmele mele avură loc în cicatricele de sub sânul și subsuoara ei stângă, în rănile de pe gât și spate, în aperturile acelea sexuale formate de frânturile parbrizului și ale cadranelor de bord într-un impact la mare viteză, care îmi permiseră să unesc, cu ajutorul penisului, mașina cu care avusesem eu accidentul și mașina în care Gabrielle trecuse cu puțin pe lângă moarte. Visam la alte accidente care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
sale erau suspendate la distanță de câțiva milimetri unele de altele, plutind lângă mine, în acea zonă liberă de presiune, precum conținutul capsulei unui astronaut. Am privit mașinile care se apropiau de noi, incapabil să înțeleg mai mult decât o frântură din miile de mesaje pe care roțile și farurile lor, parbrizele și grilajele de radiator, mi le transmiteau. M-am adus aminte primul drum spre casă de la spitalul Ashford de după accident. Strălucirea puternică a traficului, perspectivele solide ale terasamentelor autostradale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
antice gonesc anotimpurile și iedera albastră se agață tiranic de ziduri și de inima cavalerului rătăcitor printre coloane de clipe prieteni de unde au venit fluturii aceștia cu urme de animale preistorice pe aripi vă zic mâine o să plouă peste tristeți frânturi de cântece vechi se aud din urnele funerare ascunse în tumulul de la marginea sufletului bătrânul Orfeu împletește o coroană de lauri pentru prințesa care mângâie lyra aproape pictorul Delaunay decupează melancolia și o așează pe ultima sa pânză prieteni eu
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
făcu apariția o sacoșă strălucitoare, plină cu dulciuri, apoi o păpușă cum își dorise de mult timp, frumos îmbrăcată, cu un zâmbet drăgălaș pe chipu-i de ceară pictată. Nu se putea bucura. Absentă, privea în gol cu mintea aiurea. Frânturi de amintiri îi treceau prin fața ochilor, amețitor de repede. Încerca să asculte, să înțeleagă, dar nu reușea, nu mai simțea nimic. Explicațiile vecinei o oboseau. Vorbele cădeau greoaie, deși femeia făcea un efort imens să prezinte vestea cât mai puțin
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
dar nu reușea, nu mai simțea nimic. Explicațiile vecinei o oboseau. Vorbele cădeau greoaie, deși femeia făcea un efort imens să prezinte vestea cât mai puțin dureros. Se bâlbâia, apăsată de o vină imaginară, broboane de sudoare îi brăzdau fruntea. Frânturile de propoziții lăsau să se întrevadă crudul adevăr:” - Mama ta are pe altcineva! O să vină să te vadă. Acolo este greu. Te roagă să o înțelegi și să o ierți.” A ieșit pe ușa vecinei, fără să știe încotro o
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
avut loc îmi captează atenția. Nu-mi pot da seama cine sunt, cu toate că știu că-i cunosc, știu că am trăit cu ei timp de cincisprezece ani. Cu ei am copilărit, cu ei am crescut, cu ei mi am petrecut frântura din această viață, Fulgerele strălucesc pe cer și parcă toate sunt menite să facă același lucru - să cresteze lumea aceasta alcătuită din groază. Tunetele urlă prevestind înălțarea la cer a acestor victime nevinovate. Vărsarea de lacrimi glaciale din jurul meu e
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
sau acoperită de frunze, toamna, care-mi purta agale pașii spre școală. Revăd parcă urmele șotronului sau sunt tentată să caut și acum pietrele cele mai șlefuite pentru joacă. Unde mă poartă pașii, unde întorc capul revăd la nesfârșit o frântură din copilăria mea din satul meu natal. Pământ al prieteniilor, al purității, al glasurilor cristaline de copii, al păsărilor diafane, al cerului senin, al bucuriei mă voi întoarce la tine întotdeauna ca să mă regăsesc fiindcă înțeleg a nu știu câta
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
La patruzeci și patru de ani, sora lui Pierric avea reputația de a fi o femeie redutabilă, una din cele care știu cum să-i Învîrtă pe degete pe bărbați. Se dădu Înapoi ca și cum ar fi lovit-o. Într-o frîntură de secundă, noaptea trecută Îi reveni În minte. Crezuse că acționează spre binele lor. Iar dacă povestea asta ieșea la lumină, s-ar fi isprăvit cu ei. Gwen era gata de orice ca să nu-l piardă pe Loïc, dar era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pleoapele ca de plumb și, preț de o clipă, i se păru că Întrezărește un chip... Loïc? Era el, era el cu adevărat alături de ea, sau totul se petrecea În haosul delirului ei? Imaginea lui apărea tulbure, iar la răstimpuri frînturi de voce răsunau În tîmplele ei dureroase. Să cunoască adevărul... voia atîta să știe... să spună secretul... oribilul secret... Ajunsă la capătul puterilor, Marie nu mai izbutea să se agațe de murmurul tot mai firav, de imaginea tulbure și mișcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
În interiorul bacului și, de n-ar fi fost omul care trăgea pasarela, ar fi sărit poate la bord. Dacă ar fi fost mai puțin tulburat, ar fi băgat de seamă că Ryan, sprijinit În coate de bastingaj, nu scăpase nici o frîntură din schimbul lor de cuvinte. Privi spre soare-apune vreme Îndelungată după ce contururile insulei se pierdură În zare, cu sentimentul difuz că Îi fusese amputată o parte din ființă. - Oamenii locului spun că dacă părăsesc Lands’en simt că parcă li
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
avut parte de o experiență În preajma morții, a near death experience. Fără doar și poate că murise, sau era pe cale să moară, dar totuși creierul Îi funcționa și Înregistra amănunte tulburătoare, cum ar fi bip-bip-ul regulat al unui sonar și frînturi de glasuri care se auzeau Înfundat zicînd: Totul e În ordine... O să-l puteți lua În curînd de aici... Idioții! Trebuia să le spună că nu murise Înainte să apuce să-l vîre Într-un sertar de congelator cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ucisă, și tot sîngele ăla... eu am... Șovăi iarăși, temîndu-se ca el să nu fie sarcastic, dar atenția pe care i-o arăta o Încurajă să continue. - Preț de o clipă, am avut senzația că trăisem această scenă... În fine. Frînturi minuscule, dar foarte precise, ca o amintire care iese la suprafață și se șterge pe dată... Da, ceva ce am mai trăit cîndva... - Nu erai născută, e absurd... - Știu... murmură ea fără să insiste. Atîtea lucruri Încă și mai absurde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
o extremă atenție, cu chipul de nepătruns, cu privirea pierdută spre largul mării pe care cu siguranță nici măcar n-o vedea. Își spuse că va fi nevoit să se lupte din greu, chiar să amenințe, ca să scoată de la ea cîteva frînturi de spovedanie. Rămase uluit cînd ea Începu să vorbească. - Eu sînt cea care a smuls copilul din brațele micului Pierric. Am izbutit să scot copilul din scutece și să i-l iau. - De ce nu ai vorbit niciodată despre asta? - Crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
nouă ceruri, cei doisprezece apostoli... ca și când cinci ar fi fost cu adevărat un număr blestemat, exclus din numărătoarea condiției umane. Puteau fi cinci obiecte. Sau cinci condiții. Sau cinci vârste, lucrul cel mai evident. Dintr-o dată, Îi reveniră În amintire frânturile de fraze, cuvintele pe care le auzise uneori șoptite În unele săli rezervate din studia, În povestirile populare, În unele scriptoria din mânăstiri. De asemenea, În taverne și În stațiile de poștă de pe Via Francigena, de la pelerinii ce coborau dinspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
obraz rămase sunt în urma ta. Un soare blând și stele coapte le ai pe veci în fața ta; Furtuni și lacrimă în noapte tu le-ai lăsat în urma ta. Și liniștea, și pacea-n suflet le ai deja... în viața ta Frânturi de viață amărâtă lăsate sunt în viața mea... Suprem legământ Când norul stingher ce plutește agale Ușor este împins de-o petală de vânt, în zborul de fluturi și-n cântece-astrale, E dragostea noastră, un suprem legământ. Când gândul se
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]