1,984 matches
-
de ceva care În infirma ordine politică semăna cu firea mea profundă, cu dorința mea intimă. Da, exista ceva În hitlerism care semăna cu ceea ce aș fi vrut să fiu, dacă nu aș fi rămas Înlănțuit nașterii mele mic-burgheze și franțuzești. La douăzeci de ani, visam să devin englez sau american sau german, să nu rămân, În orice caz, francez. Mai târziu, am visat de asemenea să fiu rus. Aș fi vrut să fiu cel mai furios dintre războinici și În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
casă pustie." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * două puncte marcă a anunțării vorbirii directe/ a unei enumerații/ a unei explicații/ a unei exemplificări etc.: "Bunicul îi împăcă, zicându-le: Pe din două." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul); "pronunță pe: n ca gn franțuzesc, t ca k, d ca gh, g ca j, c ca ș." (I. L. Caragiale, Un pedagog de școală nouă); "Vezi, asta-i asta: cașcavalul." (Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă); în unele contexte, două puncte marchează o construcție eliptică
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
didactică. Vom da aci mai la vale conferența în rezumat, apoi câteva note, luate după natură, despre activitatea în praxă a eminentului pedagog. Trebuie prealabil să spunem că d-sa, totdeauna înainte de e și i, pronunță pe: n ca gn franțuzesc, t ca k, d ca gh, g ca j, c ca ș." (I. L. Caragiale, Un pedagog de școală nouă) Formulați enunțuri cu următoarele neologisme: avatar, inopinat, celest, teluric, feeric, euforie, reverie, a dili, fulminant, ierarhie, solilocviu. Corectați enunțurile, precizând tipul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lui Chiriac, tejghetar și sergent în garda civică. Amorul lui Chiriac cu Veta, consoarta lui Jupân Dumitrache, e pigmentat cu suspine și gelozii de suburbie. Zița, sora Vetei, duduița zvăpăiată care devoră foiletoanele la modă și stropșește cu dezinvoltură vocabule franțuzești, e o persoană „emancipată”. Un „raisonneur” șiret este ipistatul Nae Ipingescu, care își cultivă cu sârg relațiile pe care le crede profitabile. În fine, Rică Venturiano, „student în drept și publicist”, cu logosul lui aiuristic, garnisit cu bombastice, incoerente slogane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
a ambianței creează o aparență de nuvelă istorică. Către un asemenea trecut, epocă a șugubățului Anton Pann, se repliază C. în acești ani, creând narațiuni cu o tentă de străvechime. Lungul nasului (localizare după Aulus Gellius, prin intermediul unui text probabil franțuzesc) e cap de serie pentru poveștile sale orientale, cu agerimi nastratinești, cu irizări de feeric și de fantastic: Pastramă trufanda, Pradă de război (după J. A. Decourdemanche), Calul dracului, pe motivul, clasic, al nefârtatului păcălit de o femeie, Abu-Hasan (după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Poveste. Imitație). Printre snoavele pe care le urzește (Norocul și mintea, Fără noroc, Minciună), una, intitulată Mamă, este prelucrată după Anton Pann. În proză, traduce basmul Făt-Frumos cu moț în frunte, după Charles Perrault, și - folosindu-se de o versiune franțuzească - Curiosul pedepsit, după Cervantes. Alte transpuneri sunt Broasca minunată, după Mark Twain, Sistema doctorului Catran și a profesorului Pană, Masca, O balercă de Amontillado, după E. A. Poe, prin intermediul tălmăcirii lui Charles Baudelaire. În scrisori, îndeosebi în cele din anii exilului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
pentru a da șanse maxime de reușită industriei farmaceutice franceze. Din păcate, nu așa decurg lucrurile. Jacques Robin a crezut mereu că am putea efectiv schimba lucrurile cu ajutorul grupurilor. În plus, o parte a personalității sale e absolut jacobină, foarte franțuzească. Eu nu cred că putem ajunge la realitate prin rațiune. Trebuie să trecem prin experiență. Fără referința la experiență, rămînem pur și simplu la nivelul limbajului. Robin fiind medic, căuta poate, în mod inconștient, să le dea politicienilor puncte de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
geografice, etnice sau lingvistice prestabilite. Experiență fascinantă, dar răscolitoare adesea, o torsiune a sufletului, pe care Panait Istrati o evocă în acești termeni: (...) am ajuns în literele franceze cu sufletul tare, dar a trebuit să împrumut acestui suflet un chip franțuzesc. Iar cînd am încercat să-i redau aceluiași suflet un chip românesc, nu s-a mai putut; se obișnuise cu acel chip străin. La fel nici sufletul românesc, turnat de la bun început într-un tipar românesc, nu a mai acceptat
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
suflet un chip românesc, nu s-a mai putut; se obișnuise cu acel chip străin. La fel nici sufletul românesc, turnat de la bun început într-un tipar românesc, nu a mai acceptat cînd am vrut să-i împrumut o formă franțuzească. (citat de Monique Jutrin-Klener) Se creează astfel o "topofilie" (Bachelard), adesea imaginară, de locuri iubite și protejate de intimitatea noastră, purtată de o limbă neasemuită, căci zidurile de apărare obișnuite au fost dărî mate, iar scriitorii frămîntă, calcă, deformează, combină
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
disidenții suprarealismului, în frunte cu Antonin Artaud, alături de care, la fel de vehement, sărac și mîndru, bîntuia pe străzile Parisului, alegînd să-și trăiască antinomiile pînă la capăt și să-și ardă sufletul în flacăra albă a unei pasiuni atît de puțin franțuzești (cu excepția lui Baudelaire și a lui Rimbaud). Revolta sa împotriva diktat-ului rațiunii l-a făcut, la rîndul său, să ia în derîdere "luminile" rousseauiste și slaba capacitate a francezilor de a integra abisul, întunecimile, clarobscurul, tot ceea ce nu este accesibil
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
inteligențe atât de nobile și inimi atât de devotate. Și-a promis să repare timpul pierdut și cititorii noștrii știu că s-a ținut de cuvânt. La întoarcerea din Anglia, a scris un articol intitulat: Despre influența tarifelor englezești și franțuzești asupra celor două popoare, pe care l-a trimis Jurnalului economiștilor 67. Articolul sosea din îndepărtata regiune Landes, fără a fi sprijinit nici măcar de cea mai neînsemnată recomandare. Trebuie de asemenea să spunem că a fost lăsat să zacă o
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mult caz. N. Iorga pretindea afi adus aici un program nou de luptă, când în realitate nu făcea decât să reia mai confuz ideile lui Slavici de la Vatra, adăugând de la sine onoarea pe care o avea atunci de "spoiala străină franțuzească". Prin asta continua germanismul "Junimii", în vreme ce poezia nouă se dezvolta tocmai prin rodnica înrîurire a simbolismului francez, care se strecura chiar în paginile Semănătorului. ST. O. IOSIF Ardeleanul St. O. Iosif (1875-1913) a părut cel mai în spiritul noului mesianism
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
autoritatea, fie prin secretul ori prestigiul codului deținut, fie prin cunoștințele tehnocrate, de a se împiedica altă modalitate de gândire și, în genere, de a se ascunde, de a se masca adevărata realitate, dacă aceasta nu este favorabilă". Calchiată după franțuzescul langue de bois, sintagma limbă de lemn intră în circulație la noi după 1989, fie pentru a desemna limbajul politic specific regimurilor totalitare comuniste, fie pentru a califica/evalua limbaje politice actuale, definite prin clișeizare, pauperizare a vocabularului și redundanță
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
veche, cu sintaxa ei frumoasă dar grea, cu multele ei locuțiuni, îi cam jena pe prietenii noștri, am dat-o de o parte și am primit o ciripitură de limbă păsărească cu sintaxa cosmopolită pe care cineva, dacă știe nițică franțuzească, o învață într-o săptămână de zile (s.n.)"360. Abordarea transfrastică sau discursiv-textuală permite identificarea mecanismelor relaționale de obținere a coeziunii în publicistica eminesciană. Element definitoriu al conceptului de text, coeziunea definește ansamblul trăsăturilor care asigură unitatea sintactică a textului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
perspectivă de viitor pentru limba și obiceiurile lui și pentru felul lui de a fi decât țăranul lui Vodă Carol, care se reîntoarce la vatra sa și nu mai găsește nimic din felul lui de a fi, ci numai așezăminte franțuzești, negoț jidovesc, industrie austriecească, limbă păsărească și liberali cari nu muncesc nimic și trăiesc din esploatarea ideilor politice"380. Limbajul publicistic structurează experiența umană, operează ierarhii, iar mediatizarea vieții politice presupune un proces de selecție și de evaluare a evenimentelor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a fost precedată de un șuierat și un vâjâit care au înghețat inimile tuturor de spaimă. Domnul Alexandru Dimitrie Ghica, împreună cu o mare parte din boierime și protipendada orașului București și reprezentanții țărilor străine, se aflau la teatru, unde trupa franțuzească reprezenta piesa “Angelo”. La cele dintâi semne ale cutremurului, panica a cuprins publicul, doamnele țipau și leșinau, iar toți se îmbulzeau spre ieșire să scape cât mai repede din clădirea teatrului, care se putea dărâma peste ei. Tot orașul era
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
totuși o compensație: Ceale spre rău, hula și ticăloșua acestui dosădit norod sunt scrise și prea scrise și tipărite în toate limbile străine de mulțime de scriitori engleji, ghermani, unguri, ruși; și cei mai mulți au scris pentru păcatele neamului în limba franțuzească și pentru păcate zic: căci aciastă limbă fiind obștească în toate lumea, mai lesne s-au împrăștiat și s au trâmbițat defăimările obidatului meu neam. Astfel de traduceri trebuiesc deci făcute în scop autocritic, demonstrativ și de emulație patriotică: Ca să
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
a găsit-o, gata constituită, chiar în... familie, la tatăl său, Ion Maiorescu. Acesta, într-o corespondență de presă din Craiova, datată 11 februarie 1838, critică în termeni violenți maimuțăria lucrurilor străine, prea iubirea asupra tuturor lucrurilor străine și deosebit franțuzești. pe mine, Ion Maiorescu, nu mă va înșela forma din afară, niciodată (s.n.). pentru el, moravurile și cultura apuseană, ideile noi, progresiste, sunt deci simple forme, forme din afară, goale. Adică așa cum va spune peste trei decenii și Titu Maiorescu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și noduri uriașe de panglici, închipuind o adevărată grădină de zarzavat - în limbajul colorat al modistelor acest aranjament era numit <<varză>>”. Acest tip de pălării - adevărate „depozite” de accesorii - a fost abandonat în perioada interbelică, atunci când doamnele au îmbrățișat modelele franțuzești, mult mai simple și de mici dimensiuni. Tot acum, rochiile devin mai scurte - în general, croitorii abordau modelul trei sferturi -, ajungându-se la „performanța”, în cazul tinerelor lipsite de prejudecăți, expunerii picioarelor până la nivelul genunchilor. De regulă, taioarele, ce au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
tineri elevi, majoritatea fii de negustori, veniți vara în vacanță”. La nivelul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, sincopatele „stagiuni” ale teatrului băcăuan au adus în atenția publicului spectator un program relativ bogat, cuprinzând atât piese franțuzești cât și piese românești, cele mai gustate fiind creațiile lui Vasile Alecsandri precum „Păcală și Tândală”, „Iorgu de la Sadagura”, „Piatra din casă” sau „Coana Chirița”. Datele arhivistice locale indică faptul că, în anul 1872, la Bacău a evoluat și trupa
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dispariției sale . 18. Secolul Luminilor Franța participă, asemeni celorlalte țări europene, la progresele științifice și la creșterea demografică și economică a secolului al XVIII-lea. În schimb, mișcarea filosofică de repunere în discuție a credințelor tradiționale în numele rațiunii este specific franțuzească. În afară de "lumini", limba, literatura și arta franceză strălucesc în toată Europa. Progresele științifice Marii savanți. Dacă francezul Descartes este, în secolul al XVII-lea, unul din fondatorii științei moderne, datorită metodei pe care o preconizează, toate țările europene participă la
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în măsura în care ea se înscrie în structuri aproape neschimbate. Vîrsta medie la prima căsătorie este tot întîrziată și tinde chiar să crească și mai mult. Natalitatea rămîne foarte puternică, în ciuda începuturilor timide ale limitării voluntare a nașterilor, care constituie o originalitate franțuzească, dar care nu va căpăta o importanță reală decît începînd cu deceniul revoluționar. Cît despre mortalitate, în special la primele vîrste, ea rămîne de asemenea la un nivel ridicat, dar scade totuși foarte ușor, ceea ce este de ajuns pentru a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ne-am angajat să o asigurăm în interesul națiunilor europene? Vor lăsa pe alții să-și dispute regiunile Africii ecuatoriale? Vor lăsa de asemenea pe alții să regleze afacerile egiptene care, din atîtea puncte de vedere, sînt afaceri cu adevărat franțuzești? (Vii aplauze la stînga și la centru. Întreruperi). "Spun că politica colonială a Franței, că politica de expansiune colonială, cea care ne-a determinat să mergem, în timpul Imperiului, la Saigon, în Cochinchina, cea care ne-a condus în Tunisia, cea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cîte un certificat emis, pe bază de jurămînt, de către un judecător de pace din Groenlanda; într-o chestiune atît de importantă, așa s-ar fi cuvenit să procedeze! în afară de aceste frumoase gravuri ale lui Garnéry, mai există alte două gravuri franțuzești vrednice de luare aminte, aparținînd unui artist care semnează H. Durand. Una dintre ele, deși nu are vreo legătură directă cu subiectul nostru, merită să fie pomenită, pe alte temeiuri. Ea înfățișează o priveliște din insulele Pacificului, într-o amiază
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și ideilor nouă, era fatal să se importe și cuvintele corespunzătoare și era de asemenea fatal ca acele cuvinte să fie trântite în limbă fără a li se da, deocamdată, un contur mai românesc. Se știe cu câtă greutate cuvintele franțuzești au fost puse pe calupul limbii românești; așa, pentru verbul publier a fost ezitare între publicarisesc, publicuiesc, publicăluiesc, publiez, publicez, public...1 Și desigur că, pe lângă mania de a între-buința cuvinte franțuzești a celor care voiau să se arate 1
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]