8,186 matches
-
Popescu -, dar și unor poeți, pictori, muzicieni etc., care au promovat un deșănțat cult al personalității. Paul POLIDOR: În același context al interferențelor genetico-culturale, v-am invocat scrierile într-un articol despre amiciția dintre Nicolae Titulescu și Maxim Litvinov. Cunoscând franceza, germana, engleza și italiana, Titulescu se adresa la ședințele Societății Națiunilor în limba celui cu care se afla „în dispută”. Un alt aspect este cel al unui soi de virulență verbală (posibilă combinație de viclenie oltenească și inteligență speculativă asiatică
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
cultura vizuală autohtonă și cultura filmului în perioada de dinainte și de după naționalizarea din 1948 a producției cinematografice din România, cât și a filmelor deținute de cinematografele locale. Prima ediție a proiectului, în număr șase sesiuni, a cuprins avangarda cinematografică franceza; cea de-a doua ediție a abordat, timp de trei sesiuni, avangarda sovietică; ediția a treia se ocupă, într-o sesiune unică, de avangardele germană și olandeză. *** Artiști: Dimitri Kirsanoff, Benjamin Fondane, Arthur Honegger Concept și viziune curatorială: Igor Mocanu
BENJAMIN FONDANE de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368574_a_369903]
-
Séparation des races. Ansa nu o adaptare loială ficțiunii lui Ramuz, ci mai degrabă ideii pe care acesta o propagă: aceea a luptei absurde dintre două comunități conviețuitoare, an cazul de față, premonitoriul conflict interetnic antre comunitatea germană și cea franceză dintr-un sat elvețian, separate habitual, nu și administrativ, de un munte. Mâna lui Fondane recurge la o esențializare tipică esteticii avangardiste și la o necesară scoatere an evidentă a fondului ideatic, lăsând preocuparea formală pe seama regizorului. De aici, poate
BENJAMIN FONDANE de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368574_a_369903]
-
cu nume de cântec, povestiri, București, Editura Ion Creangă, 1990; Jocurile verii, versuri, București, Editura Coresi, 1991; Caseta video- povești: Daruri de la Moș Crăciun (în colaborare cu Cezarina Adamescu și Ene Stanciu, 1992); L’Enfance en Poesie, versuri, traducere în franceză de Constantin Frosin, Editura L’ Etoile d’Argent (Belgia, 1993, carte care a luat mai multe premii naționale și internaționale); Vina de a fi copil al străzii, București, Editura Oscar Print, 1998; Ghid de Educație pentru Sănătate, București, Editura Oscar
VALENTINA TECLICI – POETICAL BRIDGES (PODURI LIRICE) de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368614_a_369943]
-
Rob Roy, București, Editura Cartea Românească, 1972, 486 pag., 15 lei; 119. Silvestri, A., Critica criticii literare, Buc., Ed. Carpahtia, 2013, vol. I, 270 pag., 12 lei; vol. II, 256 pag., 12 lei; 120. Silvestri, A., Apocalypsis cum figuris(în franceză), București, Editura Carpathia Press, 2005, 48 pag., 5 lei; 121. Smollett, Tobias, Călătoriile lui Humphrey Clinker, București, Editura Univers, 1971, 430 pag., 20 lei; 122. Smuul, Iuhan, Marea Japoniei, București, ESPLA, 1965, 236 pag., 5 lei; 123. Stancu, Zaharia, Desulț
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
să vedem și pe Orru. Da, este și ea așa că domnule profesor le doresc succes. - Faceți parte din comisia de verificarea testelor cumva? - Aa, nu, dar fac parte din cea de supraveghere. - Tot matematică predați? - Nu, nu, predau româna și franceza în acest liceu, de aceea ne-au numit în comisia de supraveghere. Să nu ne pricepem la matematică și să fim tentați de a ajuta concurenții. - Ha, ha, vigilent mai este Inspectoratul școlar. - Nu, de la minister au venit instrucțiunile. - Nu
OLIMPIADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363493_a_364822]
-
cultura vizuală autohtonă Și cultura filmului în perioada de dinainte Și de după naționalizarea din 1948 a producției cinematografice din România, cât Și a filmelor deținute de cinematografele locale. Prima ediție a proiectului, în număr Șase sesiuni, a cuprins avangarda cinematografică franceza. Ediția a II-a este dedicată avangardei sovietice. Sesiunea a II-a: Artiști: Abram Room, Viktor Sklovski Concept și viziune curatoriala: Igor Mocanu Organizatori: Cinemateca Eforie - Arhiva Națională de Film a României La drept vorbind, cea mai stridentă incidență avangardistă
EDIŢIA A II-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363709_a_365038]
-
zâmbind și amândoi spuseră în cor: - Pizza... Apoi izbucniră în hohote de râs. Femeia se ridică și dispăru pe ușă la fel de delicat precum apăru. - N-am înțeles niciodată de ce mama ta are accentul ăsta franțuzesc. - Suntem din Toronto. Acolo vorbeam franceza. Bine, să nu-ți imaginezi că este franceza de Paris..., râse Mike. - Da, da... Eu vreau să ajung în Paris, să cuceresc toată lumea... - Și eu vreau asta... - Da, dar tu cu jazz-ul tău... - Și ce dacă? Eu cu jazz
DRUMUL CĂTRE SUCCES de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363654_a_364983]
-
izbucniră în hohote de râs. Femeia se ridică și dispăru pe ușă la fel de delicat precum apăru. - N-am înțeles niciodată de ce mama ta are accentul ăsta franțuzesc. - Suntem din Toronto. Acolo vorbeam franceza. Bine, să nu-ți imaginezi că este franceza de Paris..., râse Mike. - Da, da... Eu vreau să ajung în Paris, să cuceresc toată lumea... - Și eu vreau asta... - Da, dar tu cu jazz-ul tău... - Și ce dacă? Eu cu jazz-ul meu voi cuceri lumea... - Așa te vreau
DRUMUL CĂTRE SUCCES de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363654_a_364983]
-
Paris a mai rămas doi ani în Europa de care se îndrăgostise. De dragul acesteia, a plecat în Italia și a predat limba engleză la o școală din Roma. Și-a perfecționat foarte mult și limba italiană, cu toate că specialitatea lui era franceza. Un prieten de-al Rosei del Conte 6, o faimoasă eminescoloagă italiană, l-a luat cu el la „Accademia di Romania in Roma”, unde se ținea o conferință despre latinitatea românilor. Acolo a întâlnit-o pe academiciana Zoe Dumitrescu-Bușulenga care
„THE GREAT DAME OF ROMANIAN LITERATURE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363710_a_365039]
-
nevoie de niște informații și comentarii „mai speciale” despre Charlotte Bronte și surorile ei. Atunci, în aceea zi de martie, a anului 2000, pe terasa unei cafenele din centrul orașului Wellington, un domn roșcovan, cu trăsături de irlandez, profesor de franceză și italiană la un liceu din oraș, pe nume Anthony Morris, a rostit o frază remarcabilă care mi-a rămas până astăzi în memorie: „In my opinion, Zoe Dumitrescu Bushulenga is the great dame of Romanian literature!”7 Puteam oare
„THE GREAT DAME OF ROMANIAN LITERATURE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363710_a_365039]
-
august 2011 Toate Articolele Autorului Se apropie începutul unui nou an școlar. Pentru profesori, el începe cu data de 1 septembrie. Pentru elevi, anul acesta, începe pe 12 septembrie (și nu în clasicul 15). Îmi amintesc prima mea profesoară...de franceză, în clasa a II-a. Față de domnul învățător, un bărbat grizonat și voinic, de vocea căruia tremuram și-n somn, profa asta blondină, de la oraș, parfumată și cu fuste mini, era o încântare. Răscoleam tot satul, până în toamnă, târziu, ca să
DASCĂLI ŞI DASCĂLI... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364670_a_365999]
-
tot satul, până în toamnă, târziu, ca să-i aducem flori proaspete, la fiecare oră. O iubeam toți, din tot sufletul și o pândeam când pleca cu vreo mașină de ocazie, ca să notăm numărul mașinii (în caz că pățește ceva). Mărturisesc sincer, că atâta franceză câtă știu, de la ea am învățat. În liceu, făceam cu d-na directoare...care, ba era la vreo ședință, ba venise vreun tovarăș de la partid la ea, să-și bea cafeluța...așa că traduceam într-o veselie...ori din franceză-n
DASCĂLI ŞI DASCĂLI... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364670_a_365999]
-
atâta franceză câtă știu, de la ea am învățat. În liceu, făceam cu d-na directoare...care, ba era la vreo ședință, ba venise vreun tovarăș de la partid la ea, să-și bea cafeluța...așa că traduceam într-o veselie...ori din franceză-n română revistele franțuzești pe care ni le aducea, ba traduceam din română în franceză documente de partid, fiind evaluați în ultimele 10 minute ale orei. Profii de sport au fost coșmarul meu. Cel din gimnaziu, mă punea să fac
DASCĂLI ŞI DASCĂLI... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364670_a_365999]
-
care, ba era la vreo ședință, ba venise vreun tovarăș de la partid la ea, să-și bea cafeluța...așa că traduceam într-o veselie...ori din franceză-n română revistele franțuzești pe care ni le aducea, ba traduceam din română în franceză documente de partid, fiind evaluați în ultimele 10 minute ale orei. Profii de sport au fost coșmarul meu. Cel din gimnaziu, mă punea să fac de n ori pasul piticului tot terenul de fotbal (pentru că vorbeam în formație), iar cel
DASCĂLI ŞI DASCĂLI... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364670_a_365999]
-
dezice mai târziu spunând într-un interviu din1977 că este singura sa carte ne-conformă cu principiul după care scrisul într-o carte trebuie să fie 100% fidel cu ce vrea autorul să spună. În 1944 este numit profesor de franceză la Universitatea Națională din Cuyo-Mendoza, dar demisionează după numai 2 ani sub presiunile politice ale regimului Peron. Mai lucrează ca traducător pentru Camera de Comerț iar în 1949 publică o piesă de teatru bazată pe povestea mitologică a lui Tezeu
MAGIE CU JULIO CORTÀZAR de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364747_a_366076]
-
versurile multor cântece ale compozitorilor ce-au agreat o colaborare fructificată sensibil, sunt semnate de ea. Îi slujesc pasiunea, harul și priceperea, abilitatea de a dansa, de a se integra ideal unui show fascinant, de a vorbi fluent engleza, italiana, franceza, de a cânta în alte douăsprezece limbi, îi desăvârșește un portret, artistic, profesional, personal, foarte afectiv, așezându-i numele într-o pleiadă de artiști agreabili, motiv pentru care solicitările de spectacol sunt dese pentru ea. Numele Camelia Florescu are concordanță
FLORALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/364769_a_366098]
-
criză a cuprins conștiințele, făcînd inevitabilă o revoluție în cîmpul valorilor. (3) Iar această revoluție în ordinea valorilor, a mentalităților și a instituțiilor a devenit efectivă prin mijlocirea celor trei mari revoluții politice moderne: revoluția engleză, cea americană și cea franceză. Principalul rol al acestor revoluției a fost acela de a sintetiza noul cadru valoric. Interesant este că schimbarea nu s-a făcut prin disoluția completă a vechiului cadru valoric, ci prin lărgirea, prin completarea acestuia. Modernitatea marchează, desigur, o ruptură
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
Am aflat de curând că modelul de poșetă la care visam zi și noapte pe când urma să împlinesc douăzeci de ani, poartă un nume franțuzesc: minaudiere. La vremea aceea, văzusem o singură dată o minaudiere, la o tânără profesoară de franceză, invitată ca și mine, într-o seară caldă de sfârșit de august 1985, la aniversarea unei prietene comune. Proaspăt revenită de la Paris, aceasta purta o mică poșetă cu închizătoare și rame metalice aurii și fețele din goblen. Pe un fond
ÎNTOTDEAUNA SUNT AŞA DE SINCERĂ! (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349457_a_350786]
-
numesc părinții lui Cristian. - Mi se pare cunoscut numele. Au lucrat prin Dobrogeacu mulți ani în urmă? - Așa am auzit. - Măi, să fie al naibii. Nu o fi Săndica fosta mea subordonată viitoarea ta soacră? El este cumva profesor de franceză? - Da, mami, și de engleză, dar are dat și doctoratul, ca și soția lui în științele naturii. - Ca să vezi ce înseamnă destinul! Cum putea copilul meu să se cunoască și să se iubească cu fiul lui Săndica? Cine hotărăște destinele
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349484_a_350813]
-
Pitești” semnate de Paul Goma (Franța), „Vine seninul” de Gabriela Calutiu Sonnenberg (Spania), „Satire” de Valeriu Cercel (Hamilton-Canada), „Medicină alternativă văzută de un inginer” și „Cu hipnoză și tu poți face minuni” de Ovidiu Creangă (Toronto-Canada), antologii trilingve (română, engleză, franceza), poezii semnate de poete din România, SUA, Canada: “Doamnele poeziei”, „Șansele poeziei”, „Ortopezii” de Michael Cutui (Germania), „Prin sita vremii” și „Oglindiri” de Elenă Buică (Pikering-Canada), „Trandafirul deșertului”, „Atingeri divine” de Mariana Eftimie Kabbout (Galați-România), „Celor fără vină” de Felicia
DIALOG DESPRE STIHURI SI PROZA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349596_a_350925]
-
apoi a mai bătut de câteva ori cărările Europei prin Polonia, prin Slovacia, Austria și, nu mai știu pe unde. Astăzi este la casa lui - soț împlinit, tată fericit, gospodar neîntrecut. Locuiește în zona flamandă, dar cu toată familia vorbesc franceza și n-ai zice că nu-i neamț sau nu știu care altă „seminție aleasă” după ordinea ce domnește la casa lor. Iar după belșugul din ea... zici că este, fără îndoială, moștenitor - deja intrat în drepturi - al făgăduințelor sfinte. Îl știu
PARTEA A II-A de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349672_a_351001]
-
moderat al cauzei flamande. În schimb Alexander, căruia i-am renovat parțial casa, își rupe limba ca mai toți flamanzii, când și-o învârte în graiul latin ; o face însă cu multă ambiție. Dornic să vorbească mult și multe în franceză a făcut progrese enorme în a vorbi limba lui Moliére în cele trei săptămâni cât ne-a fost gazdă. Se zice că multe lucruri le învățăm mai ușor de la cei care nu le știu, ori le știu foarte precar... După
PARTEA A II-A de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349672_a_351001]
-
se poate realiza la capacitate maximă. Indiferent cât am vorbi de bine o limbă străină, starea de spirit și sentimentele ni le putem exprima cel mai bine în limba maternă. Cunosc și cazuri de părinți români care vorbesc olandeza sau franceza acasă cu copiii, însă din nefericire olandeza sau franceza lor este atât de proastă încât la un moment dat și copiii încep să vorbească în același mod. Mereu dau exemplul unei prietene românce din Belgia, căsătorită cu un japonez. Cam
DINCOLO DE OCEAN, CUVINTELE DE ACASĂ ÎNSETEAZĂ de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349663_a_350992]
-
vorbi de bine o limbă străină, starea de spirit și sentimentele ni le putem exprima cel mai bine în limba maternă. Cunosc și cazuri de părinți români care vorbesc olandeza sau franceza acasă cu copiii, însă din nefericire olandeza sau franceza lor este atât de proastă încât la un moment dat și copiii încep să vorbească în același mod. Mereu dau exemplul unei prietene românce din Belgia, căsătorită cu un japonez. Cam așa este la ei: mama le vorbește copiilor în
DINCOLO DE OCEAN, CUVINTELE DE ACASĂ ÎNSETEAZĂ de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349663_a_350992]