3,189 matches
-
o "capelă regală" cu fresce purtând inscripții franțuzești din anul 1421. Portretele par a fi ale unor descendenți din dinastia Lusignan: regele Ianus și soția sa, Charlotte de Bourbon. În biserica "Sfinții Apostoli" se găsesc, în stare nu prea bună, fresce din anii 1160-1180. De remarcat că aici, într-o capelă aflată la intrarea în mănăstire, sunt picturi executate sau refăcute de pictorii români Moroșanu și echipa lui. Pe același traseu, în localitatea Khirokitia, săpăturile arheologice au scos la iveală construcții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
rul" notelor, cân tând și interpretând partituri imense, dedicân du-și ener gia vitală. Celebru film din 1956, în regia lui Roger Vadim, cu Brigitte Bardot și Jean-Louis Trintignant ăn.a.). pentru a zugrăvi situații dramaturgice uneori total aberante - de la fresce supradimensionate sau inexacte is toric la scene de nebunie pură, presărate de comploturi, intrigi, pasiuni exacer bate, deliruri de palat sau revolte sociale. Ce mă preocupa însă cel mai tare era cum voi putea, oare, să comunic cu toți acești
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
sensul ascuns al mișcării lăuntrice, care îi constituie esența. Text de o remarcabilă densitate sugestivă, Răscoala impune o modalitate analitică cu intenții euristice, bazată pe depășirea unei lecturi unice, care nu poate fi decât restrictivă. Romanul dă impresia unei imense fresce sonore, această muzicalitate a textului condiționând și orientarea demersului analitic. între Răscoala, dramatică epopee a destinului țăranului, simbol al unei colectivități însetate până la patimă de pământ, simbol al energiilor de care dispune el în contact cu pământul și Simfonia nr.
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
dădu și bagajul și acum așteptam lichidarea... nimic. Mașina se puse în mișcare și se depărtă. În mijlocul unei șosele, în întuneric. Unde mă aflu? Ce se întâmplă cu mine? Un frig năprasnic mă cuprinse, eram în uniforma mea subțire, de fresco, nu-mi pusesem nici măcar puloverul gros pe care îl primisem de la Crucea Roșie. Mă uit de jur împrejur: nicio lumină, nicio casă, nimic. Între timp ochii începând să se obișnuiască cu întunericul, ce disting: șoseaua urma o cale destul de îngustă
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
fiindcă îi este absolut imposibil să-l inițieze pe micuț în tainele lumii plutitoare. Viitorul lui Ono a murit. Narațiunea stufoasă înaintează pe mai multe căi deodată. Câteva istorii se derulează simultan. Această simultaneitate face ca romanul să fie o frescă ce deplânge apusul tradiției japoneze. Personajele sunt distante, îndepărtate, rigide. Ceea ce impresionează până la lacrimi este jalea zilei încheiate, tot așa cum ne-au străpuns sufletul rămășițele zilei. Confuzia este modul principal de dezvăluire a personajelor. Cel mai adesea personajele se ratează
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
stele?" (Ars amandi, II, p. 445). Totul în această iubire este frumos, nimic n-o recomandă a fi generatoare de tulburări comportamentale, nevroze, isterii, invocate astăzi de studiile psihanalitice. La vârsta de 45 de ani ai îi apare Metamorfozele, o frescă formată din 246 de legende, care cuprind 12.000 de versuri. Este momentul din care intră în dezacord cu Octavian Augustus, Imperatorul. A intuit pericolul care îl amenința dar deznodământul surghiunului nu l-a prevăzut. Este opera în care își
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Cupola Expoziție de artă plastică septembrie noiembrie Cluj, Timișoara, Galați Expoziția Particularități zonale ale plasticii românești contemporane noiembrie, Iași, Casa Presei A unsprezecea expoziție personală Autumnală.Expune 20 lucrări, În tehnică de acuarelă și ulei. noiembrie, Iași, Sala Victoria Expoziția Frescă În timp decembrie, Iași, Sala Victoria Anuala 79 - Pictură, sculptură, grafică, tapiserie 1980 Își Încheie activitatea didactică, ca lector universitar la Facultatea de Arte Plastice Iași. iunie, Iași, Sala Victoria Expoziție de artă plastică iunie, Iași, sala Victoria Expoziție de
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
fost însoțită de prima înflorire artistică a Occidentului medieval care a lăsat multe urme. Secolele al XI-lea și al XII-lea sînt marile secole ale artei romane, despre care stau încă mărturie, cu decorul lor de sculpturi și de fresce, foarte numeroase biserici rurale și urbane, în majoritatea regiunilor Franței. Toți au profitat de acest avînt: pe termen scurt, țăranii și stăpînii lor direcți; pe termen lung, regele capețian. Primii capețieni Estomparea puterii regale în secolul al XI-lea. Cînd
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
unei comunități rurale sau urbane, care suprimă sau limitează drepturile pe care acesta le exercitase pînă atunci în mod arbitrar. În Evul Mediu "francize" este sinonim cu "libertăți". Carta francizelor este actul scris în care seniorul enumeră francizele acordate comunității. Frescă. În Evul Mediu, decorul pictat care acoperă pereții interiori ai bisericilor, în special în bisericile romane, în care deschiderile erau rare și zidurile întinse. Alături de sculpturi, fresca era folosită la educarea religioasă a credincioșilor. În sens tehnic, fresca este o
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
libertăți". Carta francizelor este actul scris în care seniorul enumeră francizele acordate comunității. Frescă. În Evul Mediu, decorul pictat care acoperă pereții interiori ai bisericilor, în special în bisericile romane, în care deschiderile erau rare și zidurile întinse. Alături de sculpturi, fresca era folosită la educarea religioasă a credincioșilor. În sens tehnic, fresca este o manieră de a picta care consistă în a aplica culori dizolvate în apă de var pe o suprafață proaspăt tencuită. Fum. Grup de persoane care trăiesc în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
acordate comunității. Frescă. În Evul Mediu, decorul pictat care acoperă pereții interiori ai bisericilor, în special în bisericile romane, în care deschiderile erau rare și zidurile întinse. Alături de sculpturi, fresca era folosită la educarea religioasă a credincioșilor. În sens tehnic, fresca este o manieră de a picta care consistă în a aplica culori dizolvate în apă de var pe o suprafață proaspăt tencuită. Fum. Grup de persoane care trăiesc în același cămin, servind în Evul Mediu ca unitate de bază pentru
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sunt păstrate trupurile lor? Vechi monumente ni-i arată pe cei trei crai îmbrăcați în tunici scurte, iar deasupra cu hlamidă și pe cap purtând căciulă frigiană. Un sarcofag din secolul al IV- lea păstrat la Ancora - Italia și o frescă descoperită la 1847 în catacombele din Sf. Agnes ni-i arată pe magi înaintea lui Irod. Altă legendă spune că trupurile celor trei magi sunt păstrate în catedrala din Colonia, lucru care ni se pare puțin cu putință. Iată cum
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sunt păstrate trupurile lor? Vechi monumente ni-i arată pe cei trei crai îmbrăcați în tunici scurte, iar deasupra cu hlamidă și pe cap purtând căciulă frigiană. Un sarcofag din secolul al IV- lea păstrat la Ancora - Italia și o frescă descoperită la 1847 în catacombele din Sf. Agnes ni-i arată pe magi înaintea lui Irod. Altă legendă spune că trupurile celor trei magi sunt păstrate în catedrala din Colonia, lucru care ni se pare puțin cu putință. Iată cum
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dacă nu a unui sinod". Biserica românească pierduse legătura cu izvoarele gândirii patristice la care Nae Ionescu făcea apel în această campanie a cărei semnificație ierarhii nu au înțeles-o deloc, diabolizând-o. O probă a acestei diabolizări este chiar fresca din tinda Bisericii Patriarhiei în care Patriarhul a pus ca Nae Ionescu să fie reprezentat sub formă de diavol. Campania pascală din 1929 privea o altă încălcare canonică, și anume: fixarea Paștilor la o dată ce nu corespundea nici cu canoanele Bisericii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
preot la Biserica Sfântul Anton din București (1952-1978); unul dintre redactorii revistei Logos. Revue internationale de synthèse chrétienne orthodoxe; traducător, autor de lucrări teologice, dintre care amintim: Jertfă de seară (1927); Problema religioasă în țara noastră (1933); Simbolurile euharistice în frescele din catacombe (1937); Orientări creștine (1937); Sufletul preotului în luptă cu ispitele (1943); Icoana Maicii Domnului (1944) etc. 14 N. N. Glubokovsky (1863-1937), o figură de prim rang a teologiei ortodoxe, plecat în 1921 de la Petersburg la Universitatea din Belgrad, în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a dovedit și-o mare putere de muncă, dispune de un stil bogat, frumos, uneori plin de avînt, însfîrșit natura l-a înzestrat cu însușiri și stăruința i-a îmbogățit mijloacele, care l-ar fi putut ajuta să dea adevărata frescă eminesciană, pentru cîteva generații de aici înainte. S-a ostenit cîțiva ani în șir, topindu-și vederile de-asupra manuscriptelor poetului dela Academia Română. Împotriva tuturor acestor calități s-a ridicat demonul marilor defecte: abandonarea conștientă a oricărei discipline, chiar fățișă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ți, biserici de pelerinaj etc.), se genera-lizeaz? acoperi?ul boltit realizat din piatr? ?i se concep veritabile programe decorative pentru pere?îi tot mai impu-n?tori, iconografia fiind inspirat? �n general de tematica biblic?, iar tehnicile curente fiind basorelieful ?i frescă. Gilbert Luigi subliniaz? coeren?a stilistic? dintre arhitec-tur?, sculptur? ?i pictur?, condi?iile supunerii tuturor de-mersurilor plastice ordonan?ei arhitecturale (chiar ?i �n cazul Catedralei Notre-Dame-la-Grande din Poitiers, unde scenele sculptate invadeaz? �ntreaga fă?ad?, acestea se structureaz? compozi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
spre curte, eleva?ia unui nivel se ordoneaz? �n travee ritmice cu coloane angajate, dar, ciudat, triglifele antablamentu-lui apar c?zute o dat? din trei. de ser-iene, �nspre gr?din?, s�nt foarte elegante, �n timp ce �n interior anumite fresce de Româno reiau tema c?derii, a pr?bu?irii. Sansovino (1486-1570) provoac? senza?îi de o alt? natur? la Libreria Vecchia din piazzeta di Venezia, �nceput? �n 1537. Elevă?ia cu dou? ordine � doric ?i ionic � este prins? �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Arhitectură ia atunci o dimensiune cosmic?, cu o �ntors?tur? tragic?. Amenajarea pie?ei Capitoliului este expresia cea mai �nalt? a acestei exalt?ri grandioase, lizibil? at�ț �n sculpturile Noii Sacristii (San-Lorenzo, Floren?a, 1520-1534) c�ț ?i �n frescele Capelei Sixtine (Romă, 1508-1512). Dac? manierismul este r?m�nerea la multiplele acumul?ri ale Rena?terii, de?i interpretate liber, chiar cu fantezie, atunci stilul lui Michelangelo, at�ț de novator �n utilizarea limbajului clasic, se �nrude?te cu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ra?ilor Nero ?i Adrian. Era prev?zut ?i un teatru �n manier? antic?. Din apartamentele distribuite �n jurul unei cur?i circulare, perspectivele alunec? din terase �n gr?dini c?tre unduirea molcom? a colinelor. �n saloane, stucuri ?i fresce ai discipolilor lui Rafael traduc natură �n ornamente. Unele dintre propunerile de la vila Madame � care a r?mas neterminat? � s�nt recompuse de Vignole (1512-1573), cu concursul lui Ammanati ?i al lui Văsari, pentru vila Giulia (1550-1555), la por?ile
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
integrarea �n viziuni fran?uze?ți � volumetrie ?i policro-mie a fă?adelor � a ritmurilor clasice, ?i nu doar a ornamentelor, ca p�n? atunci. Decorarea interioar? este asigurat? de arti?ți italieni, mai ales de florentinul Rosso (1494-1540), autor al frescelor ?i stucurilor de la galeria Francisc I (1534-1540), precum ?i de Primatice ?i de N.�Dell�Abbate, care lucreaz? p�n? �n 1570 ?i constituie aici stilul ?colii de la Fontainebleau. Deceniul 1540 marcheaz? cotitură decisiv? c?tre o Rena?tere �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
din stucuri subliniaz? structura. Albul domne?te pe o nav? luminoas? ?i calm?. Hochbarock-ul cedeaz? progresiv locul, �n primul sfert al secolului al XVIII-lea, unor nave tot at�ț de luminoase, dar re�n?l?ațe de acum de fresce �n manier? trompe-l�oeil, de stucuri policrome ?i de abunden?? de sculpturi, care m?resc fluiditatea spa?iului deja exprimat? de noile dispozitive structurale. Toate bisericile, pe plan rectangular (Saint-Jean-N�pomuc�ne, de fra?îi Asam, M�nchen, 1733-1746
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
aceeași manieră sceptică, Camil Petrescu pune la îndoială necesitatea existenței unor astfel de grupări, dar, dacă totuși acestea ființează, scopul ar trebui să constea în promovarea de pe plan local a valorilor românești, în timp ce presa locală ar trebui să fie o frescă fidelă a zonei. Teodor Scarlat opinează mult mai tranșant: "Grupările culturale din provincie sunt inutile. Cât mai multe biblioteci sătești, cât mai multe șezători de lectură și nici-o asociație culturală cu fete amorezate și imberbi pretențioși". Intelectualității provinciei dornice de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Moldovei, Revista generală a învățământului ș.a. 22. Petru Manoliu (1903-1976), scriitor dorohoian licențiat în Litere la București, editează în 1928 la Botoșani revista Pământul și colaborează în presa vremii, incluzând și Revista Moldovei. Este autor al romanelor Rabbi Haies Reful - frescă a provinciei moldovenești (1935), Tezaur bolnav (1936), Moartea nimănui (1939), Domnița Ralu Caragea (1939). 23. Aurel Mărculescu (1900-1947), gravor expresionist de origine evreiască, născut în județul Neamț, se stabilește la Botoșani unde editează, împreună cu Scarlat Callimachi, ziarul Clopotul pe care
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
din eseiștii cei mai dotați ai noii generații literare", pentru care "elementul nativ", reprezentat de cadrul târgului botoșănean își pune amprenta în mod fericit 14. Și scriitorul Ludovic Dauș este apreciat pentru romanele scrise în anii '30, cu referire la fresca botoșăneană "solid realizată", Asfințit de oameni, cu temă sămănătoristă. Analizând opera lui Dauș, Călinescu remarcă, la rândul său, originalitatea documentelor înscrise într-un roman cu "mult adevăr istoric nuanțat"15. Călinescu se oprește și asupra operei scriitorului bucovinean Eusebiu Camilar
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]