2,189 matches
-
e doar incompatibilitate” și „2) cine este de fapt «motanul Jerryă?”, căci dl Cornea credea „a ști că Jerry e doar un biet șoricel”. Răspund: 1) Dorin Tudoran s-a născut la 30 iunie, 1945, la Timișoara. Este scriitor și gazetar. La 24 iulie 1985, a trebuit să părăsească România tovarășului Nicolae Ceaușescu, după ce-i cauzase acestuia, Dânsei și Securității un șir de neplăceri intolerabile. De atunci locuiește în Statele Unite. A lucrat câțiva ani la Vocea Americii, a lansat două reviste
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
episod” din viața mea - contractul de consultanță tehnică acordat Partidului Umanist din România? Aștepți în zadar, căci nu am făcut nimic altceva decât să-mi exercit dreptul de a trăi într-o normalitate pe care prea mulți români, mai ales gazetari, se prefac a o dori, când de fapt o disprețuiesc profund. Instalată, fie și plapând, normalitatea le-ar suprima niște drepturi fundamentale: cel la bârfă, la calomnie și la manipulare. Explicația am dat-o, în câteva rânduri, deși nu aș
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
tineri ce nu au mai apucat să trăiască primul (și singurul) Crăciun liber din (scurtă lor) viața. Măcar o dată pe an. Codrin Liviu Cuțitaru AUTORUL DESPRE CARTE Să editez o carte despre Alexandru Malin Tăcu - „Vestitorul Revoluției”, m-au ajutat gazetarii și scriitorii, familia, prietenii care cunosc fapte autentice referitoare la eroul preferat de mine. Am colecționat precum arhivarul, arheologul sau bibliotecarul, manuscrise, materiale de presă, imagini, informații publice; le-am dat o anumita sistematizare, aducându-le la vedere pentru ca dumneavoastră
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de a fi mai În față... Din clasele vecine, În acele zile soseau În aula de festivități a liceului nostru figuri că Solomon Dolfi - astăzi Dumitru Solomon, ori Ion Hobana - fiul conducătorului cenaclului nostru orășenesc, ,,Alexandru Vlahuță”, distinsul magistrat și gazetar, Ion Mantaroșie. Care a fost justificarea talentului precoce al autorului ,,Călătorul profund” - Alexandru Malin Tăcu, se Întreabă Ioanid Romanescu - și, răspunzându-ne, ne trimite, corect, la familie. Intradevar, familia Tăcu a gustat, a mâncat și a risipit poezia. Și nu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
deprinde mecanic forme gramaticale și sintagme latinești cu murmurele lor blânde, un izvor de horum-harum/ câștigând cu clipoceală nervum rerum gerendarum, și în acest articol se incriminează învățarea seacă și pedantă a unei limbi moarte. Esențial ar fi, spune poetul- gazetar, ca tinerii să-și însușească spiritul antic în care pot afla regulatorul statornic al inteligenței și caracterului și izvorul simțului istoric. Peste o jumătate de veac, în Cuvântul înainte la revista Favonius din 1926, N.I. Herescu explică titlul noii publicații
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
vechi și manuscrise pe care Eminescu le propune pentru cumpărare Bibliotecii Centrale din Iași, la 6 martie 1875. Erau consemnate pe această listă romane populare, traduceri vechi românești, vieți de sfinți, apocrife, apocalipse, datini bătrânești. Iată însă ce scria însuși gazetarul Eminescu într-un articol din "Timpul": "Dar o adevărată literatură trainică, care să ne placă nouă, și să fie originală și pentru alții, nu se poate întemeia decât pe graiul viu al poporului nostru propriu, pe tradițiile, obiceiurile și istoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Mihai Eminescu, Iași, Editura Junimea, 1984, p. 71-72. Maiorescu, Titu. Jurnal și epistolar, Vol. 6, București, Editura Minerva, 1986, p. 361-362. Noica, Constantin. Cuvânt împreună despre rostirea românească, București, Editura Eminescu, 1987, p. 6-65. Oprea, Al. În căutarea lui Eminescu gazetarul, București, Editura Minerva, 1983, p. 320-324. Papu, Edgar, Poezia lui Eminescu, Iași, Editura Junimea, 1979, p. 186-208. Perpessicius, Eminesciana, Iași, Editura Junimea. 1983, p. 390-398. Rusu, Liviu, Eminescu și Schopenhauer, București, E.P.L., 1965, p. 52-71. Slavici, Ioan, Amintiri, București, Editura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
tinerilor, printre ei și eu pe atunci, secretul scrisului într-o sincronizare expresă cu literatura de calitate. Ce păcat că nu a lăsat nici o carte pentru urmași sau poate nu știu eu? Așa îl păstrez în memorie pe Valer Mitru, gazetar de spiță veche, generos cu alții, risipitor cu el însuși, romantic, cu o mustoasă ironie la adresa lumii de lângă el și de aiurea, dispus să evadeze din prezentul impus de destin, grijuliu însă până la epuizare cu ziaristica culturală. Îmi place să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
pe Carol al II-lea la inaugurarea „Lunii Bucureștilor”. Serbările din acest an aveau ca temă cinstirea memoriei Regelui Carol I, întemeietorul dinastiei române, de la a cărui naștere se împlineau 100 de ani, și proslăvirea celui mai mare poet și gazetar român, Mihai Eminescu, la 50 de ani de la deces. La ora 11, Familia a ajuns cu automobilul la Arcul de Triumf. Erau prezenți membrii guvernului și alți oficiali. Regele a tăiat panglica inaugurală a noului Bulevard Mareșal Prezan. S-a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
A.B.Să ne întoarcem cu câțiva ani în urmă, în perioada 1954-1956, când erați redactor la "Scânteia Tineretului" și colaborator la "Amfiteatru" și "Luceafărul". Comparați, vă rog, munca gazetărească de atunci cu cea de astăzi. Astăzi nu mai sunt gazetar, sunt director, redactor-șef la "Literatorul"; atunci eram doar un începător și un trepăduș. Nu este același lucru să fii începător și director. Eram foarte tânăr, fermecat de viitor, cu toate că erau toate ușile închise pentru mine și toate ulițele ferecate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Cornea, de exemplu. Ghiță Ionescu, care m-a adus pe mine în politologie, a început prin a fi de stânga. S-a dus ca avocat stagiar în procesul Anei Pauker. V.A. : E altceva. SĂ știți că au fost mulți gazetari de stânga, unii care au suferit ani grei de pușcărie sub regimul comu‑ nist, printre ei și Leon Kalustian, care i-au luat apăra‑ rea Anei Pauker în procesul de la Craiova. Articolul lui Kalustian, evident, avea să fie cenzurat de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
justiția și suportând consecințele, atunci ca și astăzi... Presa n-a putut decât să strige, să analizeze, să lupte, să deschidă breșe, să desvăluiască, sperând cu credință indubitabilă că „în luptă se înalță, nu se cade...” 10 Întocmai cum visa gazetarul Mihai Teliman, ieșit de la catedră și pătrunzând în „breasla jurnaliștilor care e ca adâncul de mare, cine pică o dată înăuntru, nu mai scapă”... Dar sosi-va și ziua noastră de înviere. Razele ei virginale se arată deja pe vastul orizont
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Rânduri simple, de Mircea Străinul, Nocturnă, de Aurel Repceanu, Însurăței, de Vasile Bota. Portretele, în litere ori și fotografie, ale unor personalități constituiau prilejuri de mândrie națională și de patriotism: poetul Constantin Berariu (în fotografia de mai jos), dar și gazetarul (de la Patria lui Valeriu Braniște, Deșteptarea, Tribuna, Gazeta Bucovinei, Încercări literare, profesor la Facultatea de drept din Cernăuți, primul director al Teatrului Național din Cernăuți, traducător și creator și de literatură în proză; sărbătorirea savantului N. Iorga, cu ocazia împlinirii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
merite deosebite în problema susținerii cabinetelor de lectură, publicând articole de fond, statutul tip (27 iulie 1895), regulamentul (în nr.7/1899), continuând ceea ce a făcut pentru sate revista politică (1886-1891) de la Suceava. * Constantin Morariu (1854-1927), poet, preot, traducător și gazetar, era nepotul mitropolitului Silvestru MorariuAndrievici, el însuși autor de versuri și de scrieri cu caracter teologic. Constantin Morariu a făcut parte, ca student, din societatea Arboroasa și a fost închis pe motive politice. Ca preot, a slujit mai întâi în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prin campania sa naționalistă din timpul neutralității, este arestat de autoritățile din Cernăuți în octombrie 1920 pentru că „a dus în ultimul timp o vehementă luptă împotriva abuzurilor comise de aceste autorități” este de părere Glasul Bucovinei, numărul 539. Împotriva arestării gazetarului s-au trimis telegrame de protest domnului ministru de interne și justiție, domnului general Averescu, domnilor Grigore N. Filipescu, Nicolae Iorga, A.C. Cuza și Costa Foru. În 1927, Dreptatea nr.794 din Cernăuți se adresa primprocurorului din localitate cu rugămintea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mult sau mai puțin lămurit, amintirea vechilor noastre legături cu Moldova. Aceste elemente sunt: numeroasa populație răzășească de prin satele dintre Prut și Nistru, și vechea țărănime băștinașă, aceasta deosebinduse în toate privințele de populația importată. Este datoria noastră, avertiza gazetarul, de a merge în mijlocul poporului și a aduce, prin lămuririle noastre, fraților noștri înstrăinați bucurie și mângâiere, iar străinilor neîncrezători și chiar dușmănoși dovada împăciuitoare a spiritului nostru de toleranță și a respectării drepturilor minorităților.” Comentatorul N. Cotos, scria un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
revista Dacoromânia. A condus, între 1906 și 1940, colectivul de elaborare a Dicționarului Academiei Române... Deși este consemnat că „a colaborat la cele mai de seamă „reviste de specialitate românești și străine” nimic nu se vorbește despre activitatea sa politică, de gazetar patriot la Glasul Bucovinei unde și-a pus mintea și umerii la înfiriparea și consolidarea din Cernăuțiul românesc a României Mari. Și asta se știe de ce, răsfoind cărțile de istorie, ziaristica vremii... * „Tezaurul românesc” este titlul unei informații din Glasul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prin atâtea risipe, atâtea lefuri exagerate și pensiuni exorbitante”. ... Convins că împărtășiți și dumneavoastră sentimentele mele patriotice, sunt și rămân al dv. Devotat servitor, I.L. Caragiale, fost impegat cl.I în administrația Centrală R.M.S. Trecând peste bruma de patriotism pomenită, gazetarii de la Poporul consemnau știri diferite la 25 decembrie 1926: „Cât costă pe țară un parlamentar? Din calcule făcute reiese că un parlamentar încasează anual aproximativ 312.000 lei. Din costurile lor personale, ce profit dau ei țării în schimbul acestor bani
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Arad). El năzuia către o țintă mai înaltă, care să aibă în vedere numai binele neamului. În 1934 redactor responsabil și președinte al comitetului de redacție era Teodor Bujor. Se folosea Tipografia Guttman, Cernăuți. La Voluntarul Bucovinean a lucrat și gazetarul Vasile Plavan, mort la 49 de ani și înmormântat la cimitirul din Cernăuți. Ziarul trăia din subvenții publice și cotizația de la membrii Asociației voluntarilor bucovineni. Au mai semnat: Grigore Drăgan, institutor, S. Drăghici, București, dr. George Gherman, C. Dragomir. Din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Glasul Bucovinei în numărul său 606 din 7 ianuarie 1921. Deșteptarea, gazetă pentru popor, reapare în ianuarie 1921. În ea semnau: D. Marmeliuc, Livescu, Simeon Reli, econ. D. Furtună ș.a. Redacția și administrația în Cernăuți, strada Piața Unirii nr.3 * „Gazetarii sunt zilierii condeiului.” D.I. Lupaș „Literele sunt o republică nețărmuită...” „Pana ce ține în mână (gazetarul n.n.) nu este a sa, ci a publicului pentru care scrie...” „Limba este cartea neamului, titlul în puterea căruia un popor are dreptul la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ianuarie 1921. În ea semnau: D. Marmeliuc, Livescu, Simeon Reli, econ. D. Furtună ș.a. Redacția și administrația în Cernăuți, strada Piața Unirii nr.3 * „Gazetarii sunt zilierii condeiului.” D.I. Lupaș „Literele sunt o republică nețărmuită...” „Pana ce ține în mână (gazetarul n.n.) nu este a sa, ci a publicului pentru care scrie...” „Limba este cartea neamului, titlul în puterea căruia un popor are dreptul la viață și independență...” D. Bolintineanu Dimitrie Bolintineanu (18191872) Publicist, scriitor și poet, tipograf, editor și om
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Hotin (7-21 ianuarie 1919)” de Tatiana Duțu, Florin Anghel și „Unele considerații cu privire la originea familiei pictorului Epaminonda A. Bucevschi” de Ilie Luceac în nr.3; Ocuparea treptată a nordului Moldovei și numele Bucovina” de Ion Popescu - Sireteanu și „Vasile Plăvan, gazetar și publicist bucovinean” de Georgeta Plăvan - Ștefănescu în Glasul Bucovinei nr.4. În revista Glasul Bucovinei (Cernăuți București) a publicat și Dumitru Vatamaniuc articolele „Eminescu și Bucovina” (nr.2/1994) și „Eminescu și Foaia Societății pentru Cultură și Literatură Română
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
își dăduseră mâinile sub egida Partidului Creștin Social Român (1908-1910) de sub conducerea lui Iancu Flondor, „Revista politică” de la Suceava reapare. Își trăiește viața de luptă politică și culturală, dar și informațională până la 16 aprilie 1911. * Vasile Bumbac (1837-1918), scriitor și gazetar a făcut parte din liceu la Cernăuți, ca elev al lui Aron Pumnul la care a și locuit împreună cu Mihai Eminescu. În 1871 a participat la organizarea serbărilor de la Putna. Ca scriitor, versuri, proză, literatură populară și traduceri din literatura
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Galiția, apărarea etniei române, acordarea pentru ea a unei autonomii în administrație. Copiii familiei Doxachi și Elena Hurmuzachi, educați și crescuți în spirit românesc, alături de alți intelectuali, au continuat și aprofundat opera părinților și înaintașilor lor. În toamna anului 1848, gazetarul și omul politic Gheorghe Barițiu, cu „casa jefuită, nevastăsa cu un copil la piept, cu altul de mână, pribeag prin Țara Românească, fără adăpost și în mângâiere, el însuși în prinsoare muscălească, purtat de la Câmpina la Cernăuți și aici aruncat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
al muncii, sănătății și binelui public în guvernul PNL Tătărăscu. Președinte al organizațiilor județene PNL Cernăuți, Storojineț, Rădăuți, Suceava, Câmpulung. Din 1918 deputat și senator în toate legislaturile. Senator de drept, dar și un nelipsit creator de presă românească. Alt gazetar, alt lider PNL, de data aceasta georgist: Alecu Procopovici, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române, fost membru al Consiliului Național al Adunării Constituante care a hotărât unirea Bucovinei cu România; director general al învățământului în Bucovina. Șef al organizației PNL
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]