40,327 matches
-
Contemporanul și selectiv adunate în 1965 în volumul Cronicile optimistului a avut o însemnătate considerabilă pentru criticii ce se formau atunci. M. Nițescu greșește punîndu-le pe toate în aceeași oală. G. Călinescu a fost perceput foarte diferit de cele două generații succesive. Dacă-i recitim fără parti-pris publicistica dintre 1944 și 1955, ne putem explica diferența. Abia instalat la cîrma Tribunei poporului, în septembrie 1944, G. Călinescu se simte dator să-și edifice cititorii cu privire la titlul gazetei: "Și fiindcă din popor
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
la adevărul ei esențial. Limba de lemn era fisurată de modul tot mai liber în care Călinescu reîncepea să se exprime, iar orizontul lui intelectual, în care erau reașezați pe soclurile lor Sainte-Beuve, Dostoievski, Dante, Benjamin Constant, dădea unei întregi generații de critici speranța că se apropia ceasul despărțirii de Bielinski, Leonid Leonov, Barbusse sau Romain Roland. Mare parte din publicistica lui Călinescu fiind literară, ar fi de văzut și dacă cel mai de seamă critic al nostru a fost și
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
nostru nu-l împiedică să prefere Cimitirul arghezian romanelor lui Cezar Petrescu, ori să dea sentințe valabile despre proustianismul lui Holban. Această putere de a se obiectiva scade în croncile de după război. Călinescu nu pare să intuiască valorile reale ale generației ^40. Nici aprecierile din Cronicile optimistului nu sînt corecte. G. Călinescu se entuziasmează facil de Veronica Porumbacu, Dan Deșliu, Ion Brad și alții ejusdem farinae. în două cazuri nu se înșeală: presimțind în Florin Mugur și Marin Sorescu doi poeți
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
în două cazuri nu se înșeală: presimțind în Florin Mugur și Marin Sorescu doi poeți valoroși. După lectura a doar 21 de poezii ale lui Sorescu, poet fără volum încă, G. Călinescu scrie în 1964 aceste rînduri pe care criticii generației noastre le vor relua în ecou: ,Fundamental, Marin Sorescu are o capacitate excepțională de a surprinde fantasticul lucrurilor umile și latura imensă a temelor comune. Este entuziast și beat de univers, copilăros, sensibil și plin de gînduri pînă la marginea
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
precum Humanitas și Cartea Românească din București sau Brumar, din Timișoara, ofensiva Polirom continuă, cu meritul incontestabil de a fi impus o serie de nume din care timpul și cărțile ulterioare vor cerne scriitorii de cursă lungă. Însuși termenul de "generație" aplicat autorilor reuniți poate constitui motiv de controversă în rândul criticii de întâmpinare. Greu de surprins într-un cadru cu aplicabilitate generală, scritorii colecției par a pleda pentru o unitate a diferenței, pentru un canon de variațiuni pe realitate dată
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
curentelor care vin și pleacă: să negăm norma artistică deja existentă și să impunem o alta, diferită, nouă, mai bună etc. Dacă ar fi să credem cu religiozitate în ciclicitatea acestui fenomen, astăzi, promoția 2000 ar trebui să fie o generație"1. Să fie, oare, așa? În ce măsură putem vorbi de Generația 2000 ca întreg coerent, și cât din aceasta reprezintă doar o proiecție îfracturistă' a indivizilor ce o constituie în mod mai mult sau mai puțin artificial? Factura eclectică a grupului
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
existentă și să impunem o alta, diferită, nouă, mai bună etc. Dacă ar fi să credem cu religiozitate în ciclicitatea acestui fenomen, astăzi, promoția 2000 ar trebui să fie o generație"1. Să fie, oare, așa? În ce măsură putem vorbi de Generația 2000 ca întreg coerent, și cât din aceasta reprezintă doar o proiecție îfracturistă' a indivizilor ce o constituie în mod mai mult sau mai puțin artificial? Factura eclectică a grupului explică, cel mai probabil, inexistența până la acest moment a unei
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
literară, de filon subteran devenit mainstream și, în consecință, despuiat de interesul îde sertar'. Criticile radicale - atât pozitive, cât și negative - neîntârziind să apară, au apărut clișee de genul celui citat de Cotidianul pe 8.11.2005, în deschiderea articolului Generația așteptată: 16 scriitori pentru bibliotecile așteptate: "Vor să lichideze adevărata literatură română, ca să-și facă loc în față. Sunt niște pornografi ordinari care ar trebui vânați fără milă. Acestea sunt doar două dintre acuzațiile care li se aduc scriitorilor din
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
16 scriitori pentru bibliotecile așteptate: "Vor să lichideze adevărata literatură română, ca să-și facă loc în față. Sunt niște pornografi ordinari care ar trebui vânați fără milă. Acestea sunt doar două dintre acuzațiile care li se aduc scriitorilor din noua generație". Caracterizarea alunecă în păcatul generalizării, după cum reiese dintr-o serie de contraexemple culese din aceeași înouă generație'. Mai mult, etichetarea citată împărtășește cu înșiși autorii vizați mania exagerării. Mai atent calibrată descriptiv pare opinia unui Marius Miheț, conform căreia "fiecare
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
Sunt niște pornografi ordinari care ar trebui vânați fără milă. Acestea sunt doar două dintre acuzațiile care li se aduc scriitorilor din noua generație". Caracterizarea alunecă în păcatul generalizării, după cum reiese dintr-o serie de contraexemple culese din aceeași înouă generație'. Mai mult, etichetarea citată împărtășește cu înșiși autorii vizați mania exagerării. Mai atent calibrată descriptiv pare opinia unui Marius Miheț, conform căreia "fiecare autor tânăr are o revoltă extinsă în scriituri, defulări sincere și nude. Fiecare dintre acești tineri prozatori
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
dictează natura comportamentală, afectându-le datele identitare, de cele mai multe ori în sens peiorativ. Presiunea exteriorului face sexualitatea ca inițiere în tainele sinelui să-și piardă orice valoare emoțională, devenind o mecanică și devastatoare risipă de sine. Desprinderea de eticheta de "generație exhibiționistă" este totuși evidentă în multe cazuri. În afara celor explicit provocatoare, restul scrierilor gravitează în jurul unui nucleu modificat, în care particula voyeuristă joacă un rol mult redus cantitativ și schimbat calitativ. Multistratificate în redarea realității, romanele plasează accentul grav asupra
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
este prezentă și la fracturiștii ale căror povești de viață hiper-erotizate urcă la suprafața narativă tocmai ca expresii ale neadaptării la o realitate ce minimalizează individul și aneantizează elementele de diferență, de specific. În maniere atent personalizate, toți scriitorii îtinerei generații' sunt marcați de imediatul implacabil, pe care încearcă să-l trezească din încremenire, să-l readucă la ritmul unei trăiri ardente, sincopate, adevărate. Atunci. Acum Menționând "prezentul ca timp al narării și referință istorică", Simona Sora prefigurează cu acuratețe metoda
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
frații Florian. Este vorba de o privire înapoi ce lasă la o parte mânia acumulată în anii dictaturii și filtrează evenimentele prin sensibilitatea în formare a copiilor și adolescenților epocii, ajunși la maturitate identitară și explorându-se în scris ca generație de tranziție. Se navighează în timp prin flashback-uri ce apelează la firescul nefiresc al dezvoltării în comunism, cu privațiunile și crizele aferente, cu stereotipuri și rebeliuni, cu rezistență surdă și umor proverbial. Se surprinde astfel mentalitatea maselor, fragilitatea adevărurilor
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
a hazului de necaz situațional, a observației fine de psihologie a maselor și individului dus de valul colectiv împotriva curenților propriei voințe. Subiecții experimentului sunt mult mai diversificați, acesta limitându-se doar arareori la simpla explorare a intimității persoanei întîi. Generații, educații și clase sociale se înfățișează la o judecată de acum, întrucât până la apoi e cale lungă și nesigură. Fără a cădea în hedonisme disperate, personajele par a trăi într-un prezent continuu, de unde aruncă ocheade pasagere mai-mult-ca-perfectului visat. România
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
cărților devenind mai curând excepție individuală decât regulă în toată puterea cuvântului. Gheorghe Grigurcu, Dan C. Mihăilescu, Al. Cistelecan și Octavian Soviany erau (și sunt în continuare) ultimii mohicani ai cronicii literare afirmați înainte de Revoluție și neconvertiți la publicistică. Altfel, generația '60 s-a academizat, "optzeciștii" au plecat cu burse în lumea largă, iar "nouăzeciștii" au dat un singur critic, și acela cu ghilimele (Dan-Silviu Boerescu). În aceste condiții, era aproape obligatorie - pentru buna funcționare a câmpului literar, pentru indispensabila lui
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
în lumea largă, iar "nouăzeciștii" au dat un singur critic, și acela cu ghilimele (Dan-Silviu Boerescu). În aceste condiții, era aproape obligatorie - pentru buna funcționare a câmpului literar, pentru indispensabila lui autoreglare - nașterea, fie și cu forcepsul, a unei noi generații de cronicari, sincronă cu literatura postrevoluționară, aptă s-o urmărească și s-o înțeleagă. Și iată că acest nou eșalon s-a format și s-a dispus în teren, numărând azi suficiente nume de încredere și crescândă autoritate. Paul Cernat
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
scenei noastre culturale și cu teoriile vehiculate de acestea. O excelentă cronică, Iavașaua criticii, e dedicată tezei de doctorat a lui Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, "cel mai extins manifest literar cunoscut", în care scriitorul ar vrea să demonstreze că "postmodernismul generației sale are origini Ťsănătoaseť, s-a ivit ca o urmare firească a experimentelor ce clocoteau în subsolul ostracizat al literaturii române" (p. 16). Accentele critice la adresa "optzecismului" nostru sunt frecvente la Bogdan Crețu, ele vizând însă mai degrabă acțiunea publică
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
a ivit ca o urmare firească a experimentelor ce clocoteau în subsolul ostracizat al literaturii române" (p. 16). Accentele critice la adresa "optzecismului" nostru sunt frecvente la Bogdan Crețu, ele vizând însă mai degrabă acțiunea publică a unora dintre componenții acestei generații, decât operele lor propriu-zise. Și mai exact, criticul de la Iași constată cu un tăios amuzament discrepanța dintre cărțile scrise și "tapajul" canonic făcut pe baza lor, într-o reprezentare în care termenul "alternativ" încheie - înainte de a o iniția - orice discuție
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
arid, al cărui scop e coerența gîndirii și înlănțuirea fără fisură a argumentelor discursive. Dintre profesioniștii pe care logica românească îi are în clipa de față, Mircea Dumitru este un exemplu privilegiat. Privilegiat din motivul că, făcînd parte din ultima generație de logicieni, Mircea Dumitru se mișcă în miezul paradigmei anglo-saxone de gîndire analitică, o paradigmă ai cărei zei tutelari - Frege, Quine, Russell, Meinong, Strawson sau Kripke - au împins această ramură la rangul de cea mai răspîndită formă de filozofare din
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
emulului său capătă o caldă tonalitate în articolul Literatura română postbelică, apărut în Der Kleine Bund din 12 mai 1929, diriguit de scriitorul elvețian Hugo Marti cu care autorul Poemelor lumii a legat o strînsă prietenie. Blaga prețuia, din rîndul generației mai vechi, pe poetul și polemistul Tudor Arghezi, care "a jucat un rol epocal în remodelarea limbii", caracterizîndu-l drept "un excepțional creator de cuvinte, izvor nesecat de gînduri poetice", semnatar al unui "cuprinzător volum de poezie (Cuvinte potrivite), plin de
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
de critică literară publicată în urmă cu 20 de ani? Mai ales în condițiile în care ea nu se referă la literatură, ci la critica literară a epocii. Nu este un secret faptul că mulți dintre comentatorii literari de ultimă generație privesc cu nedisimulat dispreț toată literatura produsă în perioada comunistă. Chiar și cărțile publicate după 22 decembrie 1989 de numele exponențiale ale literaturii de dinainte de prăbușirea regimului Ceaușescu au avut parte de cronici demolatoare din partea unor critici tineri de azi
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
în literaturile foarte tinere, numărul scriitorilor inocenți, netrecuți prin cultură, este în scădere. Scriitorul modern este prin excelență conștient, lucid, el își premeditează de departe efectele, își programează opera" (p. 36). În continuare, referindu-se la poezia celei mai tinere generații - repet, ne aflăm în anul 1978 -, criticul scrie: "...poezia vârstei postmoderne este o poezie care vine din cultură, o poezie a poeziei, a atitudinii lucide, ironice nu o dată, și mai puțin a reveriei și a dezlănțuirilor metaforice. Aluziile cotidiene și
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
puțin a reveriei și a dezlănțuirilor metaforice. Aluziile cotidiene și implicațiile politice abundă în cuprinsul ei". Se poate citi în aceste rânduri un manifest, avant la lettre al literaturii optzeciste. În tentativa de a se delimita de modelul literar optzecist, generația 2000 a aruncat însă peste bord tocmai acest intelectualism, privirea ironică, mediată cultural, asupra realității, reîntorcându-se la percepția directă, frustă, adesea traumatiza(n)tă, asupra lumii înconjurătoare. Dincolo de aceste semne certe de localizare în timp, din Singura critică nu
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
fir tare, așa cum îl descurcă, peste ani, martorul lor, prietenul, cunoștința, într-o societate care parcă se aduna mai ușor, Constantin Argetoianu. Peste portretele lor, trase de colțuri din fototeca fundului de scrin, stă începutul acelei fraze pe care toate generațiile, cu clipit nostalgic, o lasă suspendată:
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
de critică literară publicată în urmă cu 20 de ani? Mai ales în condițiile în care ea nu se referă la literatură, ci la critica literară a epocii. Nu este un secret faptul că mulți dintre comentatorii literari de ultimă generație privesc cu nedisimulat dispreț toată literatura produsă în perioada comunistă. Chiar și cărțile publicate după 22 decembrie 1989 de numele exponențiale ale literaturii de dinainte de prăbușirea regimului Ceaușescu au avut parte de cronici demolatoare din partea unor critici tineri de azi
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]