2,365 matches
-
depistare a bolii. Pe fondul dramatic al punerii în evidență a peste 7.000 de bolnavi pe mapamond, din care aproape 6.000 în SUA, Robert Gallo are cale deschisă către un viitor premiu Nobel. Curând însă, izbucnește scandalul. Descifrarea genomului celor două virusuri, HTLV-3-ul american și LAV-ul francez, dovedește că este vorba de unul și același virus. Reiese astfel că prioritatea aparține de fapt echipei pasteurianului Luc Montagnier - al cărui LAV devansase cu câteva luni, în 1983, descoperirea HTLV-3
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
telomeraze protejează cromozomii. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială D. Explorarea genotipului ca sursă a cunoașterii cauzelor patogenice primare Ca preambul, ne permitem să reamintim înțelesul câtorva termeni uzuali în genetică și în oncogenetica virală, în special. Genomul definește întreaga panoplie de gene și de secvențe necodante prezente în oricare dintre celulele organismului animal sau vegetal. Indivizii dintr-o specie anume, au același genom. Genotipul se referă la constituția genetică a unui individ, caracterizat în mod general prin
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
să reamintim înțelesul câtorva termeni uzuali în genetică și în oncogenetica virală, în special. Genomul definește întreaga panoplie de gene și de secvențe necodante prezente în oricare dintre celulele organismului animal sau vegetal. Indivizii dintr-o specie anume, au același genom. Genotipul se referă la constituția genetică a unui individ, caracterizat în mod general prin asortimentul alelelor pe fiecare dintre cromozomii pe care îi posedă. De această asortare a variantelor alalice depinde individualitatea oricărui viețuitor apărut în urma unei reproduceri sexuate. Diversitatea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
mutațională; sunt asociate variații aparent neutre (polimorfisme) cu mutații care uneori pot fi patogene. Fenotipul (de la grecescul phanien = a se manifesta) reunește toate ca racterele vizibile sau invizibile, a căror manifestare este condiționată de ansamblul de particularități individuale ale expresiei genomului, proteinelor și a ARN. Epigenomul definește ansamblul de modificări pe care le suferă genomul, fără să-și modifice secvenționalizarea sub influența unor factori exogeni (am bientali din macrocosmos) sau endogeni (în special enzimatici). Respectivii factori modulează expresia genelor. În acest
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Fenotipul (de la grecescul phanien = a se manifesta) reunește toate ca racterele vizibile sau invizibile, a căror manifestare este condiționată de ansamblul de particularități individuale ale expresiei genomului, proteinelor și a ARN. Epigenomul definește ansamblul de modificări pe care le suferă genomul, fără să-și modifice secvenționalizarea sub influența unor factori exogeni (am bientali din macrocosmos) sau endogeni (în special enzimatici). Respectivii factori modulează expresia genelor. În acest fel, genomul se manifestă printr-un fenotip normal ori printr-unul patologic. Până în prezent
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și a ARN. Epigenomul definește ansamblul de modificări pe care le suferă genomul, fără să-și modifice secvenționalizarea sub influența unor factori exogeni (am bientali din macrocosmos) sau endogeni (în special enzimatici). Respectivii factori modulează expresia genelor. În acest fel, genomul se manifestă printr-un fenotip normal ori printr-unul patologic. Până în prezent, cercetarea biomedicală nu a putut să ofere metode de analiză a epigenomului, astfel încât, în definirea cauzelor primare ale diferitelor maladii trebuie să ne mulțumim cu analizele fenotipice și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
diagnosticate atât pre- cât și postnatal. În oncogeneza virală, mai exact în carcinomul hepatic indus de virusul hepatitic B (HBV), diagnosticul serologic are defectele sale: antigenul HBs nu e constant prezent. În schimb, analiza genică indică totdeauna integrarea HBV în genomul (ADN-ul) hepatocitelor. Alte avantaje oferite de analiza ADN constau din: a) cantitatea mică de material ce trebuie recoltat: nucleul fiecărei celule diploide conține 6 picograme de ADN (6x1012g). Un ml. de sânge total conține cca. 30-50 micrograme de ADN
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cobai“. Ulterior, celulele bacte riene se clonau, încercându-se astfel o primă și greoaie analiză genică.84 Dezavantajele metodei erau vizibile: nu putea fi automatizată, nu se găseau totdeauna sondele adecvate, ca să nu mai vorbim că la nivelul anilor ’70 genomul uman nu fusese descifrat, astfel că nu exista un etalon de referință pentru depistarea ușoară a secvențelor anormale de ADN. Etapa reacției Polymerase Chain Reaction (PCR). Este meritul biochimistului K. Mullis de a fi inventat în 1985 și publicat doi
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
mai târziu, împreună cu F. Faloona, această metodă socotită a fi revoluționat analiza genică.85 Deoarece în capitolele ce urmează ne vom ocupa mai pe larg de metodă și de importanța ei în depistarea ADN-ului unor virusuri oncogene integrate în genomul celular, ne rezumăm să precizăm aici că reacția PCR și-a câștigat rapid o largă apreciere (în următorii cinci ani de la lansarea ei era practicată în sute de laboratoare din toate continentele), deoarece prezenta următoarele avantaje majore (după J.-Cl
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
prin folosirea polimerazelor termorezistente (de tip Taq pol); b) a permis realizarea clonării in vitro, fapt ce a rezolvat problema obținerii de sonde genetice ca și aceea a îmbogățirii țintei, accelerând accesul cercetătorilor către citirea corectă a secvenței genelor (explorarea genomului a devenit automatizată). SONDELE GENETICE sunt fragmente de ADN sau ARN folosite de cercetători pentru a depista și caracteriza porțiuni din gene sau chiar gene întregi, prezente în probele numite generic „ținte“ și care sunt supuse analizei. Țintele, ale căror
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
care provin din băncile genomice; ribosonde alcătuite din secvențe de ARN ș.a. Sondele genetice indirecte, care pun în evidență secvențele polimorfice distincte ale țintei de studiat, explorând între altele prezența și poziția determinanților genici ai markerilor genetici. c) Etapa explorării genomului normal și a celui patologic Cunoașterea à fond a arsenalului de gene și, de ce nu, a funcției acestora, a fost visul de peste un veac al geneticienilor. Realizarea acestui vis a depins în primul rând de acuratețea tehnologiei de cercetare. În
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
al geneticienilor. Realizarea acestui vis a depins în primul rând de acuratețea tehnologiei de cercetare. În acest sens, deosebim cronologic și metodologic mai multe trepte parcurse de către cercetători, în vederea apropierii din ce în ce mai îndrăznețe de idealul care era cunoașterea în amănunțime a genomului uman. Nu trebuie să mai accentuăm faptul că o asemenea cunoaștere duce în mod cert și la aflarea unor determinisme patologice la nivel molecular, care perpetuează vastul portofoliu al bolilor ereditare. O componentă a acestui portofoliu o reprezintă predispoziția eredi
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
portofoliu o reprezintă predispoziția eredi tară pentru neoplazii, care concură alături de diferitele cauze determinante (fizice, chimice, infecțioase) la instalarea bolii și metastazarea celulelor transformate canceros. Cartografierile au reprezentat unul din primii pași pe drumul către descifrarea la nivel molecular a genomului uman. Alfred Henry Sturtevant din echipa lui T. H. Morgan, a reușit să ofere primele hărți ale unor „determinanți genetici“ la Drosophila, (1911). Metoda de lucru era analiza recombinărilor meiotice. Mai târziu, odată cu progresul citogeneticii, a fost posibilă stabilirea locului
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
responsabile cu transformarea oncogenă a celulelor normale) care sunt ținute neexprimate prin mecanisme efectuate de represori din celulele normale. În acest mod, variați agenți fizico-chimici carcinogeni ca radiațiile, carcinogenii chimici, virusurile exogene, pot declanșa exprimarea acestei „informații ascunse“, prezentă pe genom. Gândind evoluționist, G. Todaro și R. J. Huebner au fost de părere că e posibil ca această „informație patogenă“ (mai ales cea a virusurilor carcinogene) să fi pătruns în genomul viețuitoarelor (plante și animale) încă de la începuturile vieții terestre. În
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
virusurile exogene, pot declanșa exprimarea acestei „informații ascunse“, prezentă pe genom. Gândind evoluționist, G. Todaro și R. J. Huebner au fost de părere că e posibil ca această „informație patogenă“ (mai ales cea a virusurilor carcinogene) să fi pătruns în genomul viețuitoarelor (plante și animale) încă de la începuturile vieții terestre. În materie de boala neoplazică și direct legată de persistența unor gene „dormante“ dar posesoare de informație carcinogenetică, s-a născut conceptul de oncogenă. După 1975, teoria oncogenelor a căpătat confirmări
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
1970, premiul Nobel, 1978), izolarea câtorva virusuri oncogene animale și umane. B. EPOCA GENOMICĂ a început în 1970, odată cu lucrările chimistului molecularist belgian Walter Fiers (n. 1931). Acest cercetător a adus, încă din 1962, o contri buție notabilă la descifrarea genomului bacteriofagului phi X 174,90 pentru ca în 1972 să întreprindă, împreună cu colaboratorii săi un studiu de secvențio nalizare a genei ce codifică proteina de înveliș a bacteriofagului MS2. Numele de genomică a fost introdus în știință de către Thomas H. Roderick
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ramură a biologiei moleculare, reunește cunoștințele și metodele geneticii clasice, ale biologiei celulare și geneticii moleculare pe care le prelucrează cu ajutorul bioinformaticii. Fundamentul acestei noi și spectaculoase discipline este constituit din datele obținute până în prezent cu ajutorul programelor de descifrare ale genomului uman și a programului de secvenționalizare a genomului celulelor canceroase. Deosebim în prezent o genomică structurală, care are ca obiectiv studiul structurii genelor și o genomică funcțională, care se ocupă de „traducerea“ structurilor în acțiuni funcționale. Există de asemenea o
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
geneticii clasice, ale biologiei celulare și geneticii moleculare pe care le prelucrează cu ajutorul bioinformaticii. Fundamentul acestei noi și spectaculoase discipline este constituit din datele obținute până în prezent cu ajutorul programelor de descifrare ale genomului uman și a programului de secvenționalizare a genomului celulelor canceroase. Deosebim în prezent o genomică structurală, care are ca obiectiv studiul structurii genelor și o genomică funcțională, care se ocupă de „traducerea“ structurilor în acțiuni funcționale. Există de asemenea o genomică farmaco dinamică, una imunogenetică etc. De reținut
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cu carcinomul cu celule Merkel. Astfel s-a deschis o nouă cale pentru După 1980, odată cu intrarea în uz a sondelor de ADN genomic clonat, s-a reușit nu numai „atacul“ asupra unui număr sporit de ținte genice din structura genomului, dar și distincția netă între a) genele propriu zise și b) așa-numitele „secvențe anonime“. Rafinarea de după 1990 a metodologiei sondelor de ADN genomic clonat a adus în orizontul cunoașterii primele genoame animale și vegetale explorate complet. Cronologia acestor descoperiri
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
unui număr sporit de ținte genice din structura genomului, dar și distincția netă între a) genele propriu zise și b) așa-numitele „secvențe anonime“. Rafinarea de după 1990 a metodologiei sondelor de ADN genomic clonat a adus în orizontul cunoașterii primele genoame animale și vegetale explorate complet. Cronologia acestor descoperiri este următoarea: l 1995 prima bacterie Haemophilus influenzae (1,8 Mb); l 1996 primul eucariot: drojdia de bere (Saccharomyces cerevisiae, 12 Mb); l 1998 primul metazoar, viermele nematod Caenorhabditis elegans (97 Mb
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
anii care au urmat, să cunoască întregul arsenal de gene a numeroase virusuri, pe care le-au reprodus în laborator. Virusurile cu ARN, cum sunt picornavirusurile (prototip - virusul polio mielitei), au fost sintetizate, realizându-se o copie de ADN a genomului lor ARN, în timp ce virusurile cu ADN au fost create prin sinteză, nucleotid cu nucleotid, a ADN-ului lor infecțios. 1990-2003 - Proiectul Genomul Uman (Human Genome Project - HGP) este un proiect internațional de cercetare științifică cu scopul principal de a determina
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ARN, cum sunt picornavirusurile (prototip - virusul polio mielitei), au fost sintetizate, realizându-se o copie de ADN a genomului lor ARN, în timp ce virusurile cu ADN au fost create prin sinteză, nucleotid cu nucleotid, a ADN-ului lor infecțios. 1990-2003 - Proiectul Genomul Uman (Human Genome Project - HGP) este un proiect internațional de cercetare științifică cu scopul principal de a determina secvențele de perechi de baze care formează ADN și pentru a identifica și cartografia genele umane din punct de vedere fizic și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
șase țări avansate în domeniul geneticii moleculare - SUA, Japonia, Germania, Marea Britanie, 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială Franța, China. Numai între 1999 și 2003, specialiștii au efectuat 90 % din secvenționalizările ce au dus la versiunea finală a genomului uman. Obiectivele proiectului au fost: - identificarea tuturor celor aproximativ 20.000-25.000 de gene din ADN-ul uman; - determinarea secvențelor celor 3 miliarde de perechi de baze azotate care formează ADN-ul uman; - stocarea acestui volum uriaș de informație într-
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
către sectorul privat (prin licența tehnologiilor) și acordarea de granturi pentru cercetări inovatoare și aplicații în domeniul biotehnologic și medical; - abordarea problemelor etice, legale și sociale (ELSI) care pot decurge din acest proiect. În 2000 este prezentată prima variantă a genomului uman - incompletă, dar pe cale de a fi descifrată în întregime. Unul din artizanii acestui proiect a fost americanul Robert A. Weinberg, cel care, împreună cu colaboratorii săi, a reușit să izoleze prima genă umană cauzatoare de cancer, oncogena ras (Rat Sarcoma
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a fost americanul Robert A. Weinberg, cel care, împreună cu colaboratorii săi, a reușit să izoleze prima genă umană cauzatoare de cancer, oncogena ras (Rat Sarcoma) și gena tumoral-supresoare RB (gena diagnosticului și tratamentului cancerului mamar). În proiectul de descifrare a genomului canceros, se precizează că scopul cercetărilor este detectarea modificărilor genetice precanceroase în perioada de până la apariția celulei canceroase și expansiunea unei clone canceroase pornită din această celulă. Se cunoaște în prezent în oncogenetică faptul că neoplazia apare atunci când o celulă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]