2,286 matches
-
și despre viitor Cristian Tudor Popescu - Libertatea urii Lucian Mîndruță - Fabrica de tămîie Radu Pavel Gheo - Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a (ediția I) Eugen Istodor - Viețașii de pe Rahova Vitalie Ciobanu - Anatomia unui faliment geopolitic: Republica Moldova. Eseuri Vasile Gârneț - Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate Marius Tucă - Verde-n față Radu Pavel Gheo - DEX-ul și sexul Silviu Brucan - Secolul XXI: Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI Radu Pavel Gheo - Adio
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
și umor contradicțiile, dar nu putea admite, totuși, că „polivalența necesară” aparține, helas!, doar imperfectei democrații. Nevoie de a sfida zădărnicia printr-una mai vastă și devastatoare? Înlănțuire de un rug? Un „bordel În flăcări”, așa definise Cioran corupta mascaradă geopolitică a Balcanilor, fie ea democratică sau autocratică. Paul Georgescu trăise și el experiența tragicomediei românești despre care avea, probabil, cam aceeași opinie. Democrația occidentală Îi părea un joc infantil, găunos. Îi rezerva ironia, surâsul condescendent, critica scârbită. Nevoia de ardoare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ora opt, apărut la Editura Dacia din Cluj, ajuns pe căi misterioase În Germania, printr-un transfug balcanic cu nume de cod Dieter Schlesak (același cu numele său real), trece la legătura sa conspirativă, alt transfug, din aceeași dubioasă zonă geopolitică, sub numele (real și fictiv) Paul Schuster, locuind În Berlinul Occidental, enclava de atunci a spionilor și artiștilor de peste tot. Nu Îl cunoșteam, mărturisesc, pe nici unul dintre cei doi membri ai rețelei. Nici firma Orient-Occident, prezidată de Heinrich Böll și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să elaboreze mecanismele internaționale care să permită includerea „nou-veniților” În clubul statelor democratice și stabile. Trecerea de la un regim dictatorial la unul democratic a creat anumite perturbări politice, economice și sociale la nivel național, ceea ce a afectat regimul de stabilitate geopolitică a unei anumite arii geografice a Globului. Stabilitatea Europei de Est nu mai era o prioritate doar pentru guvernele statelor respective, ci și pentru toate statele din Europa. S-au identificat principalele puncte sensibile ce ar putea destabiliza țările din
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
un climat de stabilitate În țară și să inițieze procesul de democratizare a instituțiilor centrale și locale. „Problematica romilor” a apărut pe agenda internațională mai degrabă ca o Îngrijorare (Gugliemo și Waters, 2005), ca ceva ce ar putea destabiliza echilibrul geopolitic al Europei, toate programele pentru romi vizând În primul rând stoparea valului migrator, presiuni asupra României de a semna tratate internaționale pentru respectarea drepturilor omului, În special ale minorităților, programe financiare de susținere a organizațiilor non-guvernamentale care să formeze o
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
1995, au fost semnate diferite acorduri Între România și Uniunea Europeană. Toate acestea aveau ca scop includerea României În mecanismele de integrare europeană, determinând țara noastră să se conformeze cerințelor unui stat democratic și de drept. Principalele preocupări legate de stabilitatea geopolitică a țării noastre s-au calmat după 1995, Întrucât au fost semnate tratate de bună vecinătate cu Ungaria (1995) și Ucraina (1997), principalele instrumente europene, cu privire la protecția minorităților (În special ratificarea Convenției-cadru pentru Protecția Minorităților Naționale de către Parlamentul României, la
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
impune propriile condiții În vederea includerii României În „club”. După 1997, principalele provocări ale României la nivel european erau cele legate de un eventual statut de stat membru al Uniunii Europene. Integrarea presupune nu doar asigurarea unui cadru general de stabilitate geopolitică și a principiilor generale de democratizare a țării, dar mai trebuia creat și cadrul juridic și administrativ pentru fiecare domeniu, parte a „acquis-ului comunitar” (adică tot ceea ce Uniunea Europeană a adoptat ca legislație europeană de-a lungul existenței organizației trebuia implementat
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
structurale europene). 3. Transferul de politici/idei În cazul romilor din Româniatc "3. Transferul de politici/idei În cazul romilor din România" După 1989, spațiul est-european a devenit un teren propice pentru efectuarea unor transferuri de politici de la o zonă geopolitică la alta. Odată cu trecerea de la sistemul comunist la cel democratic, au loc și schimbări de abordare a politicilor generale ale Guvernului În toate domeniile de activitate. Elitele est-europene de după 1989, Îndreptându-și atenția spre țările din Vest, au fost deschise
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
riverane membre NATO și cele nemembre, și că, În modul acesta, fregatele „Regina Maria” și „Regele Ferdinand” sunt de strictă necesitate În ansamblul strategic al regiunii. Problema acestui argument este, după părerea noastră, faptul că nu ia În considerare realitățile geopolitice din zonă, cum ar fi, de exemplu, existența unei mari puteri - Rusia. În aceste condiții, sarcina de a echilibra strategic zona Într-un sector militar sau altul revine În exclusivitate marilor puteri aliate. Prin urmare, o putere minoră precum România
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de zile de la dezintegrarea blocului comunist, regiunea cunoaște două războaie și, În total, formarea a 13 noi state suverane: Cehia, Slovacia, Slovenia, Croația, Bosnia-Herțegovina, Iugoslavia, Macedonia, Ucraina, Moldova, Letonia, Lituania, Estonia și Rusia. În aceste condiții de mare instabilitate, situația geopolitică și de securitate a României pe parcursul anilor ’90 a fost una precară, În raport cu puterile din jur. Amenințările de securitate de tip convențional erau probabile, astfel Încât decizia Ministerului Apărării Naționale de modernizare a avioanelor de luptă MIG-21 a fost, din punct
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
considerăm că cele două fregate nu corespund decât Într-o măsură redusă și implicând costuri ridicate principalelor amenințări de securitate din prezent la adresa României: terorismul Împreună cu celelalte amenințări asimetrice. În ceea ce privește avioanele de luptă MIG-21 Lancer, am tras concluzia că situația geopolitică din Europa de Est de la Începtul anilor ’90 punea România Într-o poziție de securitate precară și că, În modul acesta, decizia de modernizare a 110 aparate de luptă MIG-21 M, MF și UM a constituit o decizie binevenită din punct de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sociologie și antropologie asupra narațiunilor populare, Cluj-Napoca, 1999; Probleme actuale în studierea culturii tradiționale, Cluj-Napoca, 2000. Ediții: Ioan Micu Moldovanu, Povești populare din Transilvania, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1987 (în colaborare cu Maria Cuceu); G. Vâlsan, Studii antropogeografice, etnografice și geopolitice, pref. Andrei Marga, Cluj-Napoca, 2001; Ion Mușlea, Arhiva de Folclor a Academiei Române, pref. edit., Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Maria Cuceu). Repere bibliografice: Gavril Istrate, Povești ardelenești, LCF, 1988, 2; Ion Șeuleanu, Ioan Micu Moldovanu, „Povești populare din Transilvania”, REF
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
s-a reflectat în geografie sub forma geopoliticii. În România, rezultatul unui proces asemănător, situat în contextul căutării unității naționale teritoriale și culturale, a fost o parțială îndepărtare a acestui proces de matricea sa istoriografică antebelică și apariția unei tendințe geopolitice. O nouă retorică, un nou dinamism, antipozitivism pe anumite paliere, încredere în știință pe altele, aplicabilitate și realism sunt noile trăsături ce caracterizează geopolitica. Pământul ia locul personajului principal - eroul, în narațiunile geografico-istorice ale geopoliticienilor, configurând decisiv istoriile naționale, povestirile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
exemplare, caracteristicile grupurilor etnice și naționale etc. Ca o manifestare a unui răspuns la modernitate, ambivalența geopoliticii față de societatea Germaniei weimariene trebuie considerată, credem noi, ca un aspect al modernismului, chiar dacă deseori își exprimă opoziția cu tendințele vieții „moderne”. „Limbajul geopolitic, ce descrie natura organică a statului [...] și influența determinantă a geografiei asupra politicii, a structurii sociale, etnicității și vieții economice a găsit aderenți la stânga, dreapta și centru...” (Murphy, 1997, 73) În ceea ce privește sociologia, pare să existe un soi de afinitate între
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai largi, este, în sociologia gustiană, națiunea. Chiar dacă aspectele voluntariste ale acestui tip de sociologie au fost atenuate de unii dintre membrii Școlii orientați mai „metodologic”, cum a fost H.H. Stahl, mai „fenomenologic”, cum a fost T. Herseni, sau mai „geopolitic”, cum e cazul lui A. Golopenția, ele rămân în centrul oricărei analize întreprinse din perspectiva acestui tip de sociologie a națiunii. Există un aspect sumativ-pozitivist în această încercare științifică, sociologică de definire a națiunii. Profilul națiunii apare, după un îndelung
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
român” (Golopenția, 2002b, lxvii-lxviii) Păstrând în fundal acest context preliminar, pe care îl vom dezvolta în continuarea demersului nostru de contrapunere a textelor și contextelor formative, ne vom îndrepta atenția acum către câteva texte. Hans Freyer, Anton Golopenția și sociologia „geopolitică” Modalitatea în care Anton Golopenția va încerca să introducă un demers de tip „geopolitic” în sociologia gustiană, să articuleze tipul de discurs freyerian pe sistemul unităților și al voințelor sociale à la Gusti este deja perceptibilă în lucrarea sa de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dezvolta în continuarea demersului nostru de contrapunere a textelor și contextelor formative, ne vom îndrepta atenția acum către câteva texte. Hans Freyer, Anton Golopenția și sociologia „geopolitică” Modalitatea în care Anton Golopenția va încerca să introducă un demers de tip „geopolitic” în sociologia gustiană, să articuleze tipul de discurs freyerian pe sistemul unităților și al voințelor sociale à la Gusti este deja perceptibilă în lucrarea sa de doctorat, susținută în 1936 și întitulată „Informarea conducerii statului și sociologia tradițională” („Die Information
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
experienței și administrare. Golopenția spune în mod explicit: „Știința este unul din mijloacele cu ajutorul cărora se afirmă entități iraționale: anumite grupări, popoare” (Golopenția, 2002, 56). Această știință, așa cum o descrie Golopenția, mai poate fi încadrată în sociologie, sau întorsătura ei geopolitică este deja inevitabilă? Întrebarea nu e probabil una foarte clară, diferența fiind greu de surprins; ea indică însă o importantă schimbare de accent în sociologia lui Golopenția. Definiția pe care o dă John Agnew geopoliticii (2002), referindu-se mai mult
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Jourdain: adică a fost practicată dintotdeauna fără însă să fi purtat această denumire”. Chiar dacă aserțiunea istoricului român nu este valabilă în generalitatea ei, ea este, credem noi, foarte potrivită pentru a caracteriza poziția lui Anton Golopenția. În ceea ce privește definirea unei poziții „geopolitice” și explicite, formularea unui metadiscurs geopolitic, intrarea într-un „limbaj politic” în sensul dat de Pocock acestui termen - produsă pe la sfârșitul anilor ’30 - o putem data de la articolul din Sociologie Românească pomenit mai sus - și doar în urma unei polemici cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fără însă să fi purtat această denumire”. Chiar dacă aserțiunea istoricului român nu este valabilă în generalitatea ei, ea este, credem noi, foarte potrivită pentru a caracteriza poziția lui Anton Golopenția. În ceea ce privește definirea unei poziții „geopolitice” și explicite, formularea unui metadiscurs geopolitic, intrarea într-un „limbaj politic” în sensul dat de Pocock acestui termen - produsă pe la sfârșitul anilor ’30 - o putem data de la articolul din Sociologie Românească pomenit mai sus - și doar în urma unei polemici cu Ion Conea. Luarea de poziție definitorie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
articolul din Sociologie Românească pomenit mai sus - și doar în urma unei polemici cu Ion Conea. Luarea de poziție definitorie este însă cea din 1937, din „Însemnare cu privire la definirea preocupării ce poartă numele de geopolitică” (Golopenția, 1999, 533) publicată în volumul Geopolitica, la care Golopenția este coautor împreună cu Ion Conea și Mircea Popa-Vereș. Pentru sociologul român, geopolitica va reprezenta în fapt o nouă „știință a realității” - nu în sens weberian, ci în cel dat de Freyer acestei sintagme - va concretiza noua tendință
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Golopenția se îndepărtează de o parte a definițiilor „clasice” ale geopoliticii, care o leagă mai ales de geografia politică. Vorbind de încercările de definire a noii discipline Golopenția consideră că ele „...n-au pornit de la faptul preocupării ce poartă numele geopolitică. Ci, dimpotrivă, de la definiții și științe existente, cu care credeau că trebuie să o pună de acord. Urmarea a fost că, în loc să ajungă să exprime ce se numește geopolitică, ridicând în conștiință rostul și modul de a satisface această preocupare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că ele „...n-au pornit de la faptul preocupării ce poartă numele geopolitică. Ci, dimpotrivă, de la definiții și științe existente, cu care credeau că trebuie să o pună de acord. Urmarea a fost că, în loc să ajungă să exprime ce se numește geopolitică, ridicând în conștiință rostul și modul de a satisface această preocupare apărută spontan, ca răspuns la unele împrejurări specifice vremii noastre, au construit definiții perfecte în perspectiva anumitor postulate, dar fără legătură cu preocuparea vizată” (Golopenția, 2002, 534). În opinia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
principale pe care le poate avea acest termen în perspectiva sociologului român: teorie și cercetare a condițiilor geografice ale statului, informație politică externă și mit politic. Prima accepțiune se suprapune parțial cu geografia politică și este „socotită și ea uneori geopolitică” (Golopenția, 2002, 537). Ultimele două ar reprezenta însă adevărata noutate pe care o aduce tendința geopolitică în științele sociale ale secolului al XX-lea. Legătura geopoliticii cu sociologia se desfășoară pe mai multe paliere. Sociologia, în sensul de fundamentare teoretică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
condițiilor geografice ale statului, informație politică externă și mit politic. Prima accepțiune se suprapune parțial cu geografia politică și este „socotită și ea uneori geopolitică” (Golopenția, 2002, 537). Ultimele două ar reprezenta însă adevărata noutate pe care o aduce tendința geopolitică în științele sociale ale secolului al XX-lea. Legătura geopoliticii cu sociologia se desfășoară pe mai multe paliere. Sociologia, în sensul de fundamentare teoretică și filosofică a analizelor economice, culturale, politice etc., este o premisă a geopoliticii-informație externă, care, la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]