4,138 matches
-
de activitate (sau chiar de cunoaștere). De aceea, motivația este un element cheie pentru părinte și cadrul didactic Încă din primii ani de școală ai copilului. 3. Motivația Ce este motivația? Pe scurt, putem spune că este procesul care conduce, ghidează și menține un anumit comportament sau set de comportamente, de la cele elementare (de ex. a mânca) până la cele mai complexe, determinând preferința persoanei pentru anumite acțiuni sau comportamente. Psihologia educației operează diferențierea formală dintre motivația intrinsecă (determinată de dorințele, interesele
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
demersul constructivist în clasă, de a ordona rațional situațiile de tip constructivist, de a lua hotărâri în procesul construirii învățării, de a coordona resursele, acțiunile, metodele, eforturile elevilor, de a antrena, a motiva elevii în procesul construirii învățării, de a ghida, a îndruma diferențiat procesele, de a respecta eficient cerințele evaluării constructiviste și a diversifica metodologia ei. ► Roluri și competențe constructiviste de relaționare, implicate în rezolvarea problemelor educative, etice în clasa constructivistă: competența de a dezvolta dimensiunea motivațional-atitudinală, competența de a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
fiecărui educat în toate etapele cunoașterii. • Monitorizarea evoluției educatului ca mentor. • Exersarea combinării modurilor, stilurilor de cunoaștere. Roluri Acțiuni, strategii și competențe ale educatorului • Realizarea de reflecții, interpretări ale problemelor specifice. • Implicarea educaților în organizarea acțiunilor, resurselor. • Afirmarea autocontrolului, metacogniției. Ghidează, îndrumă • Găsirea căilor de parcurgere a cunoașterii independente. • Alegerea mijloacelor, soluțiilor, acțiunilor, informațiilor. • Prevederea de efecte negative, abateri, obstacole, erori. • Sesizarea problemelor reale, a informațiilor relevante, a procedurilor adecvate. • Formularea de întrebări, ipoteze, reflecții, exemple, soluții. • Includerea sarcinilor în context
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
raporta atât la afirmarea propriei evoluții profesionale, cât și la interacțiunile sale cu educații sau la rezolvarea sarcinilor curriculare în clasă. În primul caz, vom putea aprecia gradul de afirmare al reflexivității, al inițiativelor, al ideilor și credințelor care-i ghidează activitatea, al rezolvării diferitelor probleme, al punerii în aplicare a ideilor noi, al nivelului autoanalizei critice, al entuziasmului profesional. În realizarea interacțiunilor de calitate cu educații, pot fi eficiente anumite competențe prioritare: apropierea de cunoașterea reală a fiecărui educat, capacitatea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și cunoștințelor. Ele direcționează strategia procesului, asigură continuitatea procesului până la succesul final prefigurat, asigură procesul construirii în timp a înțelegerii, echilibrează strategiile după categoriile de scopuri (ca durată), clarifică formarea intereselor și a aspirațiilor, previn discontinuități în atingerea lor. Scopurile ghidează instruirea, managementul, strategiile de înțelegere. Construcția cunoașterii Educatul are succes în noua învățare dacă abordează cunoașterea ca o construcție mentală, ca stabilire de relații între informații și proceduri, experiențe variate, forme de învățare. Sau apare ca modificare, reorganizare a datelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și control. Efectele motivației asupra efortului Motivația determină concentrarea, efortul, dozarea, rezistența, mobilizarea fără coerciție, în rezolvarea sarcinilor. Efortul este indicatorul major al motivației învățării, pentru că investește energie, strategii optime, persistență în timp, cu atingerea sau depășirea standardelor de înțelegere, ghidează activitățile practice, dezvoltă emoții pozitive, o mai bună percepție a sarcinilor care interesează. Factori de dezvoltare și sociali Dezvoltarea influențelor asupra învățării Se referă la dezvoltarea diferitelor oportunități sau restricții. Învățarea este rezultatul efectiv al dezvoltării diferențiale fizice, intelectuale, emoționale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
experiențelor nonformale. • Corelarea centrării pe cel care învață cu afirmarea microparadigmei mentoratului, care cere schimbarea rolurilor educatorului și a modului de relaționare, pentru a putea monitoriza și a îndruma, a facilita experiența directă, a găsi și a oferi oportunități, a ghida, a stimula. Aplicarea într-o asemenea clasă a cel puțin șase principii: alegerea diferitelor sarcini și suporturi din mai multe facilitate după interese și experiențe, respectarea ritmului diferit de rezolvare prin flexibilizarea timpului, respectarea stilului propriu de rezolvare și exprimare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sau de mobilizare pentru efort și succes sau de formulare a unor așteptări față de posibilitatea rezolvării unor probleme mai dificile și după criterii mai exigente. • Favorizează dezvoltarea educatului prin informarea asupra procesului învățării, pentru autoevaluare continuă, ca apoi să-i ghideze conduita spre ameliorarea acestuia, până la realizarea obiectivelor propuse. Iar nu vizează informarea asupra certificării finale a dezvoltării globale, în raport cu standardele curriculare date. • Este legată de paradigma constructivistă, de paradigma interpretării și de paradigma calității (explorează dinamica interacțiunilor în activitate, multiplele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
arta de a conduce, abilitate, organizare, reușita în atingerea obiectivelor, adoptarea deciziilor optime în proiectarea și realizarea proceselor), engl. manager (conducător, administrator, organizator, director, coordonatorul unei echipe), engl. leader (conducător), engl. leadership (a pune în funcție conducerea de către lider, a ghida, a direcționa, a călăuzi grupul în realizarea obiectivelor, pe baza interrelațiilor de grup). Leadershipul modern s-a dezvoltat din nevoia de a realiza tocmai calitativ conducerea operativă, prin valorificarea resursei umane, a relațiilor sociale de grup, nu fără a neglija
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
proceselor, instrumentelor, facilităților, îndrumărilor, punctelor de sprijin folosite de către educatorul-lider. Scopul este ca să-i motiveze pe educați, să le determine participarea, colaborarea, comunicarea, construirea înțelegerii în învățare, implicarea în decizii sau în evaluare și reglare, autocontrol, autodisciplinare, autoeducație, să-i ghideze, să-i direcționeze în realizarea obiectivelor, prin interactivitate. În acest sens, unii autori (apud Zlate, 2004) afirmă că în fapt leadershipul a fost înaintea managementului, pentru că a fost interesul pentru activitatea de conducere și pentru persoana care o realizează liderul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
optică managerială asupra educatorului efectiv (McKenzie-Brown, 2007), găsind că un bun management modern în clasă înseamnă de fapt crearea mediului, a contextului pedagogic facilitator, care: • să ajute educații să-și construiască înțelegerea, • să le influențeze atitudinea, • să-i sprijine și ghideze în îndeplinirea rolurilor, în câștigarea de experiențe formative și educative, • să stimuleze o bună comunicare și relaționare, • să prevadă utilizarea punctelor tari și a celor slabe, a restricțiilor, • să permită luarea științifică, rațională a deciziilor adecvate, • să ofere climatul afectiv
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dezvoltare al elevului. Comportamentul este periculos atât pentru elev, cât și pentru cei din jur. Comportamentul este contrar normelor sociale/școlare. III. Valori, principii și etică În educarea elevului Fiecare ființă umană are anumite standarde etice, anumite principii care o ghidează În viață, atunci când are de luat diverse decizii. Principiile personale, ideile despre bine și rău, se bazează atât pe valori proprii cât și pe o serie de valori universale, adoptate de majoritate. Inițial copilul află și discerne Între diferitele valori
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
oamenii să le urmeze. Privite Împreună, aceste grupuri formează un sistem, societatea, În care fiecare individ constituie elementul de bază. Etica individuală este componenta eticii sociale, oamenii lucrează Împreună, se ajută Între ei pe baza unei etici comune, care Îi ghidează În traiul comun. Comunitatea are anumite standarde, reguli care Îi asigură existența și care sunt internalizate, pe parcursul procesului de socializare, de cea mai mare parte dintre membrii ei. Cultura este un alt element generator de valori etice. Fie că este
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
B. Strategii de diminuare Prin acțiuni de amânare, răspunsuri tangențiale, care ignoră sursele principale de conflict, În mod deliberat. Nici aceste strategii nu rezolvă conflictul C. Strategii de confruntare, ce sunt: de putere sau de negociere. ¾ Cele de putere se ghidează după principiul Divide et impera (fragmentează și stăpânește), adică Împărțirea grupului de elevi angajați În conflict sau a situației conflictuale. Sau se fac amenințări care nu vor fi puse niciodată În practică. De asemenea, se pot promite recompense sau să
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Cornell Values Study Group). Acesta lansează un proiect comparativ pe termen lung, care conduce la teoria orientării valorilor, dezvoltată de Florence Kluckhohn și Fred Strodtbeck (1961). Aceste cercetări sunt îndatorate funcționalismului lui Talcott Parsons, care plasează actorul și acțiunea sa ghidată de valori în centrul analizei sociologice. Seymour Lipset se inspiră din categoriile parsoniene când compară valorile americanilor cu cele ale altor societăți anglo-saxone (1963) și cele ale latinoamericanilor (1967). În același timp, teoria dezvoltării, fondată de economiști, este extinsă pe
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
angajamentele la valorile declarate. Dacă patria dumneavoastră este inviolabilă, trebuie să fiți patriot și să o apărați. Dacă islamul spune adevărul, trebuie să vă supuneți legilor lui. Dacă educația este importantă, trebuie să o urmați... Valorile creează norme, iar normele ghidează acțiunile. -purtătorii de valori sunt actori individuali sau colectivi sau grupuri sociale. Putem vorbi deci despre valorile unei persoane sau ale altei persoane, despre cele ale socialiștilor, comercianților, tinerilor, rușilor sau ale culturii bantu. Conceptul de valoare este inseparabil de
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
România, și, volens nolens, trebuiau să manifeste o nouă loialitate. Deseori, actorii nu își dau seama că sunt pe cale să se schimbe. Înainte de marile schimbări ale valorilor în materie de sexualitate, castitatea era valoarea programată de instituțiile religioase pentru a ghida relațiile dinaintea căsătoriei. Pentru mulți din tinerii epocii, era o situație nesatisfăcătoare, care le punea probleme. Doreau să încalce norma. Fie aveau conștiința încărcată și își mărturiseau greșeala, fie își adaptau valorile dorințelor, elaborând justificări care să îi disculpe: relațiile
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
perspectiva interacțiunii în societate: cum și de ce actori având valori diferite se opun și sunt în conflict, unii pentru a-și difuza valorile, ceilalți pentru a le rezista? Rămânem încă la stadiul unei schițe destul de simple, care ar putea să ghideze o eventuală cercetare. Prima sarcină care ne așteaptă este identificarea actorilor. Să-i numim "inovatori" atunci când propun valori noi și "păstrători" atunci când apără starea de fapt. Să ne gândim, spre exemplu, la congresul unui partid în care se înfruntă reformatori
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
prevedem posibilitatea existenței unor lucruri "care nu se spun", deoarece tăcerea unui actor în legătură cu un anumit subiect semnifică, în mod elocvent, indiferența ori stânjeneala sa. Demersul nu diferă de analiza prin grilă, deoarece imaginea care trebuie completată este o grilă ghidată de între-bări; în exemplele noastre, este vorba de întrebări despre multiplele aspecte ale delincvenței juvenile (cauzele acestei delincvențe, responsabilitatea pe care o au societatea și delincventul, rolul familiei, gradul de gravitate a infracțiunilor, recidiva, politicile de prevenție, tipurile de sancțiuni
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Este imaginea producătorului și a consumatorului care, în orice împrejurări, urmăresc să își maximizeze interesele: să vândă cu cel mai mare profit posibil, să cumpere la cel mai bun preț. În spatele acestui personaj se profilează o valoare capitală: utilitarismul, care ghidează comportamentele umane prin intermediul intereselor materiale. Ei aspiră la bunăstare, sunt atrași de consum. Va trece mai mult de un secol înainte de a intra într-o societate a consumului, dar valorile care stimulează piața în această direcție există de mult. Părerile
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
german: "Warum einfach wenn es auch kompliziert geht?" ("De ce să faci lucrurile simple atunci când le poți complica?") Descartes își începe Discursul asupra metodei cu bine-cunoscutul enunț: "Bunul-simț este cel mai răspândit lucru din lume". Și-a scris cartea pentru a ghida bunul simț, metodic, astfel încât să poată distinge ceea ce e adevărat de ceea ce e fals. Fără acest antrenament se produce un hiatus între a fi dotat cu rațiune și acțiunea de a gândi conform rațiunii. Bunul-simț și rațiunea se leagă. Totul
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
întâmplat cu sumele împrumutate. A prezenta o situație drept mai gravă decât este viciază judecata. În loc să descriem datele problemei ținând cont de toate elementele constitutive, am anunța catastrofe. Dezbaterile ecologice (despre armamentul nuclear, încălzirea climei) abun-dă în predicții funeste. Coloratura ghidează alegerea cuvintelor, pentru a de-semna un fenomen. Să luăm cele trei concepte de concurență, competiție, emulație. Acestea conferă subiectului dezbaterii o coloratură diferită: concurența ne face să ne gândim la lupta necruțătoare dintre firme pe piață, competiția evocă participanți
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
mai ales dacă ținem cont de faptul că, așa cum arată mulți dintre teoreticienii societății globale, în prezent avem de a face cu tendințe de substituire a specificității culturale cu o cultură internațională standardizată. O serie de idei se înlănțuie și ghidează structura cărții: Ce este schimbarea socială?, Care sunt formele schimbării sociale?, Cum se manifestă schimbările sociale în România post-comunistă?, Ce este identitatea?, în speță, Ce este identitatea la nivel colectiv?, Cum putem să stabilim un profil identitar la nivel colectiv
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
capacitatea acțională a actorului social. Nu o să intrăm în profunzimea fiecărui mănunchi teoretic în parte, mai ales că oricare dintre ele are variante diferite în funcție de autorul la care ne raportăm, ci o să le tratăm în continuare la modul ideal tipic, ghidându-ne totuși după taxonomiile propuse de Appelbaum (1970) și Sztompka (1993). În plus, trebuie spus că orice discuție în ceea ce privește schimbarea socială este însoțită implicit de: ideile de timp, diferență, eveniment sau proces și reper. Cu alte cuvinte, schimbarea vizează un
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nu din istoria cronologică / factuală, ci din istoria sensibilă / simțită", cu alte cuvinte, identitatea este acolo, există, pentru că este percepută a fi acolo; este percepută a fi "eternă" și "deasupra timpului", și "nu faptele, ci percepția faptelor este cea care ghidează atitudinile și comportamentul". Esența identității este determinată în primul rând de "o legătură psihologică ce unește și diferențiază oamenii", de sentimentul înrudirii ancestrale (Connor, 1994:197). 3.4. Perspectiva constructivistă Concepțiile constructiviste, dominante în prezent, apar ca reacție la teoriile
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]