9,375 matches
-
Michael Bellman în traducerea lui George Anca, dar și grupaje ample semnate de Justo Jorge Padron și Arcadie Suceveanu, laureați ai unor festivaluri literare organizate la Craiova și la Uzdin. De asemenea, e publicată o piesă de teatru radiofonic intitulată „Gloria sau Secretul eclipsei de soare” de Slavco Almăjan (care a condus și el această revistă, între anii 1976 - 1981). Am mai reținut articolele Marginalii la Congresul eminescologilor de Tudor Nedelcea, Ioan Flora - din nou acasă de Brândușa Juică și Opinii
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2929_a_4254]
-
sufletul lui Vinea în acești ani când cota lui, de scriitor fără cărți publicate și de gazetar redus la tăcere, era în declin, iar bătrânețea îi răvășise chipul frumos altădată, în timp ce steaua tânărului rival strălucea tot mai sus, luminându-i gloria literară, cariera, viața de plăceri și lux. După ce, în 1960, Petru Dumitriu a fugit în Occident, Ion Vinea și Henriette Yvonne Stahl au fost anchetați de Securitate, iar Henriette a făcut și închisoare. Sub presiunea autorităților comuniste, ei s-au
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
de partea ta. Spurci și beștelești în voie propriile tale născociri. Cel mai păcălit e cel care a finanțat publicarea. Apoi cetitorul, dacă e credul. Iar cel ce câștigă e cel care încasează, e veșnicul impostor. Prăbușirea unui vis de glorie În prima sa carte, Rendez-vous au Jugement dernier, Petru Dumitriu s-a mărginit la pretenția de campion și martir al cauzei literare românești. Mă întreb mai întâi: în ce măsură ar putea interesa pe cetitorul francez o asemenea problemă? Și ce va
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
formula liber i-a fost periclitat (la „Studentul român”, la „Revista literară” a lui Miron Radu Paraschivescu și chiar la „Scînteia”) publicistul n-a ezitat să pună punct colaborărilor. Ar fi putut continua, admițând concesiile (inclusiv stilistice) de dragul unei aparente glorii literare. N-a făcut-o, spre cinstea lui. S-a retras în studiu, într-o carieră universitară care l-a pasionat superlativ și din care noi serii de responsabilități venite pe linie de partid l-au scos la răstimpuri. Directoratul
Interpretarea unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2935_a_4260]
-
și al Povestirilor, la prețuirea față de opera marelui povestitor contribuind și faptul că la Colegiul Sfântul Sava, unde îmi făcusem studiile liceale, m-am bucurat de binefacerile unei pleiade de profesori de elită care, în ciuda faptului că erau contemporani cu "gloria" lui Mitrea Cocor, au știut să ne vorbească, cu un subversiv bun gust, despre "celălalt Sadoveanu", despre autorul Crengii de aur, al Zodiei Cancerului sau al Baltagului, ba mai mult, distinsul profesor de română Mihai Bărbătescu s-a încumetat să
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
revin membrilor Uniunii Artiștilor Plastici", Comitetul de Conducere a hotărât excluderea sa din cadrul acestei uniuni de creație. Se știe prea bine care erau "scopurile și sarcinile" ce reveneau artiștilor în acele vremuri. Fiul unei personalități ce se afla în plină glorie era exclus din breasla creatorilor de frumos. I se dădea dreptul de a face o contestație. Opțiune de formă, bineînțeles. N-a făcut această contestație. Poate părea straniu că tocmai fiul lui Sadoveanu era, aidoma altor artiști plastici, exclus din
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
Bibescu, om, spune Lăcusteanu, cu multe calități, dar pierdut de o mândrie neîntrecută decât de aceea a soției sale și de o camarilă fără stavilă. Lăcusteanu însuși (fiindcă, dincolo de abundența de personaje din amintirile lui, memoriile se scriu pentru propriai glorie și pentru răscumpărarea suferințelor lui) cade pradă intrigilor camarilei și, retroactiv, îl iartă pe domn pentru a nu-l fi cunoscut mai demult. Însuși Bibescu, împins de revoluția de la 1848 pe același drum al Brașovului spune că de l-ar
Limba reacțiunii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2878_a_4203]
-
la mantinelă marile nume din toate universitățile românești. Dar Profesorii aceștia au fost rezistența noastră. A tuturor. Chiar dacă am fost sau nu conștienți atunci. Erau dublați și de un soi de smerenie, de modestie adevărată. Parcă nici unul nu gonea după glorie, după recunoaștere cu orice preț, după recompense, după artificii care să-i împăuneze, care să creeze altfel de ierarhii decît acelea construite de propria competență, de desfăș urarea cursurilor într-o atmosferă de înaltă spiritualitate. Intimitatea seminariilor era, deja, un
Antoaneta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2881_a_4206]
-
cu trecerea dincolo a lui Traian T., mi s-a făcut nespus de dor să mai văd un lampion din acelea, cu gândul la versuri ale sale de atunci: «...Mai dați un răgaz aerului să bată/ peste rănile noastre de glorie...».” Emoționanta pagină a lui Radu Călin Cristea face parte dintr-un grupaj In memoriam Traian T. Coșovei, publicat de revista OBSERVATOR CULTURAL (nr. 447, 9-15 ianuarie), gupaj unde putem citi și texte de Bogdan Ghiu, Doina Ioanid și Marius Oprea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2892_a_4217]
-
află PNL după alegerile europarlamentare. CT Popescu a afirmat, în ediția de luni seară a emisiunii "Subiectiv", de la Antena 3, că președintele demisionar al PNL, Crin Antonescu, este cel care "a prezentat ieșirea din USL ca pe un drum de glorii și l-a încununat cu promisiunea propriei demisii inutile, un gest de fanfaron, iresponsabil și arogant". În momentul de față, demisia domnului Antonescu nu folosește în niciun fel partidului", a continuat jurnalistul. El a adăugat că "soluția întoarcerii în USL
CT Popescu prezintă "cea mai rea" soluție pentru PNL by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/28963_a_30288]
-
asumat răspunderi ce obligă. Fără emulație spectaculoasă, și exhibiționism exasperat, n-am întîlnit atare opțiuni, libere și totuși sociologic constrîngătoare, decît la antipozii brazilieni, în faimoasele asocieri de exerciții care își spun Școli de Samba, pregătind, la Rio de Janeiro, gloria Carnavalului. Succesul la care pot aspira aici participanții e condiționat de o cordială cuviință, ei rămîn sub ochii atenți ai colectivității sătești, care le-a privegheat și eforturile cuminți și hîrjoana. Serioasa determinare nu exclude un anume balans, mai degrabă
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
devotament neșovăielnic față de țel. Cred că doar atît mă pot apropia de împlinirea de sine, luînd în calcul - așa cum fac acum - faptul că totul e absolut relativ și că nici o frumusețe nu e nepieritoare. Nu văd prea mult sens în gloria veșnică; și totuși pot crede în ilogica acțiune umană de-a face bine creînd frumusețe, chiar dacă va fi doar una cu o existență temporară. (Să nu uităm de continuumul spațiutimp, unde nimic din ce a existat nu poate dispărea.) Trebuie
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
crede în ilogica acțiune umană de-a face bine creînd frumusețe, chiar dacă va fi doar una cu o existență temporară. (Să nu uităm de continuumul spațiutimp, unde nimic din ce a existat nu poate dispărea.) Trebuie să te zbați pentru gloria din timpul vieții; să dai din coate e nefiresc, dar e necesar. Am mai discutat și despre relațiile dintre părinți și copii. Esențialul este atunci cînd se ajunge la puntea conștientizării. Alteritatea părinților, personalitatea lor individuală, lipsurile lor și, adesea
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
1989, văzute, prin ochii copilului care era pe atunci autoarea de astăzi. Avem un fel de alte amintiri din copilărie: „Pe 21 decembrie, aproape de prânz, l-am văzut pe bunicul meu complet descumpănit de țipetele și huiduielile emise de radioul Gloria, pe care-l pornea cu sfințenie pe postul Europa Liberă. Îl ascultam împreună de câțiva ani și, în timp, învățasem nume complicate, cum ar fi Ioana Măgură-Bernard și Neculai-Constantin Munteanu, mai repede decât grupele muntoase din Carpați și-i recunoșteam
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2914_a_4239]
-
declarat Elena Udrea, pentru Mediafax. Ce reproșuri are Udrea la adresa lui Blaga Fostul ministru al Dezvoltării nu înțelege, de asemenea, de ce "domnul Blaga își pune mâna în cap, precum chelul". "Îi reamintesc domnului Blaga că și-a făcut un titlu de glorie din faptul că după Convenția Națională din mai 2011 a dispărut din viața activă a PDL și s-a întors după un an să fie președintele partidului. Nu înțeleg de își pune domnul Blaga mâna în cap precum chelul. Eu
Udrea răspunde acuzațiilor lansate de Blaga: Eu chiar mă bat... by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33674_a_34999]
-
Tatiana Segal Anul de glorie al scriitorului chinez MoYan, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, se apropie de sfârșit. Printre specialiști se fac deja „pariuri” privind viitorul nominalizat. Vâlva stârnită de decizia juriului de la Stockholm în octombrie 2012 s-a topit încet-încet într-un freamăt
Anul Mo Yan by Tatiana Segal () [Corola-journal/Journalistic/3191_a_4516]
-
face, în Maturité, ca și în L’Age d’homme, o confesiune crudă, a unor aspecte inavuabile, sondând deopotrivă relația conștiinței cu trupul și limbajul. La Franklin există o anume seninătate, legată de depășirea limitelor: eroul, autodidact, a putut obține gloria, pe când Leiris își dezvăluie rănile, într-un veritabil rechizitoriu adus educației occidentale, eminamente raționalistă. Freudismul și suprarealismul au remarcat, salvator, că omul e mult mai bogat decât istoria lui „oficială”. Ca fondator al unei societăți sociologice, Leiris dorește să regenereze
O carte despre subiectivitatea creatoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3028_a_4353]
-
ex machina nu mai rezolvă în chip artificial conflictele. La Mircea Eliade, Artemis nu o salvează pe Ifigenia substituindo pe altar cu o ciută. La Dan Botta, Hercule nu o readuce pe pământ pe Alcesta, fiind capabil să-i dăruiască gloria eternă, dar nu și viața. Chiar și când apar, elementele miraculoase nu mai au același impact: în universul prozaic al lui Dumitru Radu Popescu unde mitul se degradează o dată cu lumea, zborul Medeei în carul cu șerpi după împlinirea răzbunării are
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
poveste de Adriana Babeți. Aproape șapte sute de pagini, format mare. Numai bibliografia, indicele de nume proprii și indicele de locuri se întind pe zeci de pagini, unii și-ar fi făcut doar din atât o lucrare și un titlu de glorie: căci, într-adevăr, să citești doar titlurile lucrărilor studiate, consultate de Adriana Babeți și reprezintă o performanță, sunt destui cei care, suntem siguri, puși la o asemenea silnică trudă, ar cădea răpuși. Oricum, efortul intelectual considerabil presupus de scrierea unei
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3047_a_4372]
-
coperta a patra a volumului Aide mémoire. „Versurile lui, știute tuturor, alcătuiau un folclor la care se făceau permanent referințe”, scrie, de pildă, criticul despre acest volum de debut, amânat până în ajunul revoluției. Păcat însă că, odată cu ieșirea la rampă, gloria poetului începe să se estompeze. Faptul că a îndrăznit să „se copilărească” (formula, foarte exactă, îi aparține lui Ion Bogdan Lefter) într-o literatură dintr-odată preocupată de sensurile ei majore nu i-a fost iertat nici până azi. Cel
Saturnalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3050_a_4375]
-
bănuți care-mi mai rămăseseră pe o cafea, fără ca mult prea obișnuita băutură să-mi fi adus inspirația pe care-o căutam și de care aveam imperioasă nevoie. Pe vremea aceea sufeream mereu de foame, foame de pâine și de glorie, și nu aveam pe lume nici tată, nici frate. Directorul unei reviste - un uriaș palid și taciturn- accepta povestirile mele atunci când nu avea nimic mai bun de publicat și îmi dădea de fiecare dată cincizeci de lire, nici mai mult
Giovanni Papini Povestiri stranii () [Corola-journal/Journalistic/3253_a_4578]
-
lăptoasă întorcîndu-se-n pămîntul roșu cum moartea. Rîuri Rîuri care mor de sete rîuri cu guri deschise ca niște pești rîuri care se zbat cum înecații. Poți căuta mult și bine Poți căuta mult și bine în haina de blană a Gloriei nu vei găsi nimic nici străzi nici nume ce se relaxează aidoma picioarelor sub masă după prînz nici iceberguri care-și scot capul din atlase cum animalele din cușcă nici păduri ce se opresc îndatoritoare-n dreptul tău și te
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/14973_a_16298]
-
și pe drept cuvânt. Am avut prilejul s-o discut altădată. Adevărul este că amândouă romanele fac în titluri o concesie gustului pentru romanțiozitate al epocii, dezvoltat sub influența cinematografului și a traducerilor de romane de consum (era vremea de glorie a industriosului Jul. Giurgea!) dar se și întâlnesc în punctul comun al temei lor substanțiale, care este aceea a timpului ireversibil. În rest sunt numai deosebiri între cele două cărți, dar nu e locul acum să le trec în revistă
Sorana Gurian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14874_a_16199]
-
inconsistențele serii cu mâinile goale fără contururi precise scot la lumină culoarea din albul strident ce miez dureros mă desparte de lucruri ce vânăt cuvânt Disonanțe Fă obiectele pe limba ta să vorbească e o duminică imposibilă o duminică a gloriei de cartier mâinile sunt fierbinți cu ele poți atinge imagini în ordine descrescătoare grimase cu frigul în dinți cu tâmpla deschisă spre locul comun ademenești umbrele Caligrafie Din ce se întâmplă nimic nu poți crede lucruri și fapte se combină
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/15110_a_16435]
-
n-a încercat să schimbe lumea. Nu s-a implicat în lupte literare, în polemici generaționiste, în schimbări de canon. Dar nici n-a rămas în afara lor ca un nobil bătrîn și resemnat. Nu și-a făcut un titlu de glorie din lașitate și conformism. Nici n-a fost "apolitică". Ci a fost o revistă care de la calitatea coperții și pînă la conținutul textelor a funcționat ca și cum România din jurul ei ar fi fost o Românie normală, egal de normală în toți
"Lettre internationale" la 10 ani by Luminița Marcu () [Corola-journal/Imaginative/15198_a_16523]