2,506 matches
-
gardul de sîrmă ghimpată ca să-i vadă plecînd. Cei trei pliloți, cu benzile albe pe frunte, erau cu puțin mai În vîrstă decît Jim, cu fețe copilărești și nas fără oase. Stăteau lîngă avioanele lor În lumina fierbinte a soarelui, gonindu-și nervoși muștele de la gură, cu chipurile Încordate, În timp ce șeful escadrilei Îi saluta. Chiar și atunci cînd Îl ovaționară pe Împărat, zbierînd răgușiți la auditoriul de muște, nici unul dintre tunarii de la antiaeriană nu-i remarcase, iar soldatul Kimura, traversînd peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
palide, ca o piele decolorată de pe care s-a dus vopseaua. Se uitau la mașini, temători față de măștile lor strălucitoare, cu aceeași privire bănuitoare ca a țăranilor din Hungjao care se uitau de pe orezăriile lor la Packard-ul părinților săi. Jim goni muștele de pe gura și ochii domnului Maxted. Arhitectul zăcea fără să se miște, cu coastele albe din jurul inimii desfăcute, dar Jim Îi auzea respirația slabă. Vă simțiți mai bine, domnule Maxted... Vă aduc niște apă. Jim se uită printre gene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ajută să se ridice. — Doamna Vincent, războiul s-a sfîrșit acum. Cu o grimasă, ea Îi Împinse mîinile deoparte, dar lui Jim nu-i păsa. O urmări mergînd nesigură printre prizonierii Întinși. Jim se lăsă pe vine lîngă domnul Maxted, gonind muștele de pe fața lui. Mai putea simți Încă limba doamnei Vincent pe degetele sale. — Jamie... Altcineva Îl chema, ca și cînd ar fi fost un hamal chinez care aleargă la comanda stăpînilor săi europeni. Prea amețit ca să stea În capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
distruse, dar negustorii chinezi de fier vechi trebuiau să vină, temîndu-se evident de această zonă a tăcerii. Jim ascultă să audă zgomotul bomfaierelor sau al altor instrumente de tăiat, dar În aer nu plutea nici un sunet, de parcă furia bombardamentului american gonise orice sunet din regiune pentru mulți ani de acum Încolo. Jim se opri sub coada unui avion Zero. Prin aripile lui creștea trestie de zahăr sălbatică. Loviturile de tun arseseră Învelișul de metal al lonjeroanelor fuselajului, dar nacela ruginită mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
face față acestei comori căzute din cer. Aproape imediat se auzi o Împușcătură. La o distanță de vreo treizeci de metri, dincolo de orezărie, un soldat japonez alerga de-a lungul taluzului canalului. În picioarele goale, În uniforma lui zdrențuită, acesta gonea pe lîngă pînza parașutei, sărind apoi jos pe panta acoperită cu ierburi și alergă peste cîmpul de orez. Pierdut sub stropii de apă aruncați de călcîiele lui În goană, dispăru printre movilele funerare și trestiile de zahăr. Jim se ghemui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
doarmă după-amiază. Jim urcă treptele, auzind limpede un murmur slab În clădire. CÎnd Împinse ușile un nor de muște Îl Învălui. Înnebunite de lumină, umpleau holul Îngust de la intrare, de parcă ar fi Încercat să-și scuture de pe aripi mirosul putred. Gonind muștele de la gură, Jim intră În salonul bărbaților. Aerul fetid aluneca pe pereții de placaj, scăldînd muștele care se hrăneau din cadavrele Înghesuite pe priciuri. Identificabili după șorțurile zdrențuite și rochiile Înflorate și după saboții Înfipți În picioarele lor umflate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de conserve stocate lîngă perete. Luă o gustare rapidă cu Spam și lapte praf, apoi se așeză În spatele biroului sergentului Nagata, În camera de serviciu, mestecînd un baton de ciocolată și sortînd revistele americane. Mai tîrziu, cînd Tulloch plecă să gonească mulțimea crescîndă a chinezilor Înfometați din afara porților, Jim urcă pe scara turnului de pază. Îi putu vedea pe Price și grupul lui de căutători, cercetînd golfulețele la vest de lagăr. Își uniseră forțele cu un grup de deținuți aliați din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de la Nagasaki. Lumina aceea albă Încă mai atîrna peste șoseaua marșului lor de moarte de la Lunghua, aceeași lumină pală pe care o putea vedea pe fațada de cretă a stadionului și pe pielea de groapă de var a locotenentului Price. Gonind muștele cu un exemplar din Life, Jim ședea pe șasiul unui camion. Studia o fotografie a unor marinari americani care ridicau steagul În vîrful muntelui Suribachi, după bătălia pentru Iwo Jima. Americanii din aceste reviste au luptat Într-un război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
degetele. Le ținu ridicate În fața privirii furioase a chinezului, cu pieptul gol și cu pistol. Revista Life, Basie, Reader’s Digest! Am păstrat ultimele exemplare pentru tine... Basie. Am Învățat sute de cuvinte noi - Belsen, von Rundstedt... 39 Bandiții Mașina goni de-a lungul malului unei lagune plină de petrol, pe lîngă carcasa ruginită a unui torpilor naufragiat. Înghesuit Între Basie și francezul cu barbă, pe banca din spate, Jim urmărea stropii aruncați de roțile Buickului. Curcubeele lugrube deschise ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
și de la rănile altor bărbați pătau scaunele. În afară de bîte și arme, mașina era Încărcată de cutii cu muniții, cutii cu țigări americane, vase de ceramică pline cu vin de orez și sticle de bere În care bărbații urinau continuu, În timp ce goneau pe drumurile de țară spre sud-vestul Shanghai-ului. Se opriră și apa uleioasă a lagunei se strînse În jurul roților Buikului. În fața lor se află camionul japonez În care erau vreo duzină de membri ai grupului de bandiți. Vehiculul coti greoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
baioneta. Jim se opri lîngă un șanț de irigație puțin adînc, În care zăcea un soldat din aviație cu mîinile legate la spate. Sute de muște Îi devorau fața, acoperind-o cu o mască gălăgioasă. Desfăcîndu-și batonul de ciocolată și gonind muștele de pe față cu revista, Jim merse printre trestiile de zahăr. Zeci de japonezi zăceau morți În urzici, de parcă ar fi căzut din cer, membri ai unei armate de tineri Împușcați cînd Încercau să zboare spre aeroporturile lor de acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Încercă să-și controleze tremurul. Ușile de bambus se deschiseră și un roi de muște zbură prin aer. Zilele lor de festin trecuseră. Un bărbat cu părul roșu, Într-o uniformă americană, cu o mască verde chirurgicală pe față, le gonea. În mînă avea un insecticid. — Doctore Ransome...! Jim scuipă sînge din gură și alergă pe treptele putrede. — Ai venit Înapoi, doctore Ransome! E-n regulă, toată lumea vine Înapoi! Mă duc să o iau pe doamna Vincent...! Trecu pe lîngă doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
din Blocul E În care construiseră apartamente cu pereți din cutiile cu rații americane, din containere parașutate și baloturi de Reader’s Digest necitite. CÎnd Jim, căutînd cămăruța lui Basie, Încercă să tragă o revistă din așa-zisul perete, fu gonit imediat. Lăsîndu-i pe deținuți cu neprețuitele lor comori, Îi făcu semn șoferului să conducă mai departe la Blocul G. Camera familiei Vincent era acum cartierul general al unei servitoare chineze care lucra pentru o familie de englezi care locuia În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
capul către el și-l privește cu ochi umezi, rumegând, și stă Moșu de vorbă cu vaca: - Știi tu ce i-or făcut bolșovicii ăștia lu’ regele? Nu știi. Atunci să-ți spun io ce i-or făcut. L-or gonit ca pe nimica și am rămas cu rușinea asta. Acum suntem În Republică, așa să știi tu! Populară! Da, Bertha dragă, populară! TU, În casă, În lumea plină de mirări a pruncilor, nici nu știi unde te afli, te-or
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
unul Costică, era frizer, care se Îndrăgostise de mine, dar era cam teleleu și slab și amărât, avea un frate nebun și numai mamă și, când venea frizerul cu flori, mă ascundeam În cămară și doamna Mindt odată l-a gonit. Mi-era tare urât de el și am plecat prin pădure pe cărare și am plâns, și am plâns că nu am pe nimeni pe lume și am ajuns În Dumbravă și m-am așezat pe o bancă și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
marfa cu caracter etnic aducea bani buni afacerii, asta n-ar opri-o să fiarbă de furie că Ruby a făcut astea fără acordul ei și ar cere ca lucrurile să fie scoase din magazin imediat. Ar insista că Ruby gonește clientela cea putred de bogată și cea cu stil a la Les Sprogs, Încurajând În schimb niște prieteni flușturateci ai mediului Înconjurător, salvatori ai stratului de ozon etc. Și următorul ei argument ar fi, fără doar și poate, că, din moment ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
lătrătoare a Stellei, sări la copil, speriindu-o și făcând-o să plângă, Stella fu obligată să observe prezența fetiței. Ah, ăsta e doar felul ei de a-ți arăta că te place, gânguri Stella, nefăcând nici un efort să-l gonească pe câine, care Încă o mai zgâria pe fetiță cu labele. A trebuit să intervină alarmată mama fetiței, să ridice cățelul, să i-l dea În brațe Stellei și să-i sugereze că poate acesta avea nevoie să fie plimbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
ciudat, ăăă, faptul că ai venit la noi și te-ai Întâlnit cu Sam trebuie să te fi șocat. — Doar puțin, zise Ruby, moderat. — Îmi pare atât de rău, n-ar fi trebuit să-l las pe Saul să mă gonească din bucătărie. Ar fi trebuit neapărat să Îți spun că Sam e aici. A fost cea mai bizară coincidență. Mai ții minte discuția pe care am avut-o zilele trecute despre rudele americane ale lui Saul - Buddy și Irene- cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
era deschisă. Nenorocitul mai era și un fermier prost. Duhoarea de animale și de bălegar, de sudoare și de urină și alcool îmi făcea greață. Singurul miros care lipsea era cel al fricii. Fermierul era inconștient. Eu eram neînfricat. Șobolanii goneau prin întuneric. Am mai făcut un pas înăuntru. Un animal sforăia. Ceva lovi pământul. Sforăiturile tăiau aerul împuțit. Forme începeau să prindă contur în întuneric. Zăream o pulpă, un bot, un maldăr de haine murdare și un topor. Hainele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Întunecată, răscolită de viscol, În apropierea căruia urlau lupii. Șoferul taxiului spuse: —Ce naiba! O să stăm așa toată noaptea? Apoi apăsă pedala, trecu pe roșu și, parcă vrând să se despăgubească, pe el și pe Fima, pentru timpul pierdut, țâșni sălbatic, goni pe străzile pustii, luă cu scrâșnet de frâne cotiturile. Fima spuse: —Ce-i asta? Războiul de șase minute? Iar șoferul răspunse: Așa să fie. Amin. Mâine, decise, chiar mâine-dimineață, mă scol și Îl iau la analize, la spital. Cu forța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ne cățăram pe scaunele piloților până sus, la locul radiotelegrafistului, priveam prin geamurile aburite norii de deasupra localității S., puneam în funcțiune „fortăreața zburătoare“, strecurându-ne prin tirul antiaerianei și canonada deschisă de avioanele de vânătoare inamice, veneam în picaj, goneam pe deasupra copacilor de pe țărm ca să punem aparatul greu pe apă, și aveam sentimentul - de fiecare dată aici, pentru că nu priveam înspre cabină - că soldații vechiului bombardier s-ar afla încă pe locurile lor, că pe manetă și pe armături ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
-și imagineze că faptul de a nu avea acces la un cerc de oameni care îi era deschis angajatului său W. îi devenise de nesuportat. Un perete se repezise spre obrazul tatei - o filă de scrisoare liniată cu rânduri negre gonea spre el, și în fața ochilor lui se închegă din nou într-o imagine pe care n-o putea înțelege. Odată cu explozia aia, o durere arzătoare îi apăsă pieptul, dar nu-i mai rămase timp să recunoască amenințarea cu priviri rapide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
la care renunțase odată cu reangajarea lui la „Hackler Holding“. Dar încă înainte de a fi ajuns la destinație, vorbele și rândurile scrisorii de concediere îl ajunseseră pe el. Înțelesese ceea ce spuneau ele cu adevărat, cât de absurdă fusese încercarea lui și gonea împotriva întunericului. Ați făcut un atac cerebral la volan, spuse medicul. Familia a fost înștiințată în baza actelor pe care le aveați asupra dumneavoastră. Mașina se află într-un garaj, e destul de avariată. S-a produs un carambol și mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Warwick Way în Pimlico, de-acolo o să te ghidez eu. Și mă și grăbesc. Acestea erau cuvintele pe care toți șoferii de taxi din Londra visează să le audă. Făcurăm o întoarcere care mă aruncă la podea, pentru ca apoi să gonim pe Albert Bridge de parcă am fi avut de livrat organe vitale pentru un copil pe moarte. Pe când ne apropiam de Pimlico, i-am cerut: — Când ajungem lângă școala St. Cecilia, poți să încetinești? Așa și făcu, ignorând claxoanele și înjurăturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
robinetului. Mătușa Sarina lua baia în fața mea și a fraților mei. Stătea în picioare cu trupul gol și alb în ligheanul cu apă. Numai eu îndrăzneam să mă apropii și să-i mângâi coapsele. Dânsa făcea haz, când bunica mă gonea din cameră. Mătușa Sarina, al cincisprezecelea copil din părinți bătrâni, era bună, proastă, dolofană și zdravănă ca un atlet. Mulțumită ei, la șapte dimineața o porneam spre școală, unde ajungeam adesea cu trei ore mai târziu. Acolo nu am împiedicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]