2,459 matches
-
încăperi și dotată cu cele necesare unei alese gospodării sătești, locuința era o mândrie nu numai pentru familie, ci și pentru sat. Multe dependințe, animale de tot felul și un mic "parc de mașini" îl plasa pe Dragomir Burciu, printre gospodarii de renume ai Costișei. Căsătoria i-a binecuvântat cu doi feciori, voinici și frumoși, ca niște brazi: Gheorghe și Valentin (astăzi asociați într-o societate de mare valoare pentru întreaga zonă a Rădăuților). Destinul a decis ca Gheorghe să vadă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mărturii ce poartă pecetea eternității pe care o dă frumosul. Am cunoscut îndeaproape familia lui Dragomir Burciu, față de care am multă considerație, afecțiune și prețuire. Cornel Nemțoc Nemțoc Cristinel Cornel s-a născut la Rădăuți, 08.02.1974 în familia gospodarilor Constantin și Viorica, din Costișa. Din 1980 până în 1988 a fost elev la școala generală Nr. 1 Costișa, jud. Suceava. În 1988 din septembrie până în ianuarie 1989 a fost elev al liceului "Eudoxiu Hurmuzachi" profil electrotehnică, din orașul Rădăuți. În
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
urlete au ajuns la casa așa zișilor socri mari și au încuiat-o într-o cămară cu gratii la geamuri. Fata n-a mai contenit de plâns, până a doua zi, când părinții băietanului au venit la ea, Ca buni gospodari și oameni de omenie, au stat de vorbă cu ea și-au întrebat-o, de ce e atât de supărată pe ei. Binecrescută, fata le-a spus deschis că nu-l vrea de soț, pe feciorul lor, deoarece îl iubește pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
-o, de ce e atât de supărată pe ei. Binecrescută, fata le-a spus deschis că nu-l vrea de soț, pe feciorul lor, deoarece îl iubește pe Luca. Lui îi aparține inima ei, de când s-a ridicat fată în sat. Gospodarii i-au explicat băietanului că nu are rost s-o mai țină pe Domnica închisă în cămară, că nu-l va accepta niciodată de bărbat. Au înhămat caii la căruță, au luat fata pe jiț și-au dus-o acasă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
aveau casă nouă cu acoperiș de draniță): Când ne-am construit casa "cea nemțească" (în două table) acoperișul era de draniță (șindrilă). Tata a vorbit din timp cu păcurarul și ne-a adus "anume" un butoi mare de păcură. Doi gospodari din sat au dat dranița cu păcură și cu cea rămasă a dat gardul de la ogradă. Îmi plăcea să-i privesc. Arătau ca doi "Scaraoțchi". Numai coarnele le lipseau. Erau negri din creștet până-n tălpi. Aveau haine (salopete) anumite pentru
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
anumite pentru asemenea treabă. Își făceau munca și erau plătiți pe măsură. Deoarece toate casele erau din lemn și acoperite cu draniță, păcurarul devenise un negustor foarte mult așteptat și la Costișa. De fapt, el avea și comenzi, pentru anumiți gospodari, care-și ridicau case noi sau le renovau pe cele vechi. Pe ulițele satului se auzeau mereu. "Vând păcură!", "Vând păcură!" Copiii nu-l însoțeau ca pe rufari, de teamă să nu se murdărească de păcură. Totuși, le plăcea să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
tablă, tuci sau fontă (ceaune, căzănele, castrole, găleți, șăici și chiar butoiașe, bidoane etc.). Aduna "blehoance" vechi, găleți sparte, bidoane stricate, căzănele fără torți, unelte agricole deteriorate, tablă (bleah) veche, ruginită, bucăți de burlane, plite, roți etc. În schimb dădea gospodarului obiecte noi, de care avea nevoie (prin negociere). Când bleharul venea în sat își anunța prezență bătând întro tobă. Băieții îl auzeau și fugeau, care mai de care să pună mâna pe tobă, s-o bată. Circulau și niște anunțuri
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
au invitat finii și pe ei la horă, afară. Fiindcă au cam întrecut măsura cu paharul, n-au ieșit la joc, în schimb finii s-au așezat și ei la masă, la băut. Mama a reușit să vină c-un gospodar cu căruța până la gârlă și urca obosită pe ulița noastră, pe jos. Auzi fanfara cântând și nu se putea dumiri, unde este hora. O nevastă mai isteață, ieșită la poartă, a oprit-o și i-a zis, mai în glumă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
livadă la noi e mai plăcut, pentru că suntem mai mulți. A vrut să vadă cum sunt depozitate pe rafturi și l-am condus în beci. I-a plăcut ordinea și curățenia. Eu i-am explicat că tata e un bun gospodar, ordonat și foarte meticulos. Așa arată și cămara noastră. "Unde este ordine și curățenie, acolo este și sănătate", mi-a zis tata. Meșteșuguri păstrate peste vremi... Motto: Scumpă, scumpă Bucovină, Ce frumoasă ești! Ascunzi putere divină ...Ruptă din povești. Eu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a fost un calvar. Dar am scăpat! Garnitura a plecat seara, iar dimineața gara Bălți a fost bombardată, distrusă din temelii. Așa a început cel de al doilea refugiu. Destinația finală, Zătreni, Râmnicu Vâlcea. Am fost cazați la casa unui gospodar, familia noastră și o mătușă, sora mamei. Două camere goale, cu pături de campanie. Satul era invadat de refugiați iar localnicii în marea lor majoritatea erau săraci. Nu ne-a fost ușor! Fratele a întrerupt liceul, eu eram elevă la
POVESTEA REFUGIULUI MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Codreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1674]
-
și tufișuri joase se zărea la lumina lunii conacul lui Neidhard. O cărare largă despărțea grădinile și acareturile numeroase de pășunile dimprejur. Mai departe, tupilat printre pomi, crezură a vedea satul. Domeniul, prosper, părea Îngrijit de o mână de bun gospodar. — Ce vicleni sunt! șopti Conrad. Nimeni n-ar putea bănui că Într-o așezare atât de pașnică, fără ziduri Întărite de cetate, fără pază și pod În lanțuri, se pregătește o asemenea trădare! — Neidhard din Molsheim a fost totdeauna un
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
să reacționez. I-am dat un leu și, numai că nu mi-a pupat mâna...; mi-a mulțumit, chipul îi devenise luminos. La întoarcerea spre șosea, ieșind din Războieni lăsam în urmă priveliști minunate, niște case în curțile cărora trebăluiau gospodarii; îmi ziceam "poate sunt urmașii celor care-l slujiseră pe domnitor în lupte, sau care-și pierduseră viețile în bătălii”. În amintirea uneia dintre ele s-a ridicat monumentul, în amintirea luptei de acolo a lui Stefan cel Mare. Plecând
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
chiaburi prin anii 1950: "E casa mare, cu acoperiș roșu care se zărește undeva, în spatele școlii". Pe pietriș de data asta, printr-o uliță îngustă am ajuns la poarta casei. Se dovedește că cei din familia Grigoraș fuseseră și sunt gospodari, dovada: cele trei mașini, zeci de păsări prin iarbă și acareturi care deserviseră mai multe generații Odată scopul atins, fiindcă pierdusem ceva timp apropiindu-mă de Bacău, am revenit grăbit spre E85, regretând că nu putusem găsi pe nimeni care
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
fost un exemplu pentru noi. El muncea cel mai mult: căra apă, tăia lemne, mătura, făcea patul, grebla în curte și avea grijă de toți. Era un izvor nesecat de energie. Avea un simț estetic deosebit și un ochi de gospodar cu experiență, în ciuda vârstei sale fragede. Se pare, însă, că școala nu l-a atras în mod deosebit, iar învățătura nu constituia punctul său forte. Într-o zi, mergeam la școală, ca de obicei. Frecventam clasa I și eram tare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
rece. Dar adevărul învinge întotdeauna "Veritas semper vincit". Localnicii s-au convins cu prisosință și în scurt timp că aceste calificative josnice și mincinoase nu sunt decât niște invenții grosolane și absurde la adresa unor oameni cinstiți, muncitori, deosebit de capabili, excelenți gospodari și complet nevinovați, cu scopul de a justifica în ochii opiniei publice actul condamnabil al deportării noastre. Sătenii recunoșteau cu bucurie și sinceritate influența benefică, în foarte multe privințe, a deportaților asupra vieții lor. Viața își urma cursul ei firesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
marcă În lumea științifică a agronomilor. Modul lent de intrare a țăranului În statutul de proprietar de pământ la noi, care a fost la dispoziția marii proprietăți timp Îndelungat, a Împiedicat complet formarea unei gândiri economice În activitatea sa de gospodar. Lipsa de instruire l a limitat la o muncă necesară subzistenței și trebuie să recunoaștem că această stare a durat multă vreme, până În zilele noastre. Sunt foarte puțini gospodari săteni care să-și așeze activitatea lor pe principii economice de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
a Împiedicat complet formarea unei gândiri economice În activitatea sa de gospodar. Lipsa de instruire l a limitat la o muncă necesară subzistenței și trebuie să recunoaștem că această stare a durat multă vreme, până În zilele noastre. Sunt foarte puțini gospodari săteni care să-și așeze activitatea lor pe principii economice de rentabilitate. Vorbim despre cei care ar fi avut posibilitatea să o facă măcar În parte. Din acest punct de vedere starea noastră este cu totul nefavorabilă față de proprietarii de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
evidența zilnică a cheltuielilor și veniturilor, iar la anumite perioade să facă o comparație Între acestea, să vadă ce a realizat, unde a greșit În activitate pentru a Îndrepta lucrurile. Această activitate are un rol educativ important făcându-l pe gospodar mai rațional, mai ordonat și cu grijă pentru progresul gospodăriei sale. Contabilitatea poate aduce date importante pentru modul de organizare a gospodăriei, ea oferă date asupra acelor activități care aduc veniturile cele mai bune. În țările avansate ale Europei, existau
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și al VÎlciului, cale grea, mare parte la edec, cu funia, mergând mai mult pe jos, pentru a ajunge la Tăcău dimineața. Ființe supraomenești. Aceștia erau brăilenii noștri. Gorpodăriile indienilor sunt primitive, dar nu se vede o mână harnică de gospodar. Uneltele azvârlite unele peste altele, păsări ce aleargă flămânde, grădini mici, pline de buruieni. Parte dintre ei au fost absorbiți de populația orașelor. Restul e plasat În special În vest, În așa numitele indian rezervations. Umblă Îmbrăcați europenește. Dar În jurul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
familiei. În extinderea mașinismului, fabricile țin seamă de această caracteristică, construind mașini mai mici și mai ieftine, pentru gospodării mijlocii. Suprafața medie ce predomină În zona porumbului e de 65 ha. În Dobrogea și Banat, avem și noi țărani, buni gospodari, care dacă ar avea mijloacele americanilor, i-ar Întrece cu multă ușurință. Am trăit și am făcut practică agricolă În cooperativa comunei Gherengic (apoi Pecineaga), la 12 km de Mangalia. În toată comuna În 1915/16 nu era absolut nici o
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ales sașii, iar acum este împărțită între români și popu‑ lație romă care a intrat în fostele sate săsești. Este un sat, de exemplu, în județul Sibiu, Cârța, peste care am nimerit acum patru zile, magnific ! Fiecare podeț de la curtea gospodarului spre șosea este spoit în alb și pe fiecare podeț, și pe stânga, și pe dreapta, sunt mușcate. Tot satul strălucește. Vezi niște tomberoane drăguțe pen‑ tru reciclat PET-uri, ca să nu se arunce sticlele în natură. Pe bani europeni
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Povestea beției, Legenda Sfântului Ilie, Borș din coadă de topor ș.a. dar și cântece, bocete, glume, cugetări culese din popor. Au fost însă perioade (anii 19291930) în care Foița ziarului în loc de literatură a publicat, oferind cititorilor, sfatul medicului, al agricultorului, gospodarului, al veterinarului ori al zootehnicianului, ziarul devenind un periodic al vehiculării edictelor judecătorești, convocator pentru diferiți particulari ori societăți economice sau sociale, un fel de publicitate lărgită... Aceasta cu atât mai regretabil, deoarece săptămânalul apărea acum joia și duminica ori
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ani”, de S. Netea un comentariu al cărții „Înfruntarii” tipărită în 1871, „Istoria banului și datoria României”, de Șt. Moldovan, care făcea referiri concrete și la Tezaurul României depus la... Moscova; „Socialismul și formele lui” de N. Sorin, „Chemare către gospodarii și gospodinele din Moldova întreagă” de Petre Poni, membru al Academiei Române, prilejuit de marea Expoziție agricolă a Moldovei întregi ce avea să se deschidă în septembrie 1923 la Iași. Mai semnau: Maxim Boscoianu, At. Mitric, D. Prosincu, Tucu Călin, Orest
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și nume la articolele publicate: D.R. Ioanițescu, Ilie Tabrea, Laur Tomoioagă, dr. Euseb. Hotinceanu, I. Chirumanov, G. Ciupărcă, Șt. Moldovan, P. Jitariu, Mircea Sârbu, dr. Ioan Dumitrescu, I.I. Stoican, M. Cernescu. Deseori articolele apăreau sub nume ca acestea: Artemie Holban, gospodar din Mitocul Dragomirnei, Neculai Dănilă ori Iacob Vagola, tot de acolo; mai mulți locuitori din Câmpulung; un participant din Sirete; mai mulți oameni veniți la târgul de la Câmpulung, Nae Necăjitu, mai mulți vicoveni ori pur și simplu Godacul de la Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Foița sa, după cum era moda, și se publicau materiale cu titlurile: „Expoziția națională de la Chișinău” de Vasile Gherasim, președintele Ligii Culturale Cernăuți; „Nicolae Iorga” de Virgil Cârstescu; „Arcășiile din Bucovina” de Valerian Dugan; „Cântarea României” de Badea Toader; „Scrisori către gospodari” - un ciclu, dar Foița în cauză nu era la nivelul așteptărilor, ca în alte periodice din Bucovina aceleași perioade. * Din administrația Gazetei Poporului a făcut parte și prof. Constantin Zoppa, care la 11 iulie 1926 semna și editorialul „Parlamentarism...” * Gazeta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]