16,018 matches
-
a fost complice și executant fidel. Ca și Iliescu. Disidentul! Apoi a preluat conducerea cu mănuși de catifea. Democrat-feseniste. Ce-a mai contat o mie de morți în plus. Și crimele din Piața Universității! Justiția? Care Justiție? Să mai vindem grâu străinătății, pentru a avea bani să plătim „drepturile” torționarilor, securiștilor și foștilor decidenți comuniști. Unii, și astăzi, prin funcții de stat! Iar Demisul să mai condamne odată, cu mânie capitalistă, comunismul! * Liderului partidului maghiar „Jobbik”, Vona Gabor, i s-a
TABLETA DE WEEKEND (45): JUSTIŢIA-I MOARTĂ-N COTEŢ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364421_a_365750]
-
din 27 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Cântecul Crișanei e însemn de stemă, vechi și sfânt, slăvit în țara celor trei Crișuri - slăvită la rându-i de cântec, mai mult decât de oricare dintre izvoarele documentare, istorice și culturale. Spicul grâului, frunza viței de vie, turnurile crenelate ale cetății lui Menumorut, Crișurile și peștii reprezintă simbolurile Crișanei cântate de peste patruzeci de ani de interpreta de muzică folclorică Viorica Flintașu. De aceea, cântecul e un simbol spiritual subsumat celorlalte. Cu Viorica Flintașu
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364446_a_365775]
-
Curajul”, „Materialism”, „Arcă lui Noe - O povestire modernă”, etc. Cartea se deschide metaforic, cu ilustrații despre adevăr, enunțând o idee general valabilă, cu valoare de maximă - „Foarte puțini oameni aleg în mod voit între bine și rău. Natura da omului grâu, dar omul trebuie să-l macine. Dumnezeu dă omului voința, dar omul trebuie să facă alegerea corectă.” Pornind de aici, rezultatul este acela că „alegându-L pe Hristos devenim moștenitorii Săi, ai tuturor bogățiilor și ai gloriei Sale.” În povestirea
O CARTE CALEIDOSCOP DESPRE NEVOIA NOASTRĂ DE DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364423_a_365752]
-
iată și balansul ritmic al unui maximal de silabe: “Dar mă-ntorc la ține-n an de multe ori/ Să-ți privesc avid livezile în flori// Să mă plimbu seara pe un mal de râu/ Să absorb mirozna lanului de grâu.” (“Satul Butuceni”). Întâlnim în exercițiile lirice ale poetului și poeme concepute în monorimă, ceea ce nu-i deloc simplu când trebuie să gestionezi douăsprezece versuri cu o asemenea particularitate, dacă nu recurgi și la vreun... artificiu ingenios, spre exemplu, un vers
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
nu s-a mai putut mișcă deloc!!! S-a produs mare vâlvă să nu se afle nicăieri, au fost puși milițieni de pază care au înconjurat clădirea să nu intre nici un fel de curios. S-a dus vestea prin viu grâi, s-au adunat mulțime de curioși, printre ei era și un bătrân care se ruga: "Lăsați-mă să intru la fața!" dar nu a primit aprobare. La un moment de neatenție din partea milițienilor, mosul a pătruns în cameră, milițienii fugă
MINUNEA de ION UNTARU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364493_a_365822]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > POEMUL PHOENIX / DE NICOLAE BACIUT Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului - Comentariu - SĂMÂNȚĂ FĂRĂ NUME "Amin, amin, grăiesc vouă; grăuntele de grâu , când cade pe pământ, dacă nu va muri, rămâne stingher ; dar dacă va muri, aduce multă roadă " " ACEASTĂ SĂMÂNȚĂ / N-are nici un nume, / n-are nici zi, / nu e secunda / și nici o fereastră /nu-i e lumina, / nici o silabă nu
DE NICOLAE BACIUT de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364488_a_365817]
-
pe care l-a folosit poetul, din Sf.Evanghelie după Ioan, cap. XII, 24 . Prin Poemul Phoenix, alcătuit din mici - poeme rugăciuni - primești pe calea cuvântului scris, din toate fericirile vieții; ca în parabola semănătorului * din Sf. Evanghelie după Ioan *, grâul semănat în camp de va rodi, așa va fi răspândit și cuvântul dumnezeesc . Greu de explicat, cum văd poezia din această carte prin viziunea mea artistică, însă las pe seama unui hazard, să ajung să citesc precis inteligența succesivă de cuvinte
DE NICOLAE BACIUT de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364488_a_365817]
-
sa apăru un tânăr, înalt și subțire, îmbrăcat frumos, cu haine roșii de catifea. Purta pe deasupra un mantou soldățesc, cu blană de astrahan negru la mâneci și la guler. Capul îi era descoperit, vântul fluturându-i pletele aurii, de culoare grâului de vară. Ochii săi scânteiau ca două stele, emanând bunătate și căldură. Întinse mâna bătrânelului, spunându-i: „Haide, tată-moșule, ridică-te!”. Mirat de o astfel de apariție, bătrânul întinse mâna tânărului și se ridică. După ce-i umplu găleata cu apă
GHEORGHE A. STROIA: POVESTE DE IARNĂ – CE ŢI-AI DORI DE ZIUA TA, MOŞ NICOLAE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364548_a_365877]
-
vin pe săturate, M-oi rătăci prin cucuruz, Doruri multe, cenzurate, Din vise m-or trezi confuz. Și-oi pune murături la beci, Iar tu, cu poalele în brâu, Vei face gemuri și ghiveci Și pâine ai să coci, din grâu. De va mai fi să apucăm Următoarea primăvară, Ce multe o să aruncăm! Dar, va fi ultima oară! Voi studia la marketing; Ce să mai car la tomberon! Doar un căruț o să împing Sugând la vin din biberon... Și voi bea
FĂ-MI DOAMNE O BUCURIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364603_a_365932]
-
în: Ediția nr. 379 din 14 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Mi-e tare dor acum de toate Și de bădia Eminescu De la care azi știu versul. Mi-e dor de cum ma ascundeam Într-o capita sau în lan De grâu, cu boabe aurii Cu cartea lui la căpătai Privind înaltul cerului Albastru de seninul lui. Mi-e tare dor acum de Putna, Cu pietrele aspre de rău, Călcate sub pașii apăsați, Pe care parcă-i aud azi. Mi-e dor
DOR DE POET de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361300_a_362629]
-
să-i spună lui Beldie cam ce avea de făcut prin jurul ciurdei de vaci, care nu erau chiar puține ci în jur de vreo 45-50 de capete. Pășunea era destul de întinsă pe mai multe dealuri înconjurate de ogoare cu porumb, grâu și alte semănături, locuri unde animalele erau atrase ca de un magnet. Asta era problema! Grapă i-a spus noului său subaltern că diseară vor vorbi mai mult, acum tocmai un grup de vite se îndrepta spre un lan de
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
nr. 382 din 17 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Femeie în lanul de maci S-a coborât vara pe câmpie În zbor de fluturi și tril de pitpalaci, Fasolea urcă veselă pe-araci, Izvoarele cu apă ne îmbie. Se culcă grâul greu de spice Și soarele, de-o vreme, arde-n draci; La coasă dau bărbații bice, Femei se scaldă-n lanul plin de maci. Sub ie sânii albi stau azi povară, Cosițele se leagăna în vânt, Ochi de bărbat privește
FEMEIE ÎN LANUL DE MACI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361331_a_362660]
-
urmând aparente Infinite traiectorii paralele. Vin cete de îngeri de dimineață Cu trâmbițe de rouă strălucitoare; Impresiile se schimbă la față, Gătite pornesc spre lume, călătoare. Viața curge ca un fluviu secat, Face un zgomot infernal la cascade, Plouă peste grâul nesemănat - Toate așezate între acolade. Cortina de mistere s-a înălțat, A fulgerat un colț de veșnicie, Un Univers mirific sonorizat Numai prin CUVÂNTUL, fără mistrie. Viața e STAS - diferă doar măsura Reprodusă după aceleași tipare; Nu crește, nu scade
TRÂMBIŢE DE ROUĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361400_a_362729]
-
2009 Locul I - Dan Norea singur pe bancă de ce sunt două umbre? toamnă târzie Locul II - Petru Ioan Gârda Stele-n adâncuri - între oglindă și mâl, câți ani lumină!? Locul III - Ion Rășinaru Pelinul pe foc - aroma pâinii coapte din grâul cel nou Mențiune - Valeria Tamaș Sub masa bunicii soare întârziat- coșul cu gutui... Mențiune - Ana Bezem Cireșii-nfloriți- luminează-n alb și luna Mențiune - Ioan Marinescu-Puiu Copac desfrunzit - se presupune c-a fost iubit de vânturi Mențiune - Doina Bogdan Licăr în
HAIKU, PREMIANŢII CONCURSULUI SĂPTĂMÂNAL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361424_a_362753]
-
pe cărări albe frunze purtate de vânt - pustiu de toamnă 22 floarea volburei - doi fluturi întârzâiați încing o horă 23 croncănit de corb - doar vechile ruine tac și ascultă 24 podul de piatră- lină rugă spre ceruri susurul apei 25 grâul în pârgă - picături grele de apa scutură macii 26. laptele cald - copilul căprarului și-alungă umbra 27. piaptănul de os - bunica și părul ei alb în zori de iarnă 28. iarăși mângâind poza copilului plecat - mâinile mamei 29. o ciocârlie
HAIKU,2010 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361440_a_362769]
-
pârgă - picături grele de apa scutură macii 26. laptele cald - copilul căprarului și-alungă umbra 27. piaptănul de os - bunica și părul ei alb în zori de iarnă 28. iarăși mângâind poza copilului plecat - mâinile mamei 29. o ciocârlie - sărbătoarea grâului poate începe 30 vară fără ploi - de vrejii uscați atârnă stele 31. bradul de Crăciun- pe scaunul bunicii doar un măr roșu 32. aburi de ceață - aproape sau departe creasta muntelui? 33 34. liniște-n cuiburi - printre frunze licărind primele
HAIKU,2010 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361440_a_362769]
-
lumii în frunzele nucului - și anii mei 37 urc muntele și astăzi umbra mea mult mai sprintenă 38 multe poteci ducând spre nicăieri spre casă doar una 39 primul ciripit - bătrânul se ridică în capul oaselor 40 un pai de grâu - în pălăria tatei prima gaură 41 miriște arzând- pene arse de uliu purtate de vânt 42 malul râului- în salcia uscată muguri de stele 144 43. pe prispa casei de vorbă cu greierii - fusul tot mai plin 44. vălurind apa
HAIKU,2010 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361440_a_362769]
-
Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului Aprins de înțelesuri ochiu-mi resoarbe tainic luminile regale din secole păgâne în încercarea aspră de-A Fi și de-A RĂMÂNE o patrie de Albe, o patrie de grâne nevoia de unire se preumbla prin sate heraldică-mpăcare cu munții și cu marea caizi perfizi și spâni însângerară zarea sfințitei glii române jertfită prin tratate apolodori servili măsoară iarăși apa satrapilor târzii să le întindă pod o funciară vrere
DOR ROTUND de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361504_a_362833]
-
Iubirea o trimiți în calea mea să vină Din drum ca să-mi gonească orice piază. Azi lacrima îți curge în ochii tăi pârâu, Ai vrea să mă mai vezi până ești vie, Eu cel ce sunt doar bobul mic de grâu Ce holda ta lăsatu-am pustie, Aproape-aș vrea să fiu cand ți-o suna plecarea Dar nu-i dușman mai mare cum este depărtarea. Nu plânge mamă, lacrima-ți din ochi În sufletul meu face rană vie, Oprește-te
POEME CU CLOPOT de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361525_a_362854]
-
Oglinda literară” din România, „Observatoirul”, „Alternativa”, „Atheneum” din Canada, „Asymetria” din Franta, „AGERO” din Stuttgart-Germania, revista „Clipa” din SUA, „Romanian Global News” - Agenția de presă pentru românii de pretutindeni, „Analize și Fapte” - ARP, revistele „Ecoul”, „Luceafărul românesc”, "Capricorn", „Boabe de grâu” „Semănătorul”, editate de Asociația Română pentru Patrimoniu... Pe Internet, în diferite reviste... - „Este tot ce-a putut gândul/Vouă să vă las în dar:/Dragostea, versul și cântul/Numele de ardelean.” Toate acestea vreți să le lăsați în „Dar” cititorilor
SCRIITOAREA RODICA ELENA LUPU DEŢINE UN CONT... DE AMINTIRI ÎN CARE ADUNĂ FERICIRE ŞI MULTĂ FRUMUSEŢE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361516_a_362845]
-
visează și de aceea dorm mereu, glasul ei răsună ca un clinchet de clopoțel sau ca o colindă de iarnă binecuvântată. Nu poți dormi decât cu amintirea ei pe pleoape. Aleargă cu pletele ce-i flutură în soare, ca spicul grâului sub vântul serii. Te fascinează prin naturalețea cu care își joacă propriul rol. Este charismatică și dulce, vioaie și înțeleaptă, joacă roluri multe și nu știi niciodată cu exactitate cine e. Te conduce pe drumul către eternitate și accepți de
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
strecoarà, Sà dea sublimului, gest de stràlucire. Transplant de energie, ce din înalte ceruri În fulgi pufoși în orgă iernii plânge, Acoperind cu alburi și petele de sânge A toamnei frunzà prinsà-n joc de geruri. Acoperind cu alburi fir de grâne, Ne dà speranța plinelor hambare, Cănd câmpul auriu în plin de soare Sub secere și coase, va naște nouă pâine. Azi câmpul auriu este alb, ca vărul Și dà speranța zilei, cănd țàranul La sfatul vetrei sale, socotește anul Și
IARNA de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363790_a_365119]
-
plimba prin sat în timp ce cântau de zor: Caloiene, iene, Caloiene, iene, Du-te-n cer și cere, Să îți dea cheițele, Să deschidă porțile, Să sloboade ploile, Și să ude fetele, Să curgă cu găleata, Zilele și nopțile, Ca să crească grânele. Caloiene, iene, Caloiene, iene, Cum ne curg lacrimile, Să curgă și ploile, Zilele și nopțile, Să umple șanțurile, Să crească legumele Și toate ierburile. Caloiene, iene, Deschide portițele, Să curgă ploițele, Că de când n-a mai plouat, Arătura s-a
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
tradiția balcanică și în România încă din epoca precreștină. Ritualul, urmat de grupul de copii, este similar cu cel al unei înmormântări obișnuite. Caloianul devine astfel un mesager pentru Dumnezeu, în fața căruia va ajunge după înmormântarea lui în lanul de grâu, acolo unde acesta se cultivă, pe malul unei ape sau aruncat în fântâna unei familii, care are o singură căsătorie. După ce grupul de copii a plimbat caloianul prin sat, a venit cu el la marginea râului ce curgea în vecinătatea
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
în glie Loc de popas și mă vei ține-n frâu. Când voi veni, atunci când va să fie, Să mă aștepți, la margine de râu! Când voi veni, tu să-mi întinzi, zglobie, Buchet de flori cules din lan de grâu, Să trec din mal în mal peste pârâu, Cu suflet doar, în mare bucurie... Când voi veni, atunci când va să fie! Referință Bibliografică: FILE DIN VOLUMUL CELEI CE NU MAI ESTE / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 915
FILE DIN VOLUMUL CELEI CE NU MAI ESTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363954_a_365283]