4,781 matches
-
dar aceasta nu este poesie! Ce este totuși poesia?... O stare ambiguă elaborată în spațiu-timp a inconștientului în care întâlnim prezența simultană a mai multor sensuri, exprimate uneori în metafore pentru a reda în cuvinte omenești nectarul înțelepciunii distilat din graiul îngerilor, șoaptele nopților înstelate, susurul izvoarelor, tăcerea munților, în ritmul pulsului cosmic, prin care sacrul coboară în profan să-l revigoreze, așa cum o face prin epifanii dătătoare de energii de tip solarian. Ea -poesia- generează înțelesuri multiple, după specificul gândirii
POESIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348772_a_350101]
-
din Medgidia, holul vagonului a fost invadat de persoane gălăgioase și murdare, aflate în tranzit spre vagoanele de clasa a II-a. Pentru câteva momente viața din tren s-a mai animat un pic. Era gălăgie. Se tot strigau în graiul lor unul pe celălalt, până s-au liniștit și ei. Stelică a adus vorba despre banchet și l-a întrebat pe Mircea dacă s-a mai întâlnit cu frumoasa parteneră de dans și de masă, însă a primit un răspuns
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
Lui Dumnezeu, cum ar putea un pictor să aibă asemenea culori?”. Iată descrierea făcută de mine: „Era în pragul serii de 4 aprilie 1993 când am fost anunțată prin telefon despre moartea tatălui meu, veste care m-a lăsat fără grai... Am început să-mi pregătesc bagajele de plecare către satul natal. Făceam totul pe tăcute, cu migală, în liniște, ca și când aș fi pregătit ceva în taină. Mi se încleștase gura și cu greu puteam să scot o vorbă. Bărbatu-meu
BLÂNDEŢEA ŞI RADIAŢIILE FEŢEI ŞI OCHILOR LUI IISUS HRISTOS de IOANA STUPARU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348914_a_350243]
-
12 februarie 2012 Toate Articolele Autorului nu este scăpare nici pentru tine, “ Aceste versuri folosite drept motto, deschide seria de poezii din cartea care se numeste “ VINA / FAJI “ , a poetului, prozatorului, dramaturgului și istoricului literar Constantin Gherghinoiu, editată la Editura “Grai și suflet - Cultura Națională “, București, decembrie 2011. Cartea apare sub colaborarea cu Uniunea Cenrtrală a Albanezilor din România și este tradusă în limba albaneză de un nume cu rezonanță internațională, poetul BAKI YMERI . Constantin Gherghinoiu este absolvent al Facultății de
FAJI DE C.GHERGHINOIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346759_a_348088]
-
lume care îmi răscolea, într-un fel, trecutul, amintindu-mi de basmele copilăriei, care mereu începeau cu acel nemuritor „A fost odată ca niciodată”..." El are capacitatea unică de-a descoperi miraculosul ascuns sub masca obișnuitului și de a da grai acestor revelații prin cuvinte ce îi ating în mod unic pe toți cei care le ascultă. "Amintirile sunt dovezile vii ale neuitării din noi, sunt imaginile trecutului așternute în gânduri, îngrijite în taină cu puterea sufletului și ocrotite cu dragoste
GRĂDINILE SUSPENDATE ALE EXILULUI ROMÂNESC de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346776_a_348105]
-
parcă bucuroși că ne văd, și-au întrerupt rumegatul, au întins boturile spre noi și au slobozit câte un muget abia perceptibil. Ne vor fi spus: „bună dimineața!” sau ne vor fi întrebat unde am fost? Cine să le înțeleagă graiul lor? MIHAI BAICU Referință Bibliografică: LA BURSUCI - fragment din cartea ÎNSEMNĂRI DIN VREMI APUSE - de MIHAI BAICU / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1061, Anul III, 26 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Cezarina Adamescu : Toate Drepturile
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > DUMITRU VELEA - DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT Autor: Dumitru Velea Publicat în: Ediția nr. 885 din 03 iunie 2013 Toate Articolele Autorului „Lumina nu-i lumină, ci doar un grai uitat, încetul cu încetul chemând întru a fi.” Aceste versuri străvezii se găsesc la finalul poemului
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > DUMITRU VELEA - DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT Autor: Dumitru Velea Publicat în: Ediția nr. 885 din 03 iunie 2013 Toate Articolele Autorului „Lumina nu-i lumină, ci doar un grai uitat, încetul cu încetul chemând întru a fi.” Aceste versuri străvezii se găsesc la finalul poemului Timp alb al lui Dumitru Ichim din cartea Nelogoditele tăceri/ Heshtjet e pafejura (Editura Amanda, Buc., 2013), carte ce adună poezii din cele anterioare
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
înflorită în piatră, cu sclipiri de frumusețe și nume. Ce vor să spună primele două versuri care încep cu o negație și se răstoarnă într-o afirmație ce este la rândul ei negație? „Lumina nu-i lumină, ci doar un grai uitat”. Dar celelalte două care abia se aud din pricina uitării, „încetul cu încetul chemând întru a fi”? Observăm cum se rotesc spiralic spre acel „întru a fi”. Știm de la Constantin Noica, și ca oricare vorbitor din Carpați, funcția de deschidere
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
spre acel „întru a fi”. Știm de la Constantin Noica, și ca oricare vorbitor din Carpați, funcția de deschidere a acestui „întru” și de lucrare în ființă. Dar această chemare „întru a fi” cine o rostește și cui se adresează? Poate graiul uitat să vorbească și să cheme? Și mai mult, pe cine privește? Acest „a fi” se referă la om, la lume sau la graiul uitat? Sunt întrebări iscate din nevoia de întoarcere a omului, a poeziei, la fundamente și la
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
în ființă. Dar această chemare „întru a fi” cine o rostește și cui se adresează? Poate graiul uitat să vorbească și să cheme? Și mai mult, pe cine privește? Acest „a fi” se referă la om, la lume sau la graiul uitat? Sunt întrebări iscate din nevoia de întoarcere a omului, a poeziei, la fundamente și la sine. Ele țin de căile ființei și de privirea și exigența întregului. Reluăm și desfacem strofa în două părți: primele două versuri sunt o
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
sunt o afirmație; celelalte, o funcție; primele deschid o perspectivă ontică, celelalte se încarcă de o sarcină ontică. Primele se strâng în identitatea dintre negația „Lumina nu-i lumină” și afirmația ce cuprinde în sine negația proprie: „ci doar un grai uitat”. Prin aceasta, contradicția din al doilea termen se întrevede și în primul: ca „grai uitat” lumina este și, ca grai auzibil, nu este. Ceea ce presupune că este o lumină naturală, vizibilă și o alta nenaturală, invizibilă și nefirească; o
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
o sarcină ontică. Primele se strâng în identitatea dintre negația „Lumina nu-i lumină” și afirmația ce cuprinde în sine negația proprie: „ci doar un grai uitat”. Prin aceasta, contradicția din al doilea termen se întrevede și în primul: ca „grai uitat” lumina este și, ca grai auzibil, nu este. Ceea ce presupune că este o lumină naturală, vizibilă și o alta nenaturală, invizibilă și nefirească; o lumină a manifestărilor lumii și o alta ca „rațiuni divine”, cum s-a zis, ce
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
în identitatea dintre negația „Lumina nu-i lumină” și afirmația ce cuprinde în sine negația proprie: „ci doar un grai uitat”. Prin aceasta, contradicția din al doilea termen se întrevede și în primul: ca „grai uitat” lumina este și, ca grai auzibil, nu este. Ceea ce presupune că este o lumină naturală, vizibilă și o alta nenaturală, invizibilă și nefirească; o lumină a manifestărilor lumii și o alta ca „rațiuni divine”, cum s-a zis, ce se află ca temei al acestor
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
și diferențe, de repetare a celor din planul divinității în planul omenesc. De naștere a dramei și de manifestare a iubirii divine. Datorită alunecării omului tot mai mult în lumea manifestată, a uitării identității sale cu Cuvântul (acesta rămânând un „grai uitat”), se caută recuperarea omului. Din prea multă iubire a Divinității. Și se „instituie” termenul mijlocitor, adică Iisus. Tatăl își dă pe unicul Fiu pentru a fi om, cu tot ce presupune aceasta, de trecere cu moarte pre moarte călcând
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
păpădiei semuire/ prin neînțeleasa pildă/ despre a doua înflorire - / îmbrățișarea sferică.” (Apocatastază, s. n.). În ochii copiilor se oglindește Dumnezeu, s-a spus, dar, iată, și lumina teandrică a bisericii. Sau invers, face cu ele o „breșă” în lumea nemanifestată, a „graiului uitat”, a Logosului divin. Pilda celor zece fecioare, în care cele cinci nechibzuite, fără untdelemn pentru candele, rămân în afara ușii când vine Mirele, se deschide printr-un adaos mijlocitor și sofianic: „Cinci erau nebune./ Cinci înțelepte.// Dar cea de-a
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
sprijină creația poetică pe texte biblice, despre diferența din miezul Divinității și pe cea „derivată” din sânul omului, și că are privirea fixată înduioșător pe termenul mijlocit și mijlocitor, adică pe chipul prea omenesc și divin al lui Iisus. Uitarea „graiului” este doar o încercare a devenirii mântuitoare. De aceea, smerit, Dumitru Ichim împrăștie câteva semințe pentru roadă, spunând, aproape în șoaptă, că una dintre acestea este chiar făptura omenească. Sămânța de preț care trebuie să încolțească din moarte, să crească
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
Copil, primește darurile botezului în biserica din Dărmănești și ca preot le „ofere” copiilor și românilor din Canada. Simbolic traseu, subliniat și de titlul tezei de doctorat și de hramul bisericii!) Referință Bibliografică: Dumitru VELEA - DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT / Dumitru Velea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 885, Anul III, 03 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Dumitru Velea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
Creație Literară “Bogdania” ediția a II-a. Redacția Armonii Culturale Partener cultural al revistei Bogdania (http://www.revistabogdania.ro ) **** CRISTIAN PETRU BĂLAN (SUA): Revista „Bogdania”, o publicație literară editată la Focșani, al cărei scop prioritar este promovarea culturii și a graiului dulce românesc ----- http://ro.wikipedia.org/wiki/Cristian Petru B%C4%83lan În punctul glorios de sudură al Principatelor Unite, în istoricul municipiu Focșani, apare revista de față, editată de scriitorul Ionel Marin care s-a dovedit a fi foarte inspirat atunci când
A APARUT PRIMUL NUMAR TIPARIT AL REVISTEI DE CREATIE SI CULTURA ´´ BOGDANIA´´ , FONDATA DE POETUL IONEL MARIN,PRESEDINTELE ASOCIATIEI CULTURAL-UMANITARE´´ BOGDANIA´´ DIN FOCSANI-VRANCEA de MIHAI MARIN [Corola-blog/BlogPost/346288_a_347617]
-
această frumoasă limbă latină, absolut unică în felul ei? Să nu uităm niciodată că limba română este cel mai mândru și mai frumos monument pe care latinitatea l-a ridicat în estul Europei. Armonia ei amintește de dulceața severă a graiului strămoșilor noștri latini, veniți prin aceste locuri din Roma, acum două mii de ani, peste un popor activ și viguros care vorbea o limbă destul de înrudită cu cea a cuceritorilor Daciei. Frumusețea, cursivitatea și bogăția limbii noastre nu sunt cu nimic
A APARUT PRIMUL NUMAR TIPARIT AL REVISTEI DE CREATIE SI CULTURA ´´ BOGDANIA´´ , FONDATA DE POETUL IONEL MARIN,PRESEDINTELE ASOCIATIEI CULTURAL-UMANITARE´´ BOGDANIA´´ DIN FOCSANI-VRANCEA de MIHAI MARIN [Corola-blog/BlogPost/346288_a_347617]
-
șlefuit amarul, La voi, ce-aveți, a cumpărat, cu ochi de drac, dolarul. La noi, te simți prea fericit, când spui că: ,,Sunt acasă!”, La voi, pierdut e acest ,,mit”, dacă e plin pe masă. . . La noi, mai curge dulce grai, nu-i limba ,,de beton”, La voi, amestecate limbi . . .precum în Babilon. La noi, de vrei să-ntinerești, te pierde în natură, La voi, se crede că trăiești, când bagi mai mult în gură. . La noi, în fructe și în
LA VOI ŞI...LA NOI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346357_a_347686]
-
drumului democrației, nici acesta perfect, dar aducător de viață ceva mai așezată. Mi-am astupat urechile ca să nu mai aud acest vuiet dureros și pe unde am umblat, am lăsat doar ochii să îmi transmită acele imagini care vorbesc prin graiul faptelor, prin ceea ce s-a realizat până acum, cu toate aceste frâne puse în calea oamenilor. Nu sunt sociolog, dar ceea ce am văzut și s-a adresat puterii mele de înțelegere, chiar dacă uneori vedeam cu ochii sufletului, a fost o
IMPRESII DIN ROMÂNIA DE ELENA BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346383_a_347712]
-
în cuvinte" (Editura Trinitas, Iași, 2007), Preacuviosul Părinte Arhimandrit Timotei Aioanei schița, după cum mai spus și în rândurile anterioară, cu harul povestitorului înnăscut, originar din Țara de Sus a Moldovei, unde "orice cuvânt se preface în poveste și poezie", de parcă "graiul se dă după simțirea sufletului" cum spunea cineva, chipuri și icoane, mai de demult sau mai recente, ale unor vrednici de pomenire ai neamului, culturii și clerului nostru drept-măritor. Dincolo de intenția evocării, Părintele Timotei Aioanei face programat un act de
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
noaptea se scufundă, În ochii unei fete, Strînsă în păr, sub fundă ! Toate aceste gînduri Se adîncesc și pier, La cumpăna amiezii, În crudul ei mister ! Pe frunza verde de arțar Mai cîntă, dar destul de rar, O pasărea cu dulce grai Ce s-a salvat și ea din Rai ! Și nu este pasăre rară, Nici scrîșnet tandru de vioară ! Ci are viersul aromat Mai dulce ca orice păcat... Ioan LILA VERSURI venerdì 19 ottobre 2012 France N-avînd ce îi da lumii
IN OCHII UNEI FETE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346439_a_347768]
-
noaptea se scufundă, În ochii unei fete, Strînsă în păr, sub fundă ! Toate aceste gînduri Se adîncesc și pier, La cumpăna amiezii, În crudul ei mister ! & Pe frunza verde de arțar Mai cîntă, dar destul de rar, O pasărea cu dulce grai Ce s-a salvat și ea din Rai ! Și nu este pasăre rară, Nici scrîșnet tandru de vioară ! Ci are viersul aromat Mai dulce ca orice păcat... Referință Bibliografică: IN OCHII UNEI FETE / Ioan Lilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
IN OCHII UNEI FETE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346439_a_347768]