3,423 matches
-
Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 272 din 29 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Culesul fructelor de după Mircea Micu Portocali și privighetori, hîrtie extrafină made in Michinokuri pentru scrisorele de amor și poezele tanka, magnolii, lespezi de Khondalit, gresii de Kliwa, havuzuri de marmură, sculpturi de Praxiteles, „nuduri de Rubens pe coperți de jurnale absurde”, silene și satyri, Shiva de la Ellora, figurine de Tanagra, un autoportret cu piele levantină, „o valiză plină de nori” à la Magritte, pantofi de
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
trebuia să se schimbe și mai puțin din cele ce trebuiau schimbate. În locul clopului maramureșan acum se poartă baseball-cap american, iar locul porților maramureșene, o adevărată artă în stejar, l-au luat tot felul de table și fiare sudate grosolan, gresia și bucăți de marmora așezate în modele de kitsch local. Din motive personale merg la Bârsana, unde s-a ridicat un adevărat complex monahal în cea mai autentică artă maramureșană, la care a contribuit și Ica. La Sighetul Marmației, pe
ROMÂNIA TANDREŢEA MEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354853_a_356182]
-
înlocuită vechea instalație sanitară defectuoasă de scurgere cu tuburi de beton cu una de țevi de PVC de 110 în diametru. În acest scop au fost înnoite complet grupurile sanitare de la parter și etaj, au fost aplicate materiale noi din gresie și faianță, despărțitorile dintre cabine, pisoarul la băieți, apa curentă și ghiuvetele întregind gradul de civilizație mult timp vitregit, s-a montat fosă septică corespunzătoare cu trei cămine de vizitare, conform normativelor Uniunii Europene pentru aceste gen de lucrări, tot
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357002_a_358331]
-
străfulgerat de cel mai pervers gând: “Oare dracul ăsta se dă la mine, s-a bolânzit?” Întoarse cu iuțeală capul, dar se lovi cu tâmpla de colțul vaporizatorului și se prăbuși cu fața în sus, izbindu-se cu ceafa de gresia rece și dură. Leșină. Femeia a țipat ca din gaură de șarpe. -Un străin în casa mea! Tocmai a intrat pe ușă soțul. Se bâlbâiau amândoi în timp ce Vasile zăcea întins cu “roatele” în sus. Soția, în sinea ei, se credea
ZIUA PROASTĂ SE CUNOAŞTE DE DIMINEAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356643_a_357972]
-
i se mai spunea „Școala din Piață”. Prima învățătoare, doamna Rădulescu, omorâtă de ruși mai târziu! Apoi, părinții m-au transferat la Școala „Nicolae Bălcescu” unde l-am avut învățător pe domnul Moreanu. În clasa întâi am avut tăbliță de gresie pe care scriam. O am și acum ca amintire. Le-am arătat-o și nepoților pentru a cunoaște cum se învăța în acele vremuri... și cum arăta „laptopul” bunicului lor! Învățătorii pe care i-am avut erau foarte exigenți cu
TAINA SCRISULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351]
-
i se mai spunea „Școala din Piață”. Prima învățătoare, doamna Rădulescu, omorâtă de ruși mai târziu! Apoi, părinții m-au transferat la Școala „Nicolae Bălcescu” unde l-am avut învățător pe domnul Moreanu. În clasa întâi am avut tăbliță de gresie pe care scriam. O am și acum ca amintire. Le-am arătat-o și nepoților pentru a cunoaște cum se învăța în acele vremuri... și cum arăta „laptopul” bunicului lor! Învățătorii pe care i-am avut erau foarte exigenți cu
TAINA SCRISULUI (21) – SCOTOCIND PRIN LADA CU AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355033_a_356362]
-
i se mai spunea „Școala din Piață”. Prima învățătoare, doamna Rădulescu, omorâtă de ruși mai târziu! Apoi, părinții m-au transferat la Școala „Nicolae Bălcescu” unde l-am avut învățător pe domnul Moreanu. În clasa întâi am avut tăbliță de gresie pe care scriam. O am și acum ca amintire. Le-am arătat-o și nepoților pentru a cunoaște cum se învăța în acele vremuri... și cum arăta „laptopul” bunicului lor! Învățătorii pe care i-am avut erau foarte exigenți cu
SCOTOCIND PRIN LADA DE AMINTIRI CU AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346042_a_347371]
-
Ea nu ia în seamă frisonul fricii inexplicabile, teama care dă navală, îi intra în trup prin toți porii pielii cu mirosuri sofisticate, de ambra. Se străduiește să fie puternică, temerara și și trece cu fruntea sus pe sub frontoanele din gresii, depășește limesul defel imaginar și care a delimitat odată lumea profana de mănăstirea în care, se spune că și-ar fi găsit adăpost la restriștrem, șapte dintre cavalerii templierii condamanți la ardere pe rug, de către cel mai frumos arege al
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
de zidărie vetusta că pe un parfum bun. Se simte în elementul ei și prinde a merge cu pas ceva mai vioi, tot înainte, printre colonadele falnice. Talpă pantofilor din piele galbenă că șofranul, apasă ușor, ca și iluzoriu peste gresia nouă nouța și care nu are nimic de-a face cu istoria locului. Este ca o figurina de fildeș pe o tablă imensă de șah. Un pion. De ce nu, nebunul sau poate, regina. Totul ține de punctul din care o
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
că oasele îmbătrînite, încet și sigur. Artrita veacurilor a lăsat sedimente pe clape, pe tuburi. Instrumentul geme de amintiri în liniștea densă. Numai Mărțina aude adevăra muuzică, melosul stivuit între acoperișul acoperit cu plăcute de cupru coclit și padimentul din gresii,- un loc numit atrium, și unde se adunau la fiecare miez din noapte, călugăritele din Ordinul Sfintei Maria să se roage. Întrebările preotului și răspunsurile diaconului, apoi imnii de slavă, puteau fi auziți dedeparte în noapte, ăla că murmurul unui
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
Cu toate acestea, voi reproduce, mai la vale, din volumul său Anotimpul umbrelor, ulttima poezie: Zăganul Legenda i-a stins toată seminția și i-a-ngropat-o-n zalele zăpezii, pe unde capre negre-și urcă iezii,- iar platoșele rocilor trufia. Singur rămas pe gresii de ardezii, își simte-n solitudine tăria și față-n față stă cu veșnicia, sub viscolele verzi ale amiezii. Durând din vreme veche-n vreme nouă, e ultimul zăgan rămas pe creste. Nu-i pasă dacă grindinile plouă, el știe
3. MORFOLOGIA UNEI ZILE DE IARNĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370670_a_371999]
-
eu explicațiile. Zicem că magnetul meu nu este al meu, este al universului și furculița este nebuloasa și uite cum o atrage, o atrage până ...( ce furculița idioata, a căzut de pe masa și ce zgomot mai face sărind țanțoșe pe gresia bucătăriei...) Poate vine Mamy și ne vede să vezi tu atunci în ce nebuloasa intrăm amândoi. Mai bine potolește-te și mănâncă mai repede să terminăm, mă implora Taty cu câtă blândețe era el în stare să pună în vobele
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI CAP 3 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369592_a_370921]
-
mi-e foarte somn... și-mi este tare frig!” Pe punctul de a leșina din nou, Emanuela făcu un efort mental de a se trezi, înțelegând în acele scurte momente de luciditate că este singură, că este în baie pe gresie și că trebuie să-și mobilizeze toate forțele pentru a ieși de acolo, pentru a se salva. Extenuată, întinse mâna spre clanța ușii. Încercă să deschidă ușa, dar un anume ceva o bloca. Apoi, spre norocul ei, își dădu seama
ÎN MÂNA DESTINULUI...( XIV ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368063_a_369392]
-
Simplitate Nu mai am teamă, ai deschis haină gândului și m-ai strâns lângă inima ta! Acum, în același ritm, mersul nostru cântă viața! ... Cale În noaptea ființei noastre interioare să lăsăm pâlpâirea instinctului să ne ghideze! El nu va gresii sau confundă, sau stinge în îndoieli și zbateri inutilenici o faptă sau alegere importante. Referință Bibliografica: Minipoeme / Lia Zidaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1541, Anul V, 21 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lia Zidaru : Toate Drepturile
MINIPOEME de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353441_a_354770]
-
de pedagogie muzeală, în care se respectă volumul de aer necesar în cazul prezenței unui număr mare de persoane, evacuarea în caz de incendiu, iar în laboratoarele de restaurare (ceramică, lemn, metal, textile, piele, hârtie, os, pictură) s-au montat gresie antiacidă, sistem de exhaustare, nișe chimice, bazin de spălare probe paleontologice cu decantor. Referindu-ne la Cetate, monument de categoria A, aceste probleme sunt aproape imposibil de rezolvat. 4. Problema economică - S-au investit, după 2006, în refacerea Garnizoanei, cca.
PROF. DR. AUREL CHIRIAC, PUNCTUL DE VEDERE AL MUZEULUI „ŢĂRII CRIŞURILOR” ASUPRA PROPUNERII DE A FI MUTAT ÎN CETATE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353459_a_354788]
-
am pregetat o clipă să mă cațăr sângerând pe piscul unde nu mai călcase picior de om înainte; Cu putereile ele firave și uneltele mele primitive, am săpat o fântână cu apa limpede ca de cleștar Am împodobit-o cu gresia visurilor mele la care ajungeai printr-un arc de triumf al nopților mele de marmoră albă Oameni buni, potoliți-vă setea la fântâna lcrimilor mele; mâinile mele pline de răni stau mărturie că n-a fost ușor Oameni buni, călcați
FÂNTÂNA de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354358_a_355687]
-
zisă, unde mai erau două paturi, o comodă cu telefonul pe ea și două tamburele tapițate complet. Pereții camerei aveau tapet lavabil într-o nuanță de turcoaz, cu desene geometrice imprimate pe el. Baia era încăpătoare, cu toată faianța și gresia de culoare azurie. Chiar și interiorul căzii avea o nuanță de albastru deschis. Când intrai în baie, parcă intrai în valurile mării. Îți crea o atmosferă relaxantă, odihnitoare. Până și lămpile fluorescente de neon erau azurii. Pe suporți metalici, nichelați
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
în fața sa un hol din care porneau alte trei uși. Toate erau închise, așa că o luă la nimereală încercând-o pe cea din stânga sa. Dădea în baie. Îi plăcu că avea cadă și pereții placați cu faianță iar pe podea gresie de culoarea cafelei cu lapte, ca și a faianței. Doar desenele difereau. Suprafața nu era așa de mare, însă avea suficient spațiu să-și poată instala și o mașină de spălat rufe când va dispune de suficienți bani pentru achiziționarea
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
că „Încercăm să arătăm că ceramica este frumoasă și merită susținută, în România ceramica a avut un moment de picaj și acum este în resuscitare”. Are un atelier de ceramică împreună cu colegele Cristina Ciobanu,Turcu Iuliana, Maria Militaru. Lucrează din gresie, porțelan, pastă ceramică, pe care le arde în cuptor la temperatură de 1150-1250 grade. Drept culori se folosesc oxizi și pigmenți. Mărțișoarele sunt sub formă de becuri, discuri de vinil, inimioare, treflă, inimă neagră, scrisori. Inscripțiile luate din limbajul colocvial
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
mîngîiat frunze netede, palmate, altele zimțate și tot felul de scoarțe aspre compensată de așa-zisele fericiri mărunte de zi cu zi, de aceea poate și nevoia de-a transcede neîncetat lumea și viața culorile cerului și ale pădurilor de pe gresiile de Kliwa, e u care credeam că viața omului nu se măsoară prin numărul de respirații acumulate ci prin acel Ceva, Unic și Complex care-ți taie respirația o singură dată în fiecare dintre viețile prin care trecem și ai
IMAGINARE TABLOURI VIVANTE, MAI PUŢIN CEEA CE REPREZINTĂ de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354678_a_356007]
-
țineți minte că am scris în jurnalele anterioare că salonul de frumusețe este în renovare. Ce nu știți este că... în timpul acestor renovări noi lucram cu program normal. Doar atunci când în partea de cosmetică se spărgeau pereții și se punea gresie a fost închisă partea respectivă. Și astfel am stat acasă trei săptămâni în loc de una cum era vorba la început. Dar și asta a trecut cu bine și m-am reîntors la muncă, ba chiar de atunci am și obosit de
JURNAL LONDONEZ (12) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358279_a_359608]
-
pe burtă și ea a urlat de oroare, de silă, de dezgust și de umilință. Auzind-o, băiatul s-a excitat și a început să tremure, dar ea l-a împins cît colo și sperma lui a țîșnit neputincioasă pe gresia albă, asemenea unui scuipat grețos. Blugii și i-a luat din mers și s-a îmbrăcat pe hol, tremurînd. Și o ultimă amintire dezgustătoare: acea rîmă umflată și roșie, a cărei amintire o mai ardea încă între picioare. S-a
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
trăgând draperia peste șoapta sânilor tăi cu care-mi liniștești visele de pe noptiera inimii. * Dacă eram apă îmi așezam izvorul sub obrazul tălpii, ca iarba să-mi șteargă lacrima cu buzele. * I se vedea spinarea gândului alergând prin sufletul de gresie al străzii cu breton de vânt. Ca o dâră de rouă terfelită de pardesiul păianjenilor îndrăgostiți sub pleoapa felinarului cu vise de mahala. * ...Și te iubeam sub vesta ierbii, pervers și flămând ca un viciu, trăgând să moară. * Trupul mi
CU GÎNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358026_a_359355]
-
se epuizaseră bateriile de la telecomandă. M-ai condus în casa ta înaltă, păzită de trei buldogi ținuți pe sârmă și de-un sistem sofisticat de alarmă. Ți-am lăsat urme de noroi peste tot: Pe parchet, pe covoare și pe gresia adusă cu mult efort din Spania. Mi-ai aruncat priviri piezișe, dar zâmbeam prefăcut. Mi-ai turnat un whisky. Atât. Și aveam o sete... Ți-am aruncat pe geam multe lucruri inutile: Blănuri în care colhăiau molii, Vopsele care te
SUNT ULTIMUL CĂLĂTOR... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358632_a_359961]
-
de atunci a rămas pentru Sedona un reper. Se spune că aceasta capelă îi poate mișca și pe cei nereligioși. Capelă a fost construită pe temelia a doua stânci și străjuiește singuratica frumusețile naturale ale zonei în care monoliți de gresie roșie formează fundalul că un orizont. Impresia care te cucerește pe loc este cea născută din frumusețea simplității. Fațadă capelei este o singură cruce mare susținută de pereții laterali și închisă cu geamuri colorate. Brațul lung al Crucii merge în
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]