7,022 matches
-
Bulgaria) a fost prezentă În discuțiile dintre „greii” lumii, dar undeva la coada listei. Pentru dezamorsarea crizei, s-a convenit intrarea În guvernul Groza a doi miniștri din partea opoziției (un liberal și un țărănist), dar fără portofoliu. Regele renunța la grevă. Însă comunizarea țării a continuat În ritm alert: alegerile au fost falsificate În noiembrie 1946, dîndu-le comuniștilor „legitimitate”; anul 1947 a reprezentat eliminarea ultimelor obstacole În calea impunerii partidului-stat: desființarea PNȚ, autodesființarea PNL, Înlăturarea monarhiei și instaurarea „republicii populare” ș.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acesta este tocmai obiectivul pe care mi-l propun acum. Ordinea socială planificată sau proiectată este În mod necesar schematică; Îi lipsesc Întotdeauna elemente esențiale ale oricărei societăți reale și funcționale. Acest adevăr este ilustrat cel mai bine Într-o grevă de tip „lucru conform regulilor”. Ideea care stă la baza acesteia este că orice proces de producție depinde de o serie de practici informale și de improvizații imposibil de codificat. Respectând riguros regulile, oamenii pot Înceta practic producția. La fel
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
spune cam același lucru despre liberalism care se autolimitează benevol deoarece se fondează pe un capital cultural și instituțional pe care ar fi nevoit să Îl submineze.) „Întreruperea” ajustărilor structurale din Franța În vederea introducerii monedei unice europene - Întrerupere cauzată de greve frecvente - reprezintă un indiciu. Pe scurt, lista mea de acuzații Împotriva unui anumit tip de stat nu este În nici un caz o pledoarie În favoarea nerestricționării politice a pieței, așa cum este cazul la Friedrich Hayek și Milton Friedman. După cum vom vedea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
unul Împotriva forțelor autonome care preluaseră puterea locală În timpul revoluției. Acest proces presupunea, mai presus de toate, o lungă luptă menită să distrugă puterea independentă a sovietelor și să introducă munca În acord, controlul muncii și abrogarea dreptului lucrătorilor la grevă. În zonele rurale, statul bolșevic a impus treptat țărănimii controlul politic (În locul puterii comunale), predarea cerealelor și, În cele din urmă, colectivizarea. Statul bolșevic a fost clădit cu prețul unei mari violențe Împotriva beneficiarilor de odinioară, după cum atestă rebeliunile din
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de avangardă și la relația acestuia cu proletariatul În cursul revoluției și le respinsese. Aici, ne vom concentra atenția În principal asupra eseurilor În care Rosa Luxemburg se opune viziunilor extrem-moderniste ale lui Lenin: „Chestiuni organizaționale privind social-democrația rusă” (1904), „Greva de masă, partidul și sindicatele” (1906) și lucrarea publicată postum „Revoluția Rusă” (scrisă În 1918 și publicată În 1921, după rebeliunea de la Kronstadt). Diferența principală dintre Luxemburg și Lenin constă În Încrederea ei În creativitatea autonomă a clasei muncitoare. Optimismul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sindicatele” (1906) și lucrarea publicată postum „Revoluția Rusă” (scrisă În 1918 și publicată În 1921, după rebeliunea de la Kronstadt). Diferența principală dintre Luxemburg și Lenin constă În Încrederea ei În creativitatea autonomă a clasei muncitoare. Optimismul care se degajă din „Greva de masă, partidul și sindicatele” se datorează În parte faptului că lucrarea a fost scrisă, spre deosebire de Ce e de făcut?, după lecția de militantism muncitoresc dată de Revoluție În 1905. Luxemburg era surprinsă mai ales de reacția masivă a proletariatului
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Metaforele folosite de Rosa Luxemburg sunt, după cum vom vedea, ilustrative. Ea evita paralelele legate de armată, inginerie și fabrică, scriind mai frecvent despre creștere, dezvoltare, experiență și Învățare. Ideea că partidul de avangardă ar putea fie ordona, fie interzice o grevă de masă, așa cum un comandant le poate porunci soldaților să meargă pe font sau să rămână În cazarmă, i se părea anacronică. Orice Încercare de a manipula astfel o grevă ar fi fost și irealistă și inadmisibilă din punct de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
partidul de avangardă ar putea fie ordona, fie interzice o grevă de masă, așa cum un comandant le poate porunci soldaților să meargă pe font sau să rămână În cazarmă, i se părea anacronică. Orice Încercare de a manipula astfel o grevă ar fi fost și irealistă și inadmisibilă din punct de vedere moral. Luxemburg respingea instrumentalismul din spatele unei asemenea concepții. „Ambele tendințe șde a ordona sau de a interzice o grevă de masăț provin din aceeași idee pur anarhistă șsicț, conform
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
se părea anacronică. Orice Încercare de a manipula astfel o grevă ar fi fost și irealistă și inadmisibilă din punct de vedere moral. Luxemburg respingea instrumentalismul din spatele unei asemenea concepții. „Ambele tendințe șde a ordona sau de a interzice o grevă de masăț provin din aceeași idee pur anarhistă șsicț, conform căreia greva de masă este doar un mijloc de luptă tehnic care poate fi «adoptatș sau «interzisș În voie, după cum Îi dictează cuiva cunoașterea sau conștiința, un fel de briceag
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fi fost și irealistă și inadmisibilă din punct de vedere moral. Luxemburg respingea instrumentalismul din spatele unei asemenea concepții. „Ambele tendințe șde a ordona sau de a interzice o grevă de masăț provin din aceeași idee pur anarhistă șsicț, conform căreia greva de masă este doar un mijloc de luptă tehnic care poate fi «adoptatș sau «interzisș În voie, după cum Îi dictează cuiva cunoașterea sau conștiința, un fel de briceag fie păstrat În buzunar «pentru orice eventualitateș, fie deschis și folosit”. O
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de masă este doar un mijloc de luptă tehnic care poate fi «adoptatș sau «interzisș În voie, după cum Îi dictează cuiva cunoașterea sau conștiința, un fel de briceag fie păstrat În buzunar «pentru orice eventualitateș, fie deschis și folosit”. O grevă generală - și dealtfel și o revoluție - era un eveniment social complex ce implica voința și cunoștințele multor agenți umani, partidul de avangardă nefiind decât un element. Revoluția ca proces viu Rosa Luxemburg considera grevele și luptele politice procese istorice și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
eventualitateș, fie deschis și folosit”. O grevă generală - și dealtfel și o revoluție - era un eveniment social complex ce implica voința și cunoștințele multor agenți umani, partidul de avangardă nefiind decât un element. Revoluția ca proces viu Rosa Luxemburg considera grevele și luptele politice procese istorice și dialectice. Structura economiei și forța de lucru ajutau la definirea opțiunilor existente, Însă fără a fi determinante. Astfel, dacă industria era una la scară mică și neunitară geografic, și grevele aveau să fie de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
viu Rosa Luxemburg considera grevele și luptele politice procese istorice și dialectice. Structura economiei și forța de lucru ajutau la definirea opțiunilor existente, Însă fără a fi determinante. Astfel, dacă industria era una la scară mică și neunitară geografic, și grevele aveau să fie de mică amploare și Împrăștiate. Cu toate acestea, fiecare serie de greve modifica structura de capital. Dacă, de pildă, muncitorii obțineau salarii mai mari, aceste creșteri puteau determina anumite Îmbunătățiri În respectiva industrie, precum mecanizarea și noi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
forța de lucru ajutau la definirea opțiunilor existente, Însă fără a fi determinante. Astfel, dacă industria era una la scară mică și neunitară geografic, și grevele aveau să fie de mică amploare și Împrăștiate. Cu toate acestea, fiecare serie de greve modifica structura de capital. Dacă, de pildă, muncitorii obțineau salarii mai mari, aceste creșteri puteau determina anumite Îmbunătățiri În respectiva industrie, precum mecanizarea și noi metode de control, toate acestea influențând, la rândul lor, caracterul următoarei serii de mișcări muncitorești
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
structura de capital. Dacă, de pildă, muncitorii obțineau salarii mai mari, aceste creșteri puteau determina anumite Îmbunătățiri În respectiva industrie, precum mecanizarea și noi metode de control, toate acestea influențând, la rândul lor, caracterul următoarei serii de mișcări muncitorești. Desigur, greva Însemna și o lecție pentru forța de muncă, a cărei coeziune și conducere erau modificate. Rosa Luxemburg punea accentul pe proces și pe elementul uman, avertizând Împotriva tacticilor bazate pe o concepție Îngustă asupra lucrurilor. O grevă sau o revoluție
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mișcări muncitorești. Desigur, greva Însemna și o lecție pentru forța de muncă, a cărei coeziune și conducere erau modificate. Rosa Luxemburg punea accentul pe proces și pe elementul uman, avertizând Împotriva tacticilor bazate pe o concepție Îngustă asupra lucrurilor. O grevă sau o revoluție nu era doar un scop Înspre care trebuiau Îndreptate strategiile și ordinele, deoarece procesul prin care se ajungea la el modela caracterul proletariatului. Felul În care se producea revoluția conta la fel de mult ca și desfășurarea sau nedesfășurarea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pură, executat conform unui plan prudent, hotărât de comitetele cele mai sus-puse”, scria ea, făcând În mod clar referire la Lenin, „vedem un organism viu, În carne și oase, ce nu poate fi despărțit de cadrul mai larg al revoluției: greva de masă este legată de aceasta printr-o mie și una de legături organice”. De fiecare dată când se opunea modului lui Lenin de a vedea lucrurile, Rosa Luxemburg folosea metafore Împrumutate din sfera proceselor organice complexe, ce nu pot
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
trăsese În mulțime În fața Palatului de Iarnă, În 1905. Descrierea ei, din care voi cita destul de mult, invocă metafore Împrumutate din natură, menite să transmită convingerea că, de fapt, controlul centralizat este o iluzie. „După cum ne demonstrează Revoluția Rusă ș1905ț, greva de masă este un fenomen atât de schimbător, Încât reflectă toate fazele luptei politice și economice, toate etapele și momentele revoluției. Aplicabilitatea, eficiența și originea ei sunt În continuă schimbare. Ea deschide brusc noi și ample perspective revoluționare În momente
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
primăvara, acum se prelinge lin, una cu pământul... Toate șformele de luptă popularăț se Întrețes: merg În paralel, se amestecă, curg unele În altele și unele din altele; e o eternă mare de forme În mișcare și În schimbare”. Așadar, greva de masă nu era nu o invenție tactică a partidului de avangardă, menită să fie folosită la momentul potrivit, ci, mai degrabă, „pulsul viu al revoluției și, În același timp, motorul său cel mai puternic,... forma fenomenală pe care o
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fi fost asemenea unui inginer care speră să construiască un baraj pe cursul unui râu tumultuos, pentru a-i putea da drumul dintr-o mișcare și a-l transforma Într-un potop enorm - revoluția. Ea credea că „potopul” reprezentat de greva de masă nu putea fi prevăzut ori controlat, iar cursul acesteia nu putea fi influențat prea mult de revoluționarii profesioniști, chiar dacă ei Îl puteau transforma În putere (ceea ce Lenin a și făcut). Puțin surprinzător este că felul În care Înțelege
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
că „după fiecare val puternic de acțiune politică, rămâne un sediment fertil, din care Își trag seva o mie de rădăcini ale luptei economice”. Analogia cu procesele organice sugera atât autonomia, cât și vulnerabilitatea acestora. Extragerea unui anumit tip de grevă din țesutul viu al mișcării proletare pentru a-l folosi drept instrument Însemna punerea În pericol a Întregului organism. Referindu-se la Lenin, ea scria: „Dacă teoria contemplativă propune disecarea artificială a grevei de masă pentru a se obține o
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
vulnerabilitatea acestora. Extragerea unui anumit tip de grevă din țesutul viu al mișcării proletare pentru a-l folosi drept instrument Însemna punerea În pericol a Întregului organism. Referindu-se la Lenin, ea scria: „Dacă teoria contemplativă propune disecarea artificială a grevei de masă pentru a se obține o «grevă politică de masă În stare purăș, atunci, prin această operațiune, ca și prin oricare alta, ea nu numai că va pierde din vedere caracterul de proces viu al fenomenului, dar, În același
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
din țesutul viu al mișcării proletare pentru a-l folosi drept instrument Însemna punerea În pericol a Întregului organism. Referindu-se la Lenin, ea scria: „Dacă teoria contemplativă propune disecarea artificială a grevei de masă pentru a se obține o «grevă politică de masă În stare purăș, atunci, prin această operațiune, ca și prin oricare alta, ea nu numai că va pierde din vedere caracterul de proces viu al fenomenului, dar, În același timp, Îi va pune capăt”. Rosa Luxemburg vedea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
scrisori personale primite de la Mihail șolohov (autor al romanului Pe Donul liniștit), care Îl avertiza că țăranii de pe Don erau În pragul foametei, Stalin scria: „Mult-stimații producători de cereale din districtul dumneavoastră (și nu numai de acolo) au făcut o „grevă italiană” (ital’ianka), sabotaj!, și nu s-au temut că Îi lasă pe muncitori și pe militarii din Armata Roșie fără pâine. Faptul că acest sabotaj, privit din exterior, a fost pașnic și nedăunător (fără vărsări de sânge) nu-l
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și schimbătoare de lucruri subînțelese, coordonări tacite și servicii practice reciproce ce nu ar putea fi surprinse În totalitate Într-un cod scris. Acest fapt social general valabil este util angajaților și sindicatelor, iar ideea de bază de la care pornesc grevele - sugestiv numite „de zel”- este un exemplu grăitor. Când taximetriștii parizieni vor să facă presiuni asupra autorităților În chestiuni legate de regulamente sau taxe, recurg uneori la această formă de protest. Ea constă În respectarea scrupuloasă a tuturor regulilor din
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]