1,894 matches
-
și politici publice. Lecția americanătc "Relațiile internaționale Între istorie, teorie și politici publice. Lecția americană" Alexandra Gheciutc "Alexandra Gheciu" În cadrul analizei dezvoltării și Întrebărilor privind relațiile internaționale, nu putem să nu ne Întrebăm de ce ar trebui cineva să Își facă griji În privința teoriei. Fără Îndoială, printre practicieni și chiar și În unele cercuri academice din domeniu există frecvent tentația de a trata relațiile internaționale pur și simplu ca afaceri curente, lipsite de o anume bază teoretică. În demersul de față voi
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
european. Promovarea diversității, așa cum apare ea în numeroase discursuri, înseamnă în esență: nu credeți nimic, Europa se face, dar în realitate nu vă afectează, noi construim un mozaic de state care vor păstra fiecare specificurile lor naționale, nu vă faceți griji, nu veți fi atinși. Dar nu-i așa. Europa este, în mare măsură, o mașină pentru a produce norme și pentru uniformizare. Mergem către o uniune tot mai îngustă între popoarele și statele membre ale Comunității Europene, ceea ce se traduce
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
trece un examen la chimie nu va ajunge niciodată doctor. Terapeutul ar putea avea următoarea conversație cu ea. Terapeutul: De unde știi că nu vei reuși să ajungi doctor dacă nu vei trece acest examen? Studenta: Nu știu, dar îmi fac griji că așa e, pentru că notele mele vor fi atât de mici încât nu voi reuși . Terapeutul: Cum sunt notele tale acum? Studenta: Destul de bune, majoritatea de 10. Terapeutul: Așadar, dacă nu vei trece un examen, nu mai ai nici o șansă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
inconstanță, lipsă de energie sau leșin; * sentiment de ireal sau detașare de propria persoană; * teama de a pierde controlul și de a deveni "nebun"; * teama de moarte. Când atacurile de panică devin ceva obișnuit și persoana începe să își facă griji pentru că va avea atacuri de panică și își schimbă comportamentul ca rezultat al acestei griji, poate fi diagnosticată cu tulburare de panică (APA, 1994)225. Tulburarea de panică este tulburarea caracterizată prin atacuri de panică recurente și spontane. Unii oameni
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și ale celor rămași acasă. Capitolul care ilustrează cel mai bine ideile din program este proza, cu deosebire schița, povestirea și nuvela. Contribuția cea mai importantă o aduce Ion Agârbiceanu, al cărui nume este întâlnit aproape în fiecare număr (Acasă, Griji multe, Două scrisori, Vinerea Patimilor ș.a.). Lui i se adaugă Al. Ciura (Scrisoarea din urmă), Mihail Gașpar (Pastel, Singur), Emil Isac (La cârciuma lui Moș Pătru), dar și câțiva condeieri rămași necunoscuți (I. Furtună, Marioara Văleanu, Tomiță Ciprian, Toma Cocișiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288613_a_289942]
-
umanismului său...". Robert Buron este adesea prezentat drept "apostolul lumii a treia", iar Sékou Touré, promotorul independenței Guineei, spunea despre el: "Robert Buron se poate plimba prin Africa atîta timp cît va dori, nu va trebui niciodată să-și facă griji pentru pat, adăpost și hrană, căci pentru noi, africanii, el a fost reprezentantul unei anumite concepții despre eliberarea și dezalienarea noastră." În ultima sa carte, Pourquoi je vis: par goût de la vie (De ce trăiesc: pentru că îmi place viața), Robert Buron
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
globale. Naționalitatea și loialitatea față de stat contează în mică măsură. Domeniul gîndirii, planificării și acțiunii este global. Aceasta a creat o interdependență a firmelor, care își pot deplasa activitatea și își pot ascunde baza impozabilă, așa încît guvernele își fac griji pentru ocuparea forței de muncă, pentru venitul național și pentru încasările fiscale. Competiția globală, descrisă în Rival States and Rival Firms (Stopford și Strange 1991), face din ce în ce mai dificilă intrarea noilor veniți pe piață și accentuează decalajul dintre state. În fine
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
vie, limpede curgătoare (textul nu e original), printr-un ton familiar, direct: "...Cum iubești să-ți hie ție oamenii așa și tu să hii lor. Să te ferești de a străinului. Să-ți hie destul cu al tău. Să vă grijiți hie carele de voi să vă țineți trupul nespurcat. În rugă, în trudă, întru paza sventei biserici." Didahiile georgianului din Ivirul Caucazului, Antim, sunt mult mai însemnate. Pe Antim îl adusese în țară pe la 1690 Constantin Brînco-veanu pentru îmbunătățirea tipografiei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
limba chineză, m-am Întrebat: oare pe cine o să intereseze? După cum s-a dovedit, interesul a fost considerabil. Am aflat curând că liderii afacerilor din China sunt Însetați de informații despre managementul În stil american. În timp ce restul lumii Își face griji din cauza impactului global al externalizării, chinezii se concentrează asupra reducerii costurilor și sporirii productivității prin practici manageriale eficiente. Cu alte cuvinte, sunt foarte atenți la „termite”. Companiile care caută un avantaj concurențial convingător ar trebui să se gândească și la
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
care se distingea de ceilalți ca un adevărat princeps, cum îl va denumi, în treacăt, dar intenționat Ovidiu. Lui Macer poetul din Sulmona îi dedică epistola Ex Ponto, II, X. Își exprimă speranța că Macer a continuat să-și facă griji pentru el: Macer îi datorează acest lucru pentru viața pe care au împărtășit-o, timp de mulți ani, faptului că soția sulmonezului "nu îi este străină" (non aliena tibi) studiilor, de care Macer s-a folosit cu mai multă înțelepciune
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Sulmonezul îi acordă din nou încredere, dar îi cere în schimb fidelitate constantă (din câte se pare, acesta nu i-o arăta întotdeauna). Și în scrisoarea Ex Ponto, II, VII, Ovidiu se întreabă dacă Atticus își face în vreun fel griji pentru el (si sit tibi cura mei: v. 4); apoi își cere scuze pentru această teamă nejustificată, dar avea totuși motive...: res timida est omnis miser! (v. 37). Ovidiu, referindu-se la tela iniqua fortunae (v. 15: fără îndoială, o
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
dintre sănătatea individuală sau familială și mediu, arătând legătura dintre veniturile personale și mediu și în cele din urmă trezindu-le interesul față de lumea naturală,se poate aprinde o scânteie a sentimentului de stimă față de sine și nu vă faceți griji dacă nu puteți face totul - aprinderea unei scântei este un început bun. Fără educație ecologică, prin care să insuflăm elevilor respectul pentru mediul înconjurător, nu putem vorbi despre o școala care dorește a fi europeană. Educația ecologică trebuie începută încă
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
asta când? Întru acest veac prea luminat! I. Budai Deleanu își justifică Lexiconul românesc nemțesc (1818) cu argumentul, după el hotărâtor, că toate neamurile Europei, care au făcut cel mai întâi pas cătră cultură, mai întâi de toate s au grijit de lexicon întru limba sa. Au sosit primăvara luminii neamului românesc, proclamă și C. Diaconovici-Loga în 1821. Declarații identice pot fi întâlnite și în principate, precum în Oda râvnitoare spre învățătură a lui paris Mumuleanu: Fraților simpatrioți Un veac nou
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
administrarea coloniilor. Experiența Ministerului Algeriei și al Coloniilor (1858-1860) rămîne efemeră. În orice caz abolirea pactului colonial în 1861 permite o asimilare vamală progresivă cu metropola. Influența în Orientul Apropiat se afirmă. Războiul Crimeii cu Rusia se datorează, înainte de toate, grijii de a menține alianța engleză; dar expediția din Siria, în 1860, este întreprinsă pentru apărarea creștinilor, în special a maroniților, împotriva druzilor. Franța și Anglia obțin ca regiunea munților Liban să fie de acum încolo administrată de un guvern creștin
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
furcile coloanei unui arbore. GALION - bust ornamental sculptat în lemn și fixat pe etrava unor veliere, sub bompres. GALIOT - velier cu etrava verticală, prevăzut cu doi arbori. GREEMENT - totalitatea arborilor, cu vergi, manevre și vele, de pe o corabie cu pînze. GRIJEA - treaptă de frînghie, lemn sau fier, între sarturi. GRUE - instalație pentru lăsarea la apă și ridicarea bărcilor, pentru manevrarea ancorelor etc. îNVERGA îa) - a lega de vergă una din marginile velei. ISPOL - căuș pentru scos apa de pe fundul bărcii. JONCA
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
metodelor și mijloacelor de muncă ale Securității statului, creșterii, promovării și educării comuniste a tuturor lucrătorilor aparatului. Organele și organizațiile de partid educă ofițerii de securitate în spiritul îndeplinirii sarcinilor ce le revin, pe baza conștiinței înaltei răspunderi față de popor, grijii deosebite față de om, preocupării atente pentru respectarea întocmai a drepturilor și libertăților cetățenești. Partidul - statornicind principiile leniniste ale selecționării și promovării cadrelor în aparatul de securitate - a pus un accent deosebit pe cunoașterea calităților politice, profesionale și morale, a rezultatelor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sf]tuise pe Ghilgameș, harpistul îi sf]tuia pe cei care îl ascultau: Urmeaz]-ți dorințele în toat] viața ta, Capul s] ți-l împodobești cu mirt și vesminte alese s] porți... Caut] s]-ți împlinești pl]cerea și vrerile, Grijește-ți de nevoile lumești dup] cum inima îți poruncește, Pan] în ziua h]r]zit] morții. El mai adaug] c] nimeni nu-și ia bunurile cu sine, c] doliul și bocitul nu vor aduce pe nimeni din mormânt, de unde nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
place ceia ce n-au minte,/ De vor să mă sparie cu a lor cuvinte,/ Să fug pre la munte cu pădure deasă,/ Ca o vrăbiuță să mâi fără casă./ Că iată păgânii încordară arce,/ Pun săgeț în tulbă, să grijesc de lance/ Și vin prin tunerec cu arce pre-amână,/ Intru să săgete pre cei fără vină./ Giurământul nu-ș țân, hotarele strică,/ Și de-mpăcăciune nu gândesc nemică./ Ce eu am pre Domnul care mă grijește,/ Din svânta sa casă ce să
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
arce,/ Pun săgeț în tulbă, să grijesc de lance/ Și vin prin tunerec cu arce pre-amână,/ Intru să săgete pre cei fără vină./ Giurământul nu-ș țân, hotarele strică,/ Și de-mpăcăciune nu gândesc nemică./ Ce eu am pre Domnul care mă grijește,/ Din svânta sa casă ce să odihnește .../ Vede pre cel meser și pre tot lipsitul,/ Derepțâi și strâmbii de pre tot pământul./ Deci strâmbătatea cine o iubește, / Acela el sângur sufletu ș-urește./ Că va ploua Domnul cu iarbă pucioasă/ Preste
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
se cramponează îl ajută să uite un timp neadevărul în care, ca într-o mlaștină, s-a împotmolit. Strînsoarea și injoncțiunile unui context vătămător generează, iată, și un asemenea marasm. Sub zarea plumburie, drumul egal al fiecărei zile. Singurătate, sastisire, griji cripta te absolvă de astfel de mizerii. Amenajînd un mormînt, te faci că nu-ți pasă că, din nefericire, nu ți-a fost dat să ai copii. Și apoi, luciul rece al marmurei tombale nu proiectează o imagine pertinentă într-
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ora 13h 30' în vizită la sora mea pentru a petrece un timp cu fiica mea. COGNITII (ceea ce-mi trece prin minte) ”Pot să mă descurc”. Am decis să nu mai beau”, mă gândesc la viitorul meu. ”Imi fac griji pentru nimic”. CONSECINTE Consecințe concrete Sunt mulțumită de mine. Consecințe relaționale Sora mea îmi surâde. Fiica mea vine spre mine pentru a mă îmbrățișa. EMOTII (ceea ce simt) ”Sunt calmă”. Nu sunt neliniștită”. COMPORTAMENT (ceea ce fac) Nu mă grăbesc când merg
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
urgență (unii pacienți îl plastifiază), cu numerele de telefon pentru a nu fi nevoiți să le caute atunci când apare o dorință). In cazul confruntării cu sora sa, Sonia stabilește următorul plan: - să mă gândesc: „Pot să mă descurc”, „Imi fac griji pentru nimic”; - să fac: „să mă relaxez”, „să respir liniștit”, „să vorbesc liniștit”; - să contactez: „pe prietenul meu (număr de telefon), asociația alcoolicilor cronici (număr de telefon)”. Organizarea activităților gratifiante Abstinența nu trebuie trăită într-o stare de tristețe ci
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mâncau cu mămăligă, fiind deseori principalul (și unicul) fel de mâncare. Nu e cazul să ne imaginăm că țăranul beneficia de o bogăție uluitoare de legume și fructe. Iată ce scria D. Drăghicescu: „Grădina de legume sau pomii roditori sunt griji prea mari, de care de cele mai multe ori sătenii noștri se dispensează. Iar toamna, de unde au, de unde n-au, trebuie să numere bani albi, greu câștigați, ca să cumpere de la grădinarii sârbi sau bulgari. Totul atârnă la ei de norocul întâmplării. Dacă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
iar Tu le dai hrană (’att"h nÄÖQn leƒem) la vreme”. Noțiunea de rizq, de la care derivă al-Razz"q, este însă mai cuprinzătoare decât cea de leƒem - „pâine, hrana”. În Noul Testament, Isus îi îndeamnă pe oameni să nu-și facă griji în privința hranei sau a îmbrăcămintei, căci Tatăl le cunoaște nevoile (Lc 12, 22-30). El îi învață să-i ceară Tatălui tòn árton tòn epioúsion, „pâinea cea spre ființă/de toate zilele” (Mt 6,11; Lc 11,3). 4.3.14
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pusesem piciorul pe Mount Cook! Mândria părea satisfăcută, ca și În scurta ascensiune de la bazele Himalayei. Pentru o Începătoare era de-ajuns! Îmi dau seama că timpul pus la dispoziție de ghid a trecut și că probabil colegii Își fac griji. Coborâșul a durat mai mult, deși repet nu a fost vorba decât de câteva sute de metri, dar picioarele, deja, nu mă mai ascultau. Ultimii cincizeci de metri au fost cei mai grei și din cauza grohotișului alunecos ce mă Împingea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]