2,407 matches
-
de marginea drumului și să ne oprim pentru câteva clipe. Atunci auzeam greierii țârâind pe câmp. Mergeam în coloană. Din timp în timp, unii o luau înainte și, trecând pe lângă cei mai înceți, lăsau în jos geamul mașinii și făceau haz de ei. Apoi am cotit-o la stânga. Poarta stătea larg deschisă, eram așteptați. Cei sosiți mai devreme începuseră să-și piardă răbdarea. Se schimbaseră de mult în tricouri și pantaloni scurți. Unul mâncase niște mere pădurețe și acum se plângea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
puțin încolo și-ncoace. Adică încerca să mă consoleze. În filme, așa li se face oamenilor dacă le-a murit cineva. Și Toni avea ceva plăcut în privire. Ion a încercat să ia totul în glumă, dar n-a avut haz. M-a încredințat că, după operație, am să joc fotbal mai bine ca Pele. Mie îmi era de ajuns să joc fotbal mai bine ca Dan, răsfățatul tuturor fetelor. Spitalul. Un, doi, trei, gata, s-a dus tata. Avea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
-i spun mamei că întârziase de două ori, când venise la mine. Toni s-a așezat pe marginea patului și a ciocănit cu degetele ca niște dopuri în ghipsul meu: „Hello, is anyone in there?” Eu am găsit că avea haz. Subsuorile lui răspândeau un miros. Asta venea de la faptul că se spăla totdeauna pe fugă. Am plecat cu mașina spre locuința care semăna cu o masă de biliard. De câteva săptămâni, tata spăla vase într-un subsol, opt ore pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
bună, pe burtă, mătușa pe spate, unchiul pe o parte, fiindcă așa îi era mai comod să doarmă. De aceea se înroșea de fiecare dată pe o singură parte și numai pe un obraz, de unde rezulta o combinație de tot hazul. Tata a pus sticlele la răcit în apă și s-a întors la mașină, ca să dispară până la brâu sub capotă. Era în stare să petreacă așa ceasuri întregi, descoperind alte și alte nereguli și probleme, pe care trebuia să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
În lume - a teatrului, dar și În cea „civilă” noțiunea de cabotin are un Înțeles peiorativ. CÎnd spui despre un profesionist că-i cabotin, Îl descalifici. Încap Însă și nuanțe : nu o dată, În lumea noastră auzi judecăți de tipul „ are haz, dar e cam cabotin!”. Întîlnești și țipete alarmante de genul „Vaaaiiii!!! ce cabotin eeee!!!”... Artistul despre care vorbim, Însă, are și un partizan indiscutabil, care conferă noblețe termenului : ”E actor ambulant, Înrudit cu mimii , cu jonglerii; el posedă o admira
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
actor că joacă seară de seară sau un balerin că e somat să danseze. Unde am ajunge, bre ?! Am cunoscut, În Începuturile mele regizorale, un actor care juca În D-ale carnavalului și se plîngea că e silit să aibe haz ; ori el, credea nefericitul, e actor de dramă! Deci, sunt niște bestii ăi de-l forțează să intre-n contreemploi! De asemenea, am asistat, acum vreo cinci ani, la decernarea premiilor Galei UNITER, la cuvîntul de mulțu mire al unei
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
firește (e ionescian!), departe de Franța, În Japonia ; dramaturgul avea o figură de clovn și ținea În mînă un whisky cu suc de gref. Scriitorul avea umor și-n viață și-n scris, și una dintre cele mai pline de haz confesiuni din lu mea absurdului mi s-a părut „ Învățarea englezei nu duce, neapărat, la dramaturgie” : În cazul de față Însă, iată că a dus!... Poezia a fost laboratorul dramaturgiei : clasicul este „poetul păpușii moarte”, căci, ca și regele din
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
teatru, o replică verificată face cît două... Textele pentru teatru ale lui Horia Gârbea sînt făcute "cu efect la public". Tocmai de aceea este de neînțeles reticența teatrelor. Umorul autorului e stenic și contaminat. Scenele noastre cam duc lipsă de haz. Pe dramaturg îl cunosc, ca să "intertextualizez" și eu, de pe vremea cînd mi-a procurat o revistă "Teatrul" (cu piesa lui Ion Nicolescu Ghete și Haine, devenită Pe Văratec în sus și reprezentată cu titlul Și totuși Eminescu, gest pentru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
îi face plăcere să recurgă din când în când și se folosea de el de fiecare dată când îmi descria excesele la care trebuia să asiste în calitatea ei de nevastă de magnat. Avea harul de-a povesti cu mult haz cele paisprezece luni petrecute alături de el, deși a fost probabil o experiență sinistră, dacă nu chiar înspăimântătoare. El însă, după ce se luaseră, o trimisese cu avionul la Londra, să-și facă lucrări dentare în valoare de cinci mii de dolari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
tocmai când colonelul dădea raportul generalului venit în inspecție, sau despre sergentul care urlase înfuriat unui soldat în timpul unei trageri de noapte să arunce cu arma după țintă, poate așa reușește să o nimerească. Adaptează tonul în funcție de personajul interpretat, spre hazul deosebit al Smarandei, care-l privește fericită, râzând cu poftă. La rândul ei, ea îi povestește despre îndeletnicirile ei zilnice ca soră voluntară de Cruce Roșie, descriindu-i momente comice, banale, sau situații tensionate cu final fericit. Brusc, fără nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cicli pe secundă. Acest lucru însemna că ziua are numai 16 ore, în loc de 24, cât avea odinioară, spusese unul dintre comeseni. În acest ritm, în 2012, timpul va ajunge la 0 ! adăugase el. Arm, care ascultase cu atenție întrebase, spre hazul tuturor, dacă este vorba cumva de timpul planetei Pământ. Deși urmaseră râsete homerice, Arm nu renunțase la ideea ei. Timpul este o măsură a spațiului parcurs de Pământ în jurul soarelui. O rotație completă în jurul soarelui este un an terestru, spusese
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
planificării pune iar stăpânire pe mine. O tablă trebuie să aibă o cretă într-un colț și un burete oarecum umezit în celălalt. Timp de trei luni de la dispariția Cristinei, eu am adus cretă și am șters conștiincios tabla, spre hazul elevilor. Dar m-am scăpat. Nu e vina mea, m-am scăpat pur și simplu, se mai întâmplă. Victor s-a ridicat morocănos în picioare. Era îmbrăcat cu o salopetă murdară de ulei de motor și avea pe cap o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
sălciilor pletoase, ea în niște chioșcuri vii, care ne izolau de lume, ca să citim, să conversăm și să ne admirăm mutrele în oglinda apei, ori ca să prindem pește cu undița, așteptând în zadar ceasuri întregi să se miște pluta, în hazul peștilor sceptici la ispite; făceam praștii ca să vânăm vrăbii și pițigoi, și uneori reușeam! Ne duceam la mure, unde Adela întîlnea adesea prietene din copilărie. Buzele ei, înroșite de sucul rubiniu, dădeau o expresie provocantă frumuseții ei blonde. În sfârșit
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
băiat subțire și firav, care venea la școală cu pâine albă cu unt, avea patine cu clape, dar avea și de ce să le prindă, bocancii lui erau noi și solizi. Dar nu știa să patineze, cădea mereu în fund, spre hazul nostru. Noi, ăștialalți, am râs de el în hohote și i-am demonstrat cum pe niște șine legate cu sfoară se poate valsa pe gheață, asta numai de-al dracului! Cum se prinde șina de încălțăminte? Simplu, se trece sfoara
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mâinile în păr, ochii se cască într-o spaimă grozavă. O ia la fugă pe scări. Era acum ca posedat... Aud un șoptit cumplit. Cumplit șoptit: - Smulge-mi capul!"17 Alteori discursul i se curmă subit: "povestea multe și cu haz, deodată însă el se opria de mai vorbi, lăsa în jos buza inferioară și nici un cuvânt nu mai putea scoate din gură"18. Știa bine ce avea să urmeze: Și... deodată îl scutura o cutremurare. Bustul tresaltă, capul se proiecta
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
totuși în prima pagină a apărut Enciclopudia britanică”. Se mai întâmplă... LA LOC teleCOMANDA Votați PUPCNVR! Alex SAVITESCU Un cetățean român al zilelor noastre revendică teritoriul Moldovei. Este cea mai crocantă poveste pe care am citit-o în ultimii ani. Hazul istorioarei nu stă în rândurile de mai sus, ci în argumentația reclamantului și în răspunsul Tribunalului București. Domnul în cauză susține că are drept de proprietate asupra provinciei istorice pentru că Ștefan cel Mare ar fi declarat - probabil, între știrile hard
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
să-mi spună? Mobilul mă deranja rar. Un ziarist... o ziaristă... mă întrebau bazaconii... le propuneam să-mi trimită întrebările pe net... De obicei răspundeam, dar cam în silă... oricum, nu cu pofta de altădată... și nici nu mai aveam haz... *** Evenimentele vieții mele căpătaseră o nuanță ușor grotescă. Mergeam pe I.C. Brătianu într-o dimineață. Nu mai țin minte la ce mă gândeam. Pășeam absorbit. Când am făcut colțul pe Cuza Vodă, o puștoaică, elevă, înaltă, negricioasă, a scuipat veselă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
dificultate reușeai să revii la normal, Încercând să-ți ponderezi simțirea. Tony Pavone visa cu ochii deschiși; Își alegea cuvintele Într’o așa manieră Încât nu se mai recunoștea, În timp ce uneori se Încurca În propiile sale vorbe, neapărat meșteșugite, stârnind hazul fetei, ce râdea nespus de fericită. Deodată, Îți aduse aminte de felul dezordonat În care Îi era Îmbrăcămintea, de barba ce stârnea repulsie, Întristându-se. Efectiv, Îi era rușine de el...!! „Mereu pe gânduri...?” - glumi sărbătorita ridicând paharul. „Încă odată
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
găsit, privind cu coada ochilui la Tony Pavone care Îl scoase din postura ridicolă În care pendulase, oferindu-i o hârtie de o sută lei ce ateriză imediat În buzunarul muzicantului. Târziu după miezul nopții, Tony Pavone plăti consumația făcând haz dar, În sinea lui circumspect mai ales de atitudinea Șefului de Șantier care vizibil turmentat, dădu la iveală din buzunar un pumn de mărunțiși fără valoare pentru a contribui la nota de plată. La despărțire se Îmbrățișară sărutându-se cu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Dacă nu mă Înșel,Codul Penal pedepsește abuzul de putere...!” Lct.Col.Tudose Ion holbă ochii la el. „Așa dar mă ameninți...?” - ridică el vocea strivind cu Îneverșunare mucul de țigară. Îl mai privi câteva secunde zâmbind În zeflemea. Ai haz, excrocule...! Pentru un „Nimeni”, ca tine cineva se Încumetă să acuze ori să trimeată În judecată un Colonel atotputernic...? Nu-ți face iluzii...! Totuși...- se gândi el puțin, aprinzând o nouă țigară desigură tot americană apreciez inteligenta care știe să
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
minte câți oameni ai trimes la pușcărie...?” “Ce tot vorbești, omule...?” “Numai În cei doi ani de când ne cunoaștem ai trimes la pușcărie peste patruzeci de nefericiți. Dacă mă gândesc În urmă, desigur le-ai uitat numărul. Greșesc cumva...?” “Ai haz colega...?” “Ascultă la mine colonele. Dacă În loc să-i trimeți la pușcărie Îi taxai pe fiecare cu o sumă de bani modestă, acum erai un om pricopsit...! De ce trebue să ai dușmani la tot pasul când puteai să ai buzunarele pline
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
lucru Însă, În momentul când realiză valoarea imputației, ridică vocea. „Șapte sute cinci zeci milioane lei...? Cum ai primit vestea...?” „Paradoxal, bine. Această Împutație Îmi va salva viața deoarece va trebui să muncesc pentru a le restitui banii datorați...!” - făcu el haz de necaz. „Întradevăr, e o șansă. Ce salariu aveați...?” „32oo lei. Cam mic pentru răspunderea avută...!” „De necrezut, făcu Tony Pavone, un muncitor În construcții câștigă la fel. I-a să vedem. Salariul raportat la imputație rezultă, nici mai mult
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
neapărat să Întreprindă ceva. Dar ce anume...? Să evadeze...! Dar În ce fel...? Să treacă clandestin frontiera Jugoslavă, riscul era enorm. Unii ce Încercau să evadeze trecând Dunărea Înot, pur și simplu era sfârtecați de elicea vaselor de patrulare, În hazul grănicerilor Îndobitociți ce primeau recompensă pentru fiecare fugar omorât...!! În ce privește unii ce Încercau să escaladeze frontiera Jugoslavă pe uscat erau mitraliați fără avertisment ca apoi să fie azvâliți În gropi comune unde cu ajutorul acidului sulfuric Încercau pierderea oricărei urme a
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Însușiri mai puțin cunoscute și de aceea neevocate. Era Costică Bucescu nu numai orator, profesor și recitator fără egal, ci și cozeur desăvârțit, extrem de jovial și umorist fără pereche. Șarmul lui intelectual sporea tot mai mult, când glumea (făcând și haz de necaz), spunând epigrame, bancuri și anecdote dintre cele mai hazlii. Cine avea norocul de a-i fi companion la călătorii cu trenuliar eu profitam cât puteam de asemenea prilejuri avea temeiul să se considere fericit pentru că, delectându-se din
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
deunăzi, Ivasiuc se oferi să mă ajute vorbind cu examinatorii Matei Călinescu și Sorin Alexandrescu, dar Îl refuzai categoric. Răspunsul meu intransigent Îl dezamăgi și Îl melancoliză. Aveam să aflu mai târziu că Goma rămăsese repetent. Și, făcând el Însuși haz de necaz, se consideră „licențiat În... liceu”. Pentru că veni vorba despre Matilda Caragiu, vreau să relatez, În fugă, ultima mea convorbire telefonică, de prin 1975, În cadrul căreia dumneaei s-a exprimat ca o țață mahalagioaică. Declarându-i cu durere că
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]