2,559 matches
-
Grossu, Nicole Valéry, Binecuvântată, fii închisoare, traducere de Mioara Izverna, Editura Univers, 1997. Ianolide, Ioan, Întoarcerea la Hristos, Editura Christiana, București, 2006. Iorgulescu, Mircea, Eseu despre lumea lui Caragiale, Editura Cartea Românească, București, 1988. Jauss, Hans Robert, Experiența estetică și hermeneutica literară, Editura Univers, București, 1983. Kernbach, Victor, Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București, 1955. Kierkegaard, Søren, Școala creștinismlui, traducerea și note de Mircea Ivănescu, Editura Adonai, București, 1995. Manolescu, Ion, Literatură memorialistică. Radu Petrescu, Ion D. Sârbu, N. Steinhardt
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
poate"18. Ca și critica, poezia ar fi un tărâm autarhic, izolat de marele public: "(...) încerc întotdeauna, în fața quietism-ului suficient al Poeziei, un sentiment de frustrare și injustiție: mie mi se pare că, azi (s.a.), poezia (ca și critica hermeneutică) consumă liber o cantitate enormă de libertate și de hârtie, fără nici un risc (s.a.) și nici un ecou în poporul de jos: ei scriu, ei se citesc și se comentează între ei"19. În răspăr cu literatura actuală, Sîrbu își propune
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
o descoperire recentă, încă insuficient asimilată. Vom aprecia importanța sa pentru viitorul disciplinei noastre în ultimul capitol final, discutând crizele provocate de reprezentanții reducționismului - de la Marx și Nietzsche până la Freud - și contribuțiile aduse de antropologie, istoria religiilor, fenomenologie și noua hermeneutică; vom putea să cântărim unica, dar importanta creație religioasă a lumii occidentale moderne. E vorba de etapa ultimă a desacralizării. Procesul prezintă un interes considerabil pentru savantul, specialist în istoria religiilor; el ilustrează, într-adevăr, camuflarea perfectă a "sacrului", mai
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
a fertilității universale, aceasta se datorește faptului că violența face să apară viața, o sporește și o regenerează. Dar foarte curând speculația indiană va utiliza acest mit ca o ilustrare a bi-unitații divine și, prin urmare, ca exemplu al unei hermeneutici vizând dezvăluirea realității ultime. 69. Agili, preotul Zeilor: foc sacrificiul, lumină, inteligență Rolul cultual al focului domestic era important încă în epoca indo-europeană. E vorba, desigur, de un obicei preistoric, amplu atestat de altfel în numeroase societăți primitive, în Veda
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
era în cazul diverselor inițieri atestate în societățile arhaice. Ceea ce singularizează "secretul" eleusinian, este faptul de a fi devenit un model exemplar pentru cultele de Mistere. Valoarea religioasă a "secretului" va fi exaltată în epoca elenistică. Mitologizarea secretelor inițiatice și hermeneutica lor vor încuraja cu timpul speculații nenumărate, care vor sfârși prin a modela stilul unei întregi epoci. Secretul sporește prin sine valoarea lucrului care trebuie învățat", scrie Plutarh (Despre viața și poezia lui Homer, 92). Medicina, ca și filosofia, posedă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
o gândire critică matură a autoarei. Citind serioasa cercetare a Cristinei Ciobanu, finalizată în cartea Poezia generației albatrosiste, am putut constata o reușită îmbinare a perspectivelor de tratare a temei alese, plecând de la elemente de teoria literaturii și ajungând la hermeneutica textului și la contextualizarea de critică și istorie literară, ce au dus la îmbogățirea bibliografiei despre poeții grupați în jurul revistei "Albatros" cu o importantă contribuție. Prin prezentul studiu, spiritul generației albatrosiste este recuperat. Vasile Spiridon Introducere Scopul demersului critic din
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
principiul plăcerii și travaliul de doliu ori fenomenele de dislocare și condensare specifice viselor devin obiecte ale teoriei critice psihanalitice. Din perspectiva criticii culturale, psihanaliza a ajuns să fie înțeleasă fie ca modalitate de interpretare a limbajului sub forma unei hermeneutici a suspiciunii și destabilizării semnificațiilor (Paul Ricoeur), fie ca modalitate de chestionare a unei metafizici a prezenței manifestată în teoriile filosofice tradiționale (Jacques Derrida), fie ca modalitate de denunțare a patriarhalității și falocentrismului (Luce Irigaray). În ceea ce privește influența psihanalizei lacaniene asupra
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
puțin conservatoare, ori să-l afirme în virtutea unei probități ideologice, potrivit unei agende politice mai mult sau mai puțin predeterminate; și nici aceea de a împlini sau a învia obiectul prin interpretare (ca și cum ar fi deficient ori mort), așa cum procedează hermeneutica umanistă, ori de a-l (re)constitui într-un simulacru critic care i-ar clarifica logica, așa cum propune moda structuralistă. Pentru Foster, critica de artă abordează obiectul mai curând din perspectiva unei investigări a propriului său loc și a propriei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
absolutist), Foster constată faptul că persoana implicată în actul critic ar reprezenta mai curând interesele burgheziei care, punând accentul pe îmbogățirea "lumii vieții" prin potențialul cognitiv al proiectului iluminist, ar promova o "cultură a expertizei", care s-ar depărta de "hermeneutica comunicării cotidiene". Deși a funcționat ca formă de rezistență și consens a consolidării clasei burgheze, odată cu presiunile capitalului și ale statului, critica a trebuit să asiste la reducerea rolului culturii ca formă a medierii între interesele private și cele publice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în care cunoașterea, înțelesurile și construcția identităților alocă diferențiat recompense sau capacități. În științele sociale constructivismul se bazează pe o lungă tradiție filosofică și sociologică. Au fost identificate patru curente de gândire care au afectat abordarea constructivistă din relațiile internaționale: hermeneutica obiectivă neokantiană, hermeneutica subiectivă din lingvistică, teoria critică și filosofia pragmatică a științei.37 Aceste abordări filosofice și sociologice au determinat diverse curente ale constructivismului în relațiile internaționale: un constructivism de tip modernist (neoclasic), reprezentat de John Ruggie, care rezultă
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
înțelesurile și construcția identităților alocă diferențiat recompense sau capacități. În științele sociale constructivismul se bazează pe o lungă tradiție filosofică și sociologică. Au fost identificate patru curente de gândire care au afectat abordarea constructivistă din relațiile internaționale: hermeneutica obiectivă neokantiană, hermeneutica subiectivă din lingvistică, teoria critică și filosofia pragmatică a științei.37 Aceste abordări filosofice și sociologice au determinat diverse curente ale constructivismului în relațiile internaționale: un constructivism de tip modernist (neoclasic), reprezentat de John Ruggie, care rezultă dintr-o combinație
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
din lingvistică, teoria critică și filosofia pragmatică a științei.37 Aceste abordări filosofice și sociologice au determinat diverse curente ale constructivismului în relațiile internaționale: un constructivism de tip modernist (neoclasic), reprezentat de John Ruggie, care rezultă dintr-o combinație a hermeneuticii obiective cu un interes de a înțelege și explica realitatea socială. Pot fi încadrați în această categorie Emanuel Adler și Michaell Barnett 38, Jeffrey Checkel, Martha Finnemore 39, Peter Katzenstein 40, Thomas Risse Kappen 41, John Ruggie, și Alexander Wendt
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
atâta timp cât va exista un acord în acest sens. Existența acestora modelează categoriile lumii și afectează modul nostru de acțiune.158 1.3.4. Înțelesurile intersubiective Mulți constructiviști au pornit de la conceptul weberian de verstehen (înțeles), care se referă la tema hermeneutică care afirmă că acțiunea trebuie înțeleasă din interior și, prin urmare, înțelesul social este o funcție a ce anume au oamenii în minte.159 Atenția constructiviștilor asupra "înțelegerii" este o chestiune interesantă cu atât mai mult cu cât a fost
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Universitatea București și este eseist. A colaborat cu reviste de specialitate din România (precum "Symposion"-Iași, "Noema", "Analele Universității din Craiova Seria Filosofie", "Vox Philosophiae", "Irregular F") unde a publicat articole filosofice. Domenii principale de interes: metafizica, etica, filosofia cunoașterii, hermeneutica. Vlad-Ionuț Tătaru, (c) 2011, Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, OF. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României TĂTARU, VLAD-IONUȚ / Vlad-Ionuț Tătaru
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
astfel, în disciplină autoimpusă, mesajul încriptat al pildei abstracte și reconfirmă perseverent virtutea unanim-binefăcătoare a libertății luminate de harul cunoașterii. În chip asemănător, încadrările metafizice care asigură împărtășirea permanentă de raționalitate a esteticului devin ghid ideatic al creatorului și sugestie hermeneutică a contemplatorului artei tot prin intermediul unor necesare popasuri introspective, tot prin coordonarea "dăruită" a tuturor actelor sau trăirilor care ajung să compună atitudinea. Ordonarea și clarificarea pașilor alcătuitori ai unui urcuș artistic se realizează oglindind în deplină puritate supraveghetoare fermentul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
al doilea rând, pentru fenomenul personalității (ca de altfel pentru întreg domeniul caracterizant al subiectivității) nu există o tehnică unică de unificare a datului de experiență, această tehnică trebuind să se adapteze la modulațiile imprevizibile ale unei evoluții fără cheie hermeneutică universal-valabilă. Apoi, conștiința reflexivă definește omenescul în cea mai reprezentativă expresie a sa, ca atare este o imagine a autonomiei funciare a ființei umane și împrumută acest atribut princeps de la ea (nefiind de conceput o considerare liberă de sine în
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
asigură mesajului artistic caracaterul de universalitate. În a doua situație, conștiința de sine a contemplatorului empatizează cu opera după o știință subtilă a combinației dintre propriile intuiții și fața manifestă, auto-revelată, a acesteia. Aici sistemul noțional supraordonat intervine în circumscrierea hermeneutică în urma unei opțiuni, în măsura în care receptorul artei trebuie să identifice conceptele potrivite lucrării care i se înfățișează, și stă oarecum, în această idee, la dispoziția contemplatorului ca un cadru discursiv de la care trebuie să pornească orice tratare sistematică în domeniul artei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
dinainte dat, ceea ce o dată cu Hegel numim "substanță", pentru că ea fundamentează toate intențiile subiective și acțiunile, și, prin urmare, în același timp prescrie și limitează fiecare posibilitate de înțelegere a oricărei tradiții în alteritatea ei istorică. Acest fapt aproape definește scopul hermeneuticii filosofice: sarcina acesteia este de a retrasa calea fenomenologiei hegeliene a spiritului până descoperim în tot ceea ce este subiectiv substanțialitatea care îl determină..."77). Filosoful german indică în acest pasaj succesiunea de "staze" ontologice care conduc la cunoaștere și oferă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de a retrasa calea fenomenologiei hegeliene a spiritului până descoperim în tot ceea ce este subiectiv substanțialitatea care îl determină..."77). Filosoful german indică în acest pasaj succesiunea de "staze" ontologice care conduc la cunoaștere și oferă un drum de urmat hermeneuticii filosofice, urmând ca aceasta să funcționeze drept model pentru cea care vizează fenomenul artistic. Suportul metafizic al subiectivității devine țintă a interpretării și în calitatea lui de principiu originar al reflexivității, punct privilegiat de vizualizare a unei fenomenologii destinale. Într-
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
estetică, adică elaborând sistemul noetic pe care se întemeiază creația ca formă de transmutare condițională a unui dat intuitivo-conceptual. Facultatea autoaprecierii este locul originar al judecăților de valoare care însoțesc opera de artă, iar distanța pe care o poate lua hermeneutica infinit rafinată a contemplatorului nu este decât un detur menit unei sporite reîntoarceri la intenția suverană a autorului. Primatul acesteia din urmă confirmă aderența valorilor estetice și instituie o centrare metafizică pe subiect care, fără a uita de calitatea intrinsecă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
vădește încă o dată (și la acest nivel axiologic) vocația legitim-proiectivă a actului artistic. Și în estetică sensul de circulație al valorii este dinlăuntru în afară, de la conștiința de sine ordonatoare și dătătoare de semnificație înspre o lume principial modelabilă, întemeind hermeneutica pe mecanisme comprehensive orientate către interioritate. A-l gândi pe celălalt înseamnă a-i fi până la capăt fidel, chiar și acolo unde interpretarea depășește fructuos obiectul reflectărilor sale. Exprimarea sintetică pe care o îmbracă adesea interpretarea este un reflex al
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
îl presupune o asemenea întâlnire. Un sistem axiologic auto-suficient (frumosul pentru el însuși) face de neconceput orice intervenție corectivă care aruncă asupra lui "a fi" umbra transformatoare a lui "trebuia să". De aceea orizontul criticii este fundat în cel al hermeneuticii comprehensive și are ca țintă și reper absolut conștiința de sine a creatorului. Raportarea la operă găsește în conștiința de sine un temei, un factor de determinare care construiește o atitudine și o amprentă subiectivă capabile de a distinge figura
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
treptat"84). În distanța pe care și-o acordă interior stă puterea de prelungire a evaluării calificate a creației, cele două procese îmbinându-se armonios în numele unei progresii judicative care punctează etapele de dezvăluire succesivă a multiplelor fațete ale creației. Hermeneutica înseamnă procesualitate a gândirii aplicate și își cheamă în ajutor puterea reflexiei, câștigând de partea sa mișcarea interioară și emergențele subiective. De aici, receptorul creației devine beneficiarul unui act de inducere împărtășită, transformând, prin asumarea propriei conștiințe de sine, actul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
o insistență reflexivă care ajunge să încline balanța simbolică a conceptului de "structură" către al doilea sens, motiv pentru care, în explicație psihologică, fiecare tip de personalitate este figurat în unitate inter-elementară. Îndelunga exercitare a conștiinței de sine conduce intenția hermeneutică și îi sugerează opțiunea fundamentală în această situație teoretică prin revelarea unui fenomen esențial: soarta obiectului vizării și al aplicării este determinată de intenționalitatea subiectului activ. Chiar și supus unor simple cogitații, câmpul interiorității, ca obiect al lor, se schimbă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și Pedagogică, București, 1991. Priest G., Routley R., Norman G. (ed.), Paraconsistent Logic, Philosophia Verlag, Munich, 1989. Rabten Guéshé, Comorile Dharmei, ed. Herald, București, 2003. Radu I. ș.a., Introducere în psihologia contemporană, ed. Sincron, Cluj-Napoca, 1991. Ricoeur Paul, Eseuri de hermeneutică, ed. Humanitas, București, 1995. Rousseau Jean-Jaques, "Emil sau despre educație", în Texte pedagogice alese, Editura de Stat Didactică și Pedagogică, București, 1960. Sartre Jean-Paul, Being and Nothingness, Philosophical Library, New York, 1956. Shoemaker S., Self-Reference and self-awareness, In Brook and De
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]