4,644 matches
-
solului și protecție antierozională a terenurilor în pantă: valuri, canale de coastă, debușee, terase și drumuri tehnologice. Materialul este corespunzător structurat, iar partea scrisă și cea grafica sunt expuse cu acuratețe. Evitând încărcarea materialului, la efectuarea îndeosebi a unor calcule hidrologice și hidraulice, se fac trimiteri la bibliografia citată. În anexe se prezintă prevederile unor acte normative (standarde) privitoare la încadrarea lucrărilor în clase de importanță, grafice și tabele ajutătoare în proiectare. Realizarea acestui îndrumător are la bază consultarea unei largi
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
DE SOL) 1.1. Aspecte generale Conservarea solului de pe terenurile în pantă se realizează printr-un complex de măsuri și lucrări, dintre care unele rețin total scurgerile, sau le interceptează și evacuează în condiții controlate. Acestea se dimensionează după criterii hidrologice și hidraulice. Alte măsuri sau lucrări asigură o mai bună acoperire a terenului și prin mărirea capacității de infiltrație a solului, previn eroziunea. Efectul întregului complex de măsuri trebuie apreciat, atât din punct de vedere al conservării apei, cât și
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
de astfel de canale utilizate frecvent în țara noastră. se 4.1.1. Proiectarea canalelor de nivel Prin proiectare se urmărește îndeosebi stabilirea elementelor secțiunii transversale a canalului și a distanței dintre canale. Distanța dintre canale se determină pe considerente hidrologice și pedologice. Din punct de vedere hidrologic stabilirea distanței (d) dintre două canale de nivel se face în așa fel încât volumul scurgerii (V1) de pe o fâșie lată de 1 m și lungă cât distanța dintre canale să aibă valoarea
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
țara noastră. se 4.1.1. Proiectarea canalelor de nivel Prin proiectare se urmărește îndeosebi stabilirea elementelor secțiunii transversale a canalului și a distanței dintre canale. Distanța dintre canale se determină pe considerente hidrologice și pedologice. Din punct de vedere hidrologic stabilirea distanței (d) dintre două canale de nivel se face în așa fel încât volumul scurgerii (V1) de pe o fâșie lată de 1 m și lungă cât distanța dintre canale să aibă valoarea numerică mai mică decât a secțiunii unitate
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
aval, care se înierbează). 4.2.1. Proiectarea valurilor (similar canalelor) Prin proiectare se stabilesc (similar canalelor) următoarele elemente: secțiunea valurilor, distanța dintre ele, înclinarea, lungimea și numărul valurilor. La stabilirea distanței dintre valurile orizontale se are în vedere orientul hidrologic și cel al pierderilor de sol (pedologic). Sub aspect hidrologic se iau în considerație scurgerile provenite din precipitațiile maxime în 24 ore cu asigurarea de calcul (în mod obișnuit 10 %). Distanța se alege astfel ca toată apa scursă de pe intervalul
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
canalelor) Prin proiectare se stabilesc (similar canalelor) următoarele elemente: secțiunea valurilor, distanța dintre ele, înclinarea, lungimea și numărul valurilor. La stabilirea distanței dintre valurile orizontale se are în vedere orientul hidrologic și cel al pierderilor de sol (pedologic). Sub aspect hidrologic se iau în considerație scurgerile provenite din precipitațiile maxime în 24 ore cu asigurarea de calcul (în mod obișnuit 10 %). Distanța se alege astfel ca toată apa scursă de pe intervalul dintre două valuri să fie reținută în secțiunea valului din
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
studiu s-a dorit actualizarea și completarea cunoștințelor geografice referitoare la bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari , mai puțin studiat în literatura de specialitate. Am acordat o atenție specială aspectelor de ordin fizicogeografic și relațiilor dintre procesele hidrologice și comunitățile umane din arealul supus cercetării. Lucrarea „Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari--studiu fizico-geografic” reprezintă rezultatul cercetărilor efectuate în perioada 1994-2014, având ca drept scop analiza morfodinanicii actuale. Pentru unitatea în care se încadrează, Valea Bahluilui
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
lucrări s-a bazat prioritar pe observații directe în teren, în mai multe etape . Cu aceste ocazii s-au cules date privind formele de relief major Și minor , procesele geomorfologice actuale, aspecte privind flora Și fauna, debitele lichide, solide, fenomene hidrologice de risc, calitatea apelor și principalele surse de poluare. Activitatea de informare pe teren s-a completat cu un bogat studiu bibliografic, fișându-se un mare număr de lucrări de specialitate. La acestea se adaugă studierea, interpretarea și prelucrarea hărților
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
s-a completat cu un bogat studiu bibliografic, fișându-se un mare număr de lucrări de specialitate. La acestea se adaugă studierea, interpretarea și prelucrarea hărților topografice (1:100.000, 1:50.000 , 1:25.000), a hărții geologice, geomorfologice, hidrologice, studierea fotografiilor aeriene sau a fotografiilor clasice. Cercetarea pe teren s-a concretizat în identificarea corectă a formelor de relief și tipurile de sol specifice, precum și relația acestora cu flora și fauna din zonă în cadrul etajelor biogeografice, a surselor de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
1968, V. Băcăuanu elaborează un studiu geomorfologic complex asupra Câmpiei Moldovei, unde abordează probleme privind cunoașterea caracteristicilor morfometrice ale reliefului, evoluția paleogeomorfologică, crearea reliefului actual, insistând asupra dezvoltării reliefului în pliocen și cuaternar. În 1958, M. Pantazică realizează un studiu hidrologic privind bazinul hidrografic al râului Bahlui, precizând principalele raioane hidrologice. V. Băcăuanu și colaboratorii (1980) publică cel mai complet studiu general de geografie pentru Podișul Moldovei. P. Ștefan (1989) aduce contribuții lito-bio stratigrafice, inclusiv asupra limitei volhinian-basarabian, în unele sectoare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Moldovei, unde abordează probleme privind cunoașterea caracteristicilor morfometrice ale reliefului, evoluția paleogeomorfologică, crearea reliefului actual, insistând asupra dezvoltării reliefului în pliocen și cuaternar. În 1958, M. Pantazică realizează un studiu hidrologic privind bazinul hidrografic al râului Bahlui, precizând principalele raioane hidrologice. V. Băcăuanu și colaboratorii (1980) publică cel mai complet studiu general de geografie pentru Podișul Moldovei. P. Ștefan (1989) aduce contribuții lito-bio stratigrafice, inclusiv asupra limitei volhinian-basarabian, în unele sectoare ale Dealului Mare-Hârlău. Pentru această regiune trebuie amintită și foaia
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
5° 4°C). În luna iulie se înregistrează cea mai ridicată medie lunară (peste 17 °C). Astfel, în luna iulie 1936 temperatura medie lunară pentru punctul Tudora din Dealul Mare Hârlău a fost de 24°C. Pentru explicarea unor aspecte hidrologice, o mare importanță prezintă cunoașterea temperaturilor medii sezoniere. Temperatura medie a iernii variază între -2° și -3°C. Se observă inversiuni de temperaturi între rama înaltă din vest (Dealul Mare - Dealul Holm) și depresiunea de contact Hârlău-Cotnari. Astfel, masele de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
scurgeri de versant și de apele transportate de afluenți. Astfel, în iulie 1965 ori iunie 1970, în urma unor ploi torențiale, într-un timp foarte scurt, șesul a fost acoperit de un strat de apă de aproape un metru înălțime (Punctul hidrologic Hârlău, 1971). De la izvor, Bahluiul primește pe dreapta următorii afluenții: Valea Pietrăriei, cu obârșia într-o zonă despădurită a Dealului Mare-Tudora, având o vale abia schițată, ce se desfășoară în jumătatea superioară a coaste. Spre confluența cu Bahluiul, valea devine
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Mănăstirea, Valea Lacurile, etc., cu bazine de recepție ce străbat o zonă puternic împădurită. De la Hârlău până la Cotnari, Bahluiul primește afluenți de mici dimensiuni: Valea Nicolina-Hârlău, Valea Bădeni și Valea Broscăria. 2.2. Caracteristicile rețelei hidrografice Primele măsurători asupra regimului hidrologic al râului Bahlui s-au făcut începând cu 1920 (la postul Iași) și la 9.X.1946, pentru postul hidrologic Bădeni-Hârlău. Scurgerea lichidă în bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari exprimă cel mai bine caracteristicile climatice și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
afluenți de mici dimensiuni: Valea Nicolina-Hârlău, Valea Bădeni și Valea Broscăria. 2.2. Caracteristicile rețelei hidrografice Primele măsurători asupra regimului hidrologic al râului Bahlui s-au făcut începând cu 1920 (la postul Iași) și la 9.X.1946, pentru postul hidrologic Bădeni-Hârlău. Scurgerea lichidă în bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari exprimă cel mai bine caracteristicile climatice și hidrologice. Astfel, alimentarea se face prin surse de suprafață, reprezentate de apa precipitațiilor, care contribuie într-un procent decisiv la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
al râului Bahlui s-au făcut începând cu 1920 (la postul Iași) și la 9.X.1946, pentru postul hidrologic Bădeni-Hârlău. Scurgerea lichidă în bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari exprimă cel mai bine caracteristicile climatice și hidrologice. Astfel, alimentarea se face prin surse de suprafață, reprezentate de apa precipitațiilor, care contribuie într-un procent decisiv la formarea scurgerii și prin surse subterane. În cazul alimentării de suprafață, precipitațiile sub formă de ploaie și zăpadă contribuie la formarea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
alimentării din zăpezi este de 35% la Hârlău (indicele a oscilat între 45% în anii bogați în precipitații și 21% în anii secetoși), valoare specifică ramei înalte a dealurilor din bazinul superior al râului Bahlui (Stația meteorologică Cotnari, 1998; Punctul hidrologic Hârlău, 1997). În iernile cu precipitații bogate, în zona Dealul MareHârlău și în Culmea Holmului, Bahluiul și afluenții săi au frecvent o alimentare de tip pluvio-nival (în anii 1940, 1952, 1970, M. Pantazică, 1974; și în anii 1984, 1991, 1996
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a reliefului, față de grosimea mare a depozitelor permeabile. Variația scurgerii în timpul anului depinde de cantitate și calitatea surselor de alimentare. Iarna, datorită condițiilor create de vreme, în formarea scurgerii predomină sursele subterane de stratificație, procentul pentru râul Bahlui la punctul hidrologic Hârlău este de 13,73% (M. Pantazică, 1974). Primăvara, scurgerea lichidă crește sensibil, de câteva ori în raport cu iarna, însă datorită topirii mai lentă a zăpezii de pe platourile și dealurile înalte, a gradului ridicat de împădurire, scurgerea este totuși moderată, ajungând
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a solului. În plus, regiunea fiind acoperită într-o mare măsură cu vegetație arborescentă, frecvența zilelor cu vânt este mai mare, calmul are o frecvență de 13% (Stația meteorologică Cotnari 1998). Debitul mediu anual al râului Bahlui înregistrat la punctul hidrologic Hârlău este de 0,358 m3/s. Datorită condițiilor fizico-geografice în care se dezvoltă bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari, debitele medii lunare variază de la 0,861 m3/s în luna aprilie, la 0,360 m3/s în luna
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de 0,358 m3/s. Datorită condițiilor fizico-geografice în care se dezvoltă bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari, debitele medii lunare variază de la 0,861 m3/s în luna aprilie, la 0,360 m3/s în luna septembrie (Punctul hidrologic Hârlău, 1998). În sectorul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari în unii ani, sunt condiții favorabile de apariție a situației de “sec” (0 m3/s) determinate în anotimpul rece de un îngheț total, iar în anotimpul cald, de pierderea apei prin infiltrare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
În acest sens, menționăm că pe râul Bahlui, acest debit de 0 m3/s, a fost înregistrat timp de trei zile în ianuarie 1957, două zile în iulie 1958, 31 zile în august 1968, șase zile în iulie 1979 (Punctul hidrologic Hârlău 1998). Apele mari sunt determinate de alimentarea din surse superficiale un timp mai îndelungat. Acestea se produc, de obicei, la sfârșitul iernii - începutul primăverii, datorită topirii zăpezii, frecvent însoțită de ploi. În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
scurgerii până la mijlocul lunii mai. Viiturile au geneză pluvială, în marea lor majoritate. În bazinul Bahluiului amonte de Cotnari, viiturile sunt caracteristice intervalului iunie-august și provin din ploile de convecție termodinamică. Debitul maxim, cu asigurare de 1% înregistrat la punctul hidrologic Hârlău a fost de 119 m3/s în condițiile unor ploi abundente într un timp scurt. Astfel, precipitații maxime în 24 ore, au atins la Cotnari și în zona apropiată 112 mm/m2 . Acumularea de la Pârcovaci Pentru a limita efectul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și viteze mari de scurgere. Toate aceste ape cu temperaturi diferite se amestecă întrun timp scurt și ajung, prin intermediul râului Bahlui, la intrare în depresiunea de contact cu o valoare scăzută, ce nu este influențată de altitudinea absolută a postului hidrologic Hârlău, unde se înregistrează, ci de altitudinea medie a bazinului de alimentare (M. Pantazică, 1974). Temperatura maximă absolută a râului Bahlui la punctul hidrologic Hârlău a fost de 35,2°C la 25 iulie 1963, iar temperatura minimă absolută a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
depresiunea de contact cu o valoare scăzută, ce nu este influențată de altitudinea absolută a postului hidrologic Hârlău, unde se înregistrează, ci de altitudinea medie a bazinului de alimentare (M. Pantazică, 1974). Temperatura maximă absolută a râului Bahlui la punctul hidrologic Hârlău a fost de 35,2°C la 25 iulie 1963, iar temperatura minimă absolută a fost de 0°C în 1966. Regimul de îngheț. Din analiza observațiilor efectuate la Stația meteorologică Cotnari (temperatura medie anuală este de 8°C
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de 35,2°C la 25 iulie 1963, iar temperatura minimă absolută a fost de 0°C în 1966. Regimul de îngheț. Din analiza observațiilor efectuate la Stația meteorologică Cotnari (temperatura medie anuală este de 8°C) și la punctul hidrologic Hârlău, s-a ajuns la concluzia că data medie de apariție a primelor formațiuni de gheață este în jur de 20 noiembrie, iar dispariția fenomenelor de iarnă se produce în jurul datei de 20 martie (cu variații de la un an la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]