14,015 matches
-
zbate o piatră să se întoarcă înapoi pe munte. Lumină din nouă stele se prelinge în ochii copiilor îngropați de vii sub drumuri. Nouă șerpi se răsucesc cu limbile spre soare pe trupul femeii ridicat din ape. Locul pietrelor de hotar sau osuarul ceresc - Însemn marginea lumii cu pietre de hotar desprinse direct din cer cu numele meu, cu însemnele zoroastrice și chipul animalelor - toate săpate adânc de lumină. Pietrele se mișcă odată cu pașii mei, cum fiecare lucru sau supus păstrează
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/10010_a_11335]
-
din nouă stele se prelinge în ochii copiilor îngropați de vii sub drumuri. Nouă șerpi se răsucesc cu limbile spre soare pe trupul femeii ridicat din ape. Locul pietrelor de hotar sau osuarul ceresc - Însemn marginea lumii cu pietre de hotar desprinse direct din cer cu numele meu, cu însemnele zoroastrice și chipul animalelor - toate săpate adânc de lumină. Pietrele se mișcă odată cu pașii mei, cum fiecare lucru sau supus păstrează aceeași distanță față de mine, totul se mișcă precum pielea odată cu
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/10010_a_11335]
-
cer cu numele meu, cu însemnele zoroastrice și chipul animalelor - toate săpate adânc de lumină. Pietrele se mișcă odată cu pașii mei, cum fiecare lucru sau supus păstrează aceeași distanță față de mine, totul se mișcă precum pielea odată cu corpul. Piatra de hotar se mișcă odată cu locul de unde s-a desprins, rămas în cer ca un ochi. Oriunde mă-ntorc și privesc cerul, prin ochii de sus luminează oasele perșilor. Capul din burduf Prin cele patru încăperi ale Soarelui circulă capetele perșilor mei
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/10010_a_11335]
-
la capătul său dinspre vest. Este de presupus că Blaga este înmormîntat pe locul de veci al familiei sale de preoți. Or, disgrațiata sală de sport a fost edificată dincolo de gardul bisericii parohiale, pe terenul școlii, fără a se încălca hotarul. Construită în curtea școlii, care se află plasată pe altă treaptă de relief, mai coborîtă cu aproape 2 m, și neavînd decît un rînd de ferestre, este de înțeles că sala de sport nou ridicată, chiar dacă obturează parțial vederea spre
Puncte de vedere - Lucian Blaga și o biată sală de Sport... by Lidia Lazu () [Corola-journal/Imaginative/10352_a_11677]
-
Simona Tache Așa își acoperă cetățenii șoproanele în comuna Hotarele, județul Giurgiu: cu prelate publicitare. Poză trimisă de cititorul Ștefan Rădulescu, căruia-i mulțumesc.
Parlez-vous frrrrrrancais? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18960_a_20285]
-
Astăzi e 1 aprilie, ziua păcălelilor atât la români cât și peste hotare, un amestec de obiceiuri populare. Ce reprezinta ziua de 1 aprilie? Originea acestei zile nu este încă clară, dar ar avea lagaturi cu schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian. În vechiul calendar, 1 aprilie era ziua noului an, dar din
Monica Columbeanu pozeaza in Playboy datorita divortului si lipsei de bani [Corola-blog/BlogPost/95317_a_96609]
-
Ruxandra și Maria au murit de copile. Dar, “dulcea mama” mai naște patru prunci, după Mihai: Aglae, Harieta, Matei și Vasile, ultimul încetând din viață la vârstă fragedă. 1858-1860 După ce învățase două clase acasă, severul căminar Gheorghies îl duce peste hotar, în Bucovina stăpânita atunci de Imperiul austro-ungar, la Cernăuți. În pașaport, tatăl declară că Mihai de 8 ani are “părul negru, ochii negri, nașul potrivit, fata smolita”. Clasele a III-a și a IV-a le urmează la Școală primară
Mihai Eminescu este propus pentru canonizare [Corola-blog/BlogPost/95671_a_96963]
-
lumea solemn strălucește... Cu-n zâmbet sublim în ninsoare. Cluj Napoca 14 februarie 2016 Muzică vie Zăpada de ieri, E albastrul de azi... Ce străbate prin verdele crud Al răbdării... Clipirea ce strânge În pălmile sale amar E la al iubirii hotar, Ce așteaptă o clipă de sacru Răgazul de rugă și odihnă... După ploile pline de har, Toate secundele pământului Dispar Și începe veșnicia. Doar ea ticăie pentru nemuritori Ca o muzică vie. Cluj Napoca, 14 februarie 2016 Viața cu Tine Viața
NOSTALGIE DE IARNĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373684_a_375013]
-
știu. Iarba verde de acasă, Îmi lipsește, aici, departe. E-o amintire rămasă Vie-n suflet, stând deoparte. Chiar de-am plecat din al meu sat, Sunt om bun, nu-s ca oricare. Ce-a uitat de-unde-a plecat, Ajungând peste hotare. Referință Bibliografică: La poale de munte / Maria Cristina Pârvu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2002, Anul VI, 24 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Cristina Pârvu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
LA POALE DE MUNTE de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373713_a_375042]
-
Ce plâng peste aleea tristă Văd și doru-mi printre patimi Cum s-adună-ntr-o batistă. Chiar dacă m-ai dat uitării Și mi-ai luat și amintirea De pe-aleea tristă a toamnei Nimeni nu-mi va lua privirea. De-am să trec hotarul vieții Și-ai s-apari din rătăcire Eu de mult n-am să mai fiu, Dar va fi a mea privire. Autor Angela Mihai Drepturi rezervate doar autorului Referință Bibliografică: TOAMNA PLÂNGE PE ALEE / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TOAMNA PLÂNGE PE ALEE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373712_a_375041]
-
gânduri neapuse să bântui ca un colb prin roua-n agonii să-mplanti din tine în zorile răpuse cuvinte ce n-au fost și sunt atât de vii. din neguri argintii , un răsărit de veghe să-nconjuri orizonturi din minți fără hotar prolog în miez de noapte ,în ceas fără pereche să fii iar începutul ninsorilor ,altar. cu ochi de șoim tăcut și dulcele din floare, să îngrădești lumina cu albul pur ,visând că vor veni ninsori ,prin ploile amare și v-anflori
RAMAI IN VRAJA MEA de LOREDANA NICOLETA VIȚELARU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373726_a_375055]
-
-ngustă... și răul e tot bine. Orbiți de lăcomie, sub tălpi, fără crâcnire Striviți atâtea vieți... ce jalnică menire. Purtați atâta rău... că otrăviți destine. Cum mai aveți curajul să mai vorbiți de țară Când proprii voștri fii, uitarea pun hotar Dorind să vă renege...? Destinul lor murdar Clădit de mintea voastră... i-așteaptă ca povară. Nepoții se vor naște sub aripile fricii. Hoția nu te lasă să treci prin veșnicii. Vor ocoli cuvinte... spre proprii lor copii, Din jena si
SE FURĂ DIN LUMINA ȚĂRII de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373763_a_375092]
-
destramă, Abisuri se deschid, înfometate, Un ochi se-apleacă peste-un ciob de teamă Și-un altul se închide în cetate. Cu brațe retezate, strângem cerul Ologi, ne plângem pașii, prinși în lavă; Ne-amenință, cu arma grănicerul La un hotar, trăgând în vena cavă. Ne mistuie un foc, (din Iad coboară) Și din cenușa viselor trădate Răsare o Măiastră primăvară C-un cântec răstignit pe jumătate. O zână din Tărâmul de himere O ''Phoenix'' izolată-n sihăstrie Renaște din-ntr
ANDILANDI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373764_a_375093]
-
prieteni, de asemenea. Nu era rând de locuri fără să nu stea pe scaune numeroși artiști, personalități din cele mai diverse domenii ale vieții publice românești. A fost o poveste de bucurie analoagă uneia de recâștigare a vieții ajunse la hotarul propriului timp și limita propriei puteri. „Iubirea voastră m-a adus acum înapoi!”, aceasta spunea artistul în fața unui public ce l-a aplaudat, a murmurat cu el rugă sorbită de la îngerul din lacrimă, i-au cântat „Mulți ani trăiască”. De
GABRIEL COTABIŢĂ. READUS DE LA ŢĂRMUL VIEŢII, DE IUBIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373768_a_375097]
-
au așteptat cu răbdare vremea exteriorizării. Astfel debutează la maturitate, în anul 2014, în cadrul Clubului epigramiștilor „Frunza de arțar” al revistei Faptu Divers din Canada. Din același an începe să aibă apariții în mai multe publicații din țară și de peste hotare, sau în diverse portaluri de specialitate. Printre acestea se numără și revistele Omniscop (Craiova), Convorbiri literare (Iași), Timp românesc (București), Observatorul (Canada), Clipa (SUA), Lumea Românească (SUA), Gazeta Românească (Italia), Occidentul românesc (Spania), Confluențe Literare (București) și Poeții Noștri (București
INTRE LIRIC ŞI SATIRIC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384731_a_386060]
-
s-ar educa și adapta: firea molcomă a omului cel mai bun din lume, visarea, modestia, căldura umană, romantismul și nobilitatea, generozitatea, grija peste măsură de a nu supăra, purtarea cu atenție față de tot din jur, timiditatea, flexibilitatea vizibilă a hotarului dintre introvertire și deschidere pe față, ca o carte fără nicio literă cifrată. N-are reguli abstracte de a relaționa cu cineva, pare circumspect, dar nu este, privește omul de la doi pași, înainte de a se îndrepta spre el, apoi îi
NICOLAE CARAGIA. UN SINGUR ADEVĂR, AŞEZAT ÎN FORMĂ POETICĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384722_a_386051]
-
Acasă > Literatura > Comentarii > POEZIA ÎN AFARA HOTARELOR, CRONICĂ DE DOINA DRAGAN Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1764 din 30 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Doina Dragan-referinte la cartea : “Poezia în afara hotarelor-Poesia oltre confine” în limba română și italiană, traducător/traduttore Teodora Stanciu. Editură Destine
POEZIA ÎN AFARA HOTARELOR, CRONICĂ DE DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384747_a_386076]
-
Stanciu a fost invitată în Timișoara în mai 2014,la un Simpozion Internațional organizat de Liga Scriitorilor Filiala Timișoara Banat în Timișoara, unii colegi i-au oferit cărțile lor. Este foarte bine și se încadrează în titlul cărții Poezia în afara hotarelor. Teodora Stanciu a considerat să scrie și câteva cuvinte despre biografia ficăruia și câte o fotegrafie (inclusive a Domniei Sale ) Din România apar următorii poeți Corneliu Ioan Iovuța,Doina Dragan, Al. Florin Țene, Mariana Strunga, Diana Ana-Maria Zlibuț, Titina Nica Țene
POEZIA ÎN AFARA HOTARELOR, CRONICĂ DE DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384747_a_386076]
-
Rusu Caragioiu fac parte din LSR. Cartea este o provocare interesantă, bine studiată de către autoare, inclusiv vocabularul plin de inspirație și consens. Felicitări autoarei pentru munca deosebit de sensibilă a unei bune traducătoare. Timișoara,28.10.2015. Referință Bibliografica: Poezia în afara hotarelor, cronică de DOINA DRAGAN / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1764, Anul V, 30 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
POEZIA ÎN AFARA HOTARELOR, CRONICĂ DE DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384747_a_386076]
-
FERICIREA? Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 2235 din 12 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Ce este oare fericirea Și unde oare-o pot găsi? Am căutat-o printre oameni, Dar n-am putut-o dobândi, Am alergat peste hotare, Crezând că obștea mi-e greșită, Găsit-am fericirea, oare? Aceeași sunt, dar mai trudită. Ce este oare fericirea Și unde oare-o pot găsi? Am căutat-o printre nouri Și printre multe reverii, Am alergat după himere, Cu sufletul
CE ESTE OARE FERICIREA? de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384782_a_386111]
-
o odaie îmi curg lacrimi stropi de ploaie de lanțuri sunt împiedicată, ard pe rug de dor sacrificată. Drumețule, sunt prizonieră în noapte în povestea de vis născută în carte, să facem în gând, o punte de speranță, să unim hotare ce sunt la distanță. Drumețule, sunt prizonieră între ziduri, trupul mi-e prins între nituri hai și deschide a inimii cărare, să-mi leapăd vesmântul ce doare. Drumețule, sunt prizonieră într-o iarnă fulgi de ninsoare îmi toarnă, sufletul mi-
DRUMEȚULE ( I II III IV V ) de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384805_a_386134]
-
a lumii care e țara noastră”. Despre aceeași stare jalnică vorbește Vintilă Horia, un alt epistolier prodigios, aflat în Italia, eliberat dintr-un lagăr german de trupele engleze: „Țara reală e în agonie.” E nevoie de crearea unei Românii peste hotare, „a unei patrii ideale, care mai curând sau mai târziu va înlocui patria care se stinge”. Atât Vintilă Horia, cât și Al. Busuioceanu erau anti-legionari. Aceștia erau numiți „sectari fanatici.” Un grup de partizani ai lui Horia Sima, din care
Un roman epistolar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13257_a_14582]
-
negativă a românilor: lipsa de solidaritate. Și primul care o condamnă este chiar Vintilă Horia. În Argentina este dezgustat de așa-zisa colonie românească „dezlânată, incapabilă a se consacra în jurul unui ideal.” Fulminează împotriva comportării conaționalilor în străinătate: „Românul peste hotare este o calamitate din punct de vedere românesc, un anti-român aproape. Patriotismul român este o treabă internă, o rezistență și niciodată o ofensivă.” Trista pasivitate, un vechi păcat, care a făcut nu o dată obiectul unor comentarii profunde ale etnopsihologilor (C.
Un roman epistolar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13257_a_14582]
-
în inima lacrimei mari voi ara, și plugușorul azurului mă voi numi. Cei fără teamă, ei nu se vor pierde: nicicând Rosa triremis nu va-nceta să conducă pe călători: în tine trăiesc ca-ntr-un Imn al amintirii fără hotar, tot ce a fost, tot ce va fi, lumile, viețile... sufletul meu se îmbracă în tine, prevestitoareo de bucurie.
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
lui Cezar Baltag (1939-1997), apărută în colecția „Biblioteca pentru toți”, în 1996 - pătrunzătoare, elevată, angoasant de completă - nu mai lasă, parcă, nimic de spus altui comentator! Criticul găsește că un distih din culegerea Vis planetar, 1964, „Cântând își deschidea poetul / hotarele destinului” : „va căpăta retrospectiv o valoare paradigmatică. «Cântecul» nu e aici doar o potențare a biografiei, ci o cale de acces în misterele fundamentale ale existenței și, implicit, ale Creației. Poezia lui Cezar Baltag este una turmentată de întrebări și
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]