4,292 matches
-
în suflatul meu o pace, o lumină, o putere neobișnuite pe care nu le pot descrie, dar le pot saluta cu lacrimi curate. A fost slujbă arhierească. Am citit rugăciunile pentru Sfânta Împărtășanie. Cam trei ore am miruit credincioșii. După hram, luni dimineața- tot cu pelerinii- cu maicile de la mănăstirea Vatra Moldoviței am mers peste munte la mănăstirea lor. Era prima mea pătrundere în pădurile de brad ale munților. Ce priveliști ! Ce minuni ! Cred că nu există peniță care să poată
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Presupunea o relativă “proprietate” peste o clasă, câteva bănci și un număr diferit de elevi; viețuirea schimbătoare lângă cele mai interesante locuri (unde câinii dormeau cu lupii într-un straniu “pact de neagresiune”; mese servite uneori doar la praznice și hramuri; întâlniri rarisime cu zeul automobil și mult mai frecvente cu hoții de cai; o devoțiune exemplară către centrele laice de pe7 lerinaj anual de la inspectoratele regionale, județene și altele asemenea. Cu un veritabil talent sociologic este refăcută imaginea de altădată
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
stăpânul de robi de altă oară. La cel mai ridicat nivel am cunoscut notabilitățile: Mitică - gardistul, Alecu Petrișor - odagiul școlii și Ion Broscoi - proprietar, cârciumar și negustor fără concurență. Toamna a trecut frumos, cu multe mese înlocuite cu praznice și hramuri și iată iarna, deloc convinsă că domnul învățător suplinitor și director totodată are dreptul să se bucure de căldură în sala de clasă unde, seara, își priponea caprele patului pentru odihnă. Pe prispele caselor fără garduri, deh, lemne de foc
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
singurul loc de pe pământ unde sărbătoarea toamnei scotea din adâncul sufletelor cele mai frumoase obiceiuri prin ancestralitatea lor? Doar aici am văzut , ca o lege nescrisă obligatorie dar și respectată, renunțarea aproape totală la folosirea veselei, a paharelor la marele hram al naturii. Vinul se putea bea doar din pahare vegetale, ardeii decapați sau dovlecii supuși unui proces special de uscare. Era o continuare firească a ceremonialului poate păgân al lui Bachus, divina băutură neavând voie să fie atinsă de fier
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
București, ulterior și În alte localități. Începând cu anul 1950 elevele și cadrele didactice de la Școala Eparhială de Fete din Chișinău la care s-au alăturat și fostele eleve de la liceul Regina Maria și Prințesa Dadiani, sărbătoreau la 21 noiembrie hramul capelei Școlii Eparhiale. La biserica Precupeții Noi Pr. N. Cozma (decedat 1996), profesoara Veronica Banda premiantă perpetuă, corul care ajunsese la 150 persoane, reînviau tradițiile de acasă, amintirea anilor de școală. Au trecut peste 50 ani și la biserica Precupeții
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Noi Pr. N. Cozma (decedat 1996), profesoara Veronica Banda premiantă perpetuă, corul care ajunsese la 150 persoane, reînviau tradițiile de acasă, amintirea anilor de școală. Au trecut peste 50 ani și la biserica Precupeții Noi și astăzi la ziua de hram, eparhialistele care au mai rămas continuă cu aceeași nostalgie tradiția Întâlnirilor. Promoția 1917 a Seminarului Teologic din Chișinău s-a Întâlnit la 50 ani de la absolvire la hramul Seminarului sărbătorit la 2 februarie, de Întâmpinarea Domnului. Slujba religioasă a fost
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
50 ani și la biserica Precupeții Noi și astăzi la ziua de hram, eparhialistele care au mai rămas continuă cu aceeași nostalgie tradiția Întâlnirilor. Promoția 1917 a Seminarului Teologic din Chișinău s-a Întâlnit la 50 ani de la absolvire la hramul Seminarului sărbătorit la 2 februarie, de Întâmpinarea Domnului. Slujba religioasă a fost oficiată an de an de preoții Vasile Țepordei, Sergiu Roșca, Galaction Buruiană, Vasile Zaharcu, B. Cicală. Sorocenii au organizat revederea promoției 1940 dar și a altor serii În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Organizatorul principal a fost Ing. Al. Ioachimescu iar În anii următori s-au oferit Vlad Dumbravă, N. Liverzeanu care au invitat și alte școli. Reuniunile foștilor elevi de la liceul Alecu Russo aveau loc la 6 decembrie, de Sfântul Nicolaie de hramul bisericii școlii. Dintre foștii profesori erau nelipsiți mulți ani Pr. Victor Cazacu, Eleanor Usatiuc ultimul director (decedat 1992), Sergiu Roșca, Ion Râmba (decedat 1994), Vasile Apostol iar dintre elevi A. Costin, N. Murafa, V. Neaga. Comemorarea unor personalități basarabene avea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a recitat “Cântecul Gintei Latine” ca un omagiu pentru bardul de la Mircești dar și ca moment inaugural pentru “Hora Unirii Neterminată”. 1975 La București, În Biserica Precupeții Noi foști elevi de la Școala Eparhială și Seminarul Teologic din Chișinău reiau sărbătoarea Hramului școlilor din capitala Basarabiei. Participă: Pr. Vasile Țepordei, Pr. Sergiu Roșca. Începe strângerea materialelor documentare pentru studiul “Basarabia pe drumul Unirii” (Vasile Harea, Vl. Bejan) 1976 Foștii elevi basarabeni: Eugen Pitropov, A.Jereghie, Grigore Filip Lupu organizează reuniunea elevilor și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Ca și ceilalți români, de Paști ei vopsesc ouă. Având ca ocupație de bază agricultura, românii din ținutul Meglen au obiceiul ca În a doua zi de Paști să facă o procesiune pentru binecuvântarea holdelor. O altă mare sărbătoare este hramul bisericii din cătun cu care ocazie se face un mare panaghiur (bâlci). De asemenea fiecare casă are un sfânt protector pe care Îl serbează În familie și Între neamuri. Există și un protector al Întregului ținut al Meglenului - Sf. Arhanghel
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
biserica din Kamenitz se află o inscripție funerară așezată de Pan Simion Strii (Stroici). Pe o piatră alăturată este o inscripție “ În semn de veșnică iubire lui Ioan Cantacuzen fiul cel mai mare a lui Ștefan Domnul Valahiei.” Asistând la hramuri din satele din Podolia, călătorul constată că credincioșii in satele din Podolia ca și cei din Basarabia erau aproape in exclusivitate Moldoveni. Într-un alt orășel, la Bar se relatează că aici a funcționat un seminar catolic unde a studiat
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din Vărzărești (filiale din Basarabia) au participat la Festivalul Internațional de folclor de la Sângeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud Marele Premiu al juriului. 21-23 IX O delegație din Sângeorz-Băi condusă de Prof. Cocian și Prof. Maria Diaconu a reprezentat Fundația „Ginta Latină” la hramul bisericii din Vărzăresti Nisporeni și la cimitirul ostașilor români căzuți pentru eliberarea Basarabiei. 27.IX Concurs Cercetașii Naturii Ce știm despre românii de peste hotare. 10.X Simpozion Ecologie Umană cu tema: „Specificul național și integrarea europeană”. 18-20 X Participare la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
numele primarilor, a sătenilor fruntași și alte activități deosebite petrecute pe aceste locuri. Sper să se găsească un hlipicenar care să refacă sau chiar să înceapă să deschidă o Carte de Onoare a comunei Hlipiceni. Prin frecventarea bisericii cu două hramuri: „Adormirea Maicii Domnului și a Sfântului Nicolaie”din satul Hlipiceni, la intrare în acest locaș sfânt, pe peretele din dreapta se poate citi „SPRE AMINTIRE VECINICĂ La anul mântuirii 1920 în timpul domniei regelui Ferdinand al României, mitropolit al Moldovei fiind I.P.S.
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
făcut modificări în port prin apariția stofelor, a modei care a prins și la Hlipiceni. La fel se respectă obiceiul și pentru înmormântare ducându-se mortul în cimitirul satului cu îndeplinirea celor impuse de credință. De Ispas, ca și de hramul satului, de Sfântul Nicolae, se fac pomeniri la fiecare mormânt la care participă familia și cunoscuți. De sărbătorile de iarnă se primește preotul cu Icoana și Boboteaza; se primesc și se merge cu colinda, uratul, semănatul și vin urători, colindători
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
numele primarilor, a sătenilor fruntași și alte activități deosebite petrecute pe aceste locuri. Sper să se găsească un hlipicenar care să refacă sau chiar să înceapă să deschidă o Carte de Onoare a comunei Hlipiceni. Prin frecventarea bisericii cu două hramuri: „Adormirea Maicii Domnului și a Sfântului Nicolaie”din satul Hlipiceni, la intrare în acest locaș sfânt, pe peretele din dreapta se poate citi „SPRE AMINTIRE VECINICĂ La anul mântuirii 1920 în timpul domniei regelui Ferdinand al României, mitropolit al Moldovei fiind I.P.S.
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
făcut modificări în port prin apariția stofelor, a modei care a prins și la Hlipiceni. La fel se respectă obiceiul și pentru înmormântare ducându-se mortul în cimitirul satului cu îndeplinirea celor impuse de credință. De Ispas, ca și de hramul satului, de Sfântul Nicolae, se fac pomeniri la fiecare mormânt la care participă familia și cunoscuți. De sărbătorile de iarnă se primește preotul cu Icoana și Boboteaza; se primesc și se merge cu colinda, uratul, semănatul și vin urători, colindători
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cocoșului era că acesta din urmă, dacă putea să rămână educator, dăduse ceva la schimb. Știam că seara, când mai toată lumea pleca din sediul instituției, îl vizita un colonel în civil. Fusesem coleg de liceu cu ofițerul, așa că știam ce hram poartă acesta. După revoluție am mai aflat despre încă cinci colegi că au fost informatori. În sala fiecărui cerc era montat pe perete un difuzor care nu funcționa. Știam că în el era instalat un microfon. Cu toate acestea nouă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
bani și destinat altor trebuințe (construcție, culturi agricole). Casa părintească nu mai există, aceasta fiind stricată și în locul ei construită o alta de către niște străini. Cât îi privește pe preoții parohi din sat (în Stulpicani sunt două parohii cu hramurile „Înălțarea Domnului” și „Adormirea Maicii Domnului”), aceștia știu doar informațiile din publicațiile „Candelei” și a celorlalte reviste care au scris despre Nectarie. La biserica veche, părintele Teodor Pădureț, care este paroh în Stulpicani de 32 de ani, a afirmat că
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Cernăuți a fost zidită în urma unei încuviințări din 16 noiembrie 1860, piatra de temelie punând-o episcopul Eugenie Hacman. În edificiul principal, în care sunt și birourile Consiliului Eparhial și ale Consistoriului Spiritual se află și Capela arhiepiscopală cu hramul Sfântul Ioan cel Nou din Suceava și Conventul sau Sinclitul călugăresc. Exista un Consiliu duhovnicesc și unul economic, o turnătorie de lumânări de ceară curată de albine, un muzeu arhidiecezan, o școală de pictură bisericească sub conducerea profesorului de desen
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
un Consiliu duhovnicesc și unul economic, o turnătorie de lumânări de ceară curată de albine, un muzeu arhidiecezan, o școală de pictură bisericească sub conducerea profesorului de desen de la școala cantorală, o biserică seminarială. Exista și capela mortuară arhiepiscopală cu hramul Sfinții Trei Ierarhi, care era menită pentru înmormântarea arhipăstorilor din Bucovina și care, cum s-a arătat mai sus, a fost profanată. Organizarea administrativă cuprindea Adunarea Eparhială compusă din membri clerici și mireni, Consiliul Eparhial cu secția administrativ - bisericească, culturală
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
trecerea crudă a timpului, printre care Putna, Sucevița, Dragomirna și Suceava, dar și la douăzeci și două de biserici istorice parohiale de zid și la șase biserici istorice de lemn dintre care cele mai vechi erau biserica din Siret cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul” (zidită înainte de 1400) și biserica „Sfânta Treime” (tot înainte de 1400). Activitatea de renovare continuă cu bisericile zidite de Ștefan cel Mare la Pătrăuți și Suceava (1487), Voroneț (1488) și Volovăț (1502). Urmează apoi bisericile zidite de Petru
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Catedrală mitropolitană de la Suceava. „Cuvântul preoțesc” consemnează de asemenea sfințirile și vizitele pastorale și canonice pe care le-a întreprins mitropolitul în ultimul an al vieții și activității sale. Astfel, la 30 ianuarie 1934, s-a sărbătorit cu mare cuviință hramul bisericii seminariale, în cadrul Liturghiei, opt studenți primind demnitatea clericală de citeți. La predica de după Liturghie, mitropolitul a vorbit despre vrednicia Sfinților trei Ierarhi, îndemnând pe studenții teologi „să urmeze învățăturilor pline de jertfă, umilință și credință ce se resfiră din
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
preoțească). Ceremonia înveșmântării clericale se desfășoară, în mod normal, în parohia proprie și e prezidată de paroh. Don Scapini a cerut să o poată prezida el și a ales locul și data cea mai potrivită: 10 august, sărbătoarea patronală de hram a bisericii San Lorenzo și inaugurarea lucrărilor de restaurare. La ritul de înveșmântare au participat familiarii și prietenii tânărului cleric: toată familia Calabria, părintele Natale, conții Perez, marchiza Da Lisca, familia Fabbro, preoții camiliani și doamna Masina, o bătrâioară care
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
vedere dar viermănoase, după frunze ruginite, după putreziciuni frumos împachetate) ? Cum sacrificăm noi fondul fiind înșelați de formă ? Cum disprețuim esența lucrurilor, de dragul aparențelor pentru ca apoi să plătim cu noian amar de lacrimi, sau chiar cu viața, propria noastră greșală. HRAM LA MĂNĂSTIREA SUCEVIȚA Vineri 11 august 1950. Am participat la hramul mănăstirii Sucevița. în bazme se vorbește despre comori fabulose, ascunse sub râuri mari cu ape tulburi care aleargă vijelios, în peștere ascunse sub munți de piatră sau în insule
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sacrificăm noi fondul fiind înșelați de formă ? Cum disprețuim esența lucrurilor, de dragul aparențelor pentru ca apoi să plătim cu noian amar de lacrimi, sau chiar cu viața, propria noastră greșală. HRAM LA MĂNĂSTIREA SUCEVIȚA Vineri 11 august 1950. Am participat la hramul mănăstirii Sucevița. în bazme se vorbește despre comori fabulose, ascunse sub râuri mari cu ape tulburi care aleargă vijelios, în peștere ascunse sub munți de piatră sau în insule nelocuite. În acest moment, sufletul meu pare a fi devenit o
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]