3,770 matches
-
și în ultimul timp pești cu valoare nutritivă mai mare ca: somn, șalău, etc. Se lucrează cu mijloace mecanice și s-au făcut lucrări trainice și cu rezistență mare iar apa se mai folosește și la irigații. în apele acestor iazuri mai trăiesc și specii de pești cum ar fi carasul și soreanul. „ în ceea ce privește vindecarea, a neglija să înveți este o crimă (Samuel Hahnemann) 4. Activitatea sanitar - veterinară Dacă au existat și încă există preocupări pentru creșterea și înmulțirea animalelor, trebuia
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ce poate, nu ce vrea. (Proverb) 5. Industria în comuna Hudești am putea considera că industria a început odată cu intrarea în funcțiune a velniței (fabrica de spirt) situată până nu de mult pe malul stâng al Bașeului și în apropierea iazului Velniței. Această velniță a fost construită de proprietarul moșiei, hatmanul Iordache Costache Boldur Lătescu. Ea producea 20.000 de vedre de spirt. Procesul de producție se desfășura de către 15-20 de muncitori angajați cu plată de către proprietar. între aceștia erau: un
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
siliciu și un coeficient de puritate de 96%. Posibilitățile de exploatare a nisipului pe teritoriul comunei sunt foarte mari deși există unele greutăți în extragere din cauza unui orizont acvifer puternic. între timp prospecțiunile geologice continuă în lungul văii Bașeului spre iazurile Axinte și Calu‘ Alb unde se semnalează noi zăcăminte de nisip. Sunt prevederi ca întreprinderea să se dezvolte în continuare pentru exploatarea și valorificarea bogatelor zăcăminte de nisip existente pe aceste locuri. în urmă cu câțiva ani industria sticlei a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nu te uita sub pădure ! ― (Proverb popular) 7. Drumeții, excursii și expediții școlare Ca ramură a turismului, drumeția presupune deplasarea pe jos și recreerea celor care participă la o asemenea acțiune. Comuna Hudești fiind situată în apropierea pădurilor și a iazurilor a oferit și oferă minunate prilejuri pentru drumeții elevilor de la școlile din comuna noastră. Natura comunei Hudești oferă minunate prilejuri pentru petrecerea a câtorva ore libere la sfârșit de săptămână pentru destindere și pentru liniște, pentru ieșirea din stresul cotidian
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
scurte perioade în mijlocul frumuseților ei nepieritoare. Fie că erau prevăzute în programele școlare sau poate ale detașamentelor de pionieri, aceste drumeții s-au organizat și se organizează pe durata unei zile la pădurile din apropiere sau acum mai rar la iazurile de pe teritoriul comunei noastre. Mișcarea se asociază cu aerul curat, ochiul fiind încântat de cele mai diverse culori și peisaje. Viața oamenilor, dar mai ales a copiilor s-a înfrățit cu câmpiile, cu dealurile, cu pădurile și cu albastrul limpede
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
teritoriul comunei noastre. Mișcarea se asociază cu aerul curat, ochiul fiind încântat de cele mai diverse culori și peisaje. Viața oamenilor, dar mai ales a copiilor s-a înfrățit cu câmpiile, cu dealurile, cu pădurile și cu albastrul limpede al iazurilor. Nu pot să mărturisesc în cuvinte bucuria pe care o aveau școlarii, atunci când erau anunțați că vom face o drumeție la pădure și nici bucuria pe care am simțit-o atunci când învățătorul meu ne anunța că vom face o drumeție
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de tei sau din fierberea cojii unor copaci (uneori arin). Nu ar fi bine să uităm că de fapt primul covor al țăranului era rogojina care se așternea pe vatră, pe laiță și uneori chiar pe jos. Papura obținută de la iazurile din Hudești sau din bălțile de la Prut era transformată în rogojini sau uneori în coșuri de papură ce rivalizau cu vechea traistă. Au apărut după asta lăicerele din cârpe vechi (sau din codițe) care se așterneau pe laiță, pe vatră
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care le avea de măritat. Materiile prime din care se confecționa îmbrăcămintea și lenjeria pentru zestre erau lâna, cânepa, inul și în unele cazuri și bumbacul. După recoltare, inul și cânepa erau puse la murat în apele pâraielor și ale iazurilor din comună după care se usca și se bătea la melițoi, apoi se bătea cu melița, se dădea prin ragilă apoi se pieptăna cu piepteni speciali scoțându-se diferite sortimente de cânepă necesare pentru urzeală și pentru bătătură. După posibilități
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
moștenitori în casa părintească. „ Mai bine sărac și cu trupul sănătos, decât bogat și cu răni, în pat. (Proverb popular) 5. Folclorul Bolta senină a nordului moldav, pământul cu holdele foșnitoare, întinsele vii și livezi, pădurea cu stejarii ei seculari, iazurile cu peștii lor ruginii au fost leagănul unor intense creații folclorice, a unui act de permanență românească. Eminescu, referindu-se la aceste creații spunea: „Căci nu mă-ncântă azi cum mă mișcară Povești și doine, ghicitori, eresuri, Ce fruntea-mi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu familia sa. Pe harta Moșiei Hudeștii-Mari se mai poate vedea amenajarea exterioară a ceea ce a fost cândva în jurul acestui conac. Aici după cum putem vedea de pe acestă hartă a existat și un parc care în vale avea și un mic iaz cu pești și cu mai mulți brazi din care în zilele noastre n-a mai rămas nimic. Conacul mai este străjuit de către doi tei seculari care sunt în apropierea sa și care par a spune printre ramuri povestea a ceea ce
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
specii de molid, de pini, de thuia, de salcâm galben, mesteceni, carpeni și alți arbori și arbuști ornamentali, aduși de departe și plantați aici. în partea de sud a parcului se aflau trei frumoase alei de tei, una ducând către iazul Velniței, iar deoparte și de alta se afla livada boierească cu tot felul de meri, peri și cireși din cele mai vestite soiuri. Livada a dispărut și au dispărut și unele dintre aleile de tei. A mai rămas doar una
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
trebuințele locale și pentru alte comune sau chiar orașe. Nu este lipsit de importanță să arătăm că mai demult oamenii din satul Lupeni erau porecliți chetrari, deși acești locuitori au avut la îndemână și lemnul pădurilor din apropiere și peștele iazurilor din comună și de ce nu și cerealele necesare pentru hrana lor și a animalelor, poienile cu fânaț din apropierea satelor și bogății ale subsolului cum ar fi deocamdată nisipul cuarțos. Cu deplin temei putem afirma că Hudești este o comună frumoasă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vedea încă și în prezent vetre de foc, diferite fragmente de vase ceramice și alte urme ale vieții materiale. Aici, pe Dealul Izvorului, în apropiere de locul numit La Brazdă a existat o așezare neolitică care formează un intrând în iazul de la Calu Alb. Orientarea spre sud-est și existența ei în apropierea pârâului Bașeu și a puternicului izvor de la Cresneanu, au format condițiile cele mai bune pentru dezvoltarea acestei comunități umane. Suprafața acestei așezări este de aproximativ 5 ha. în partea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
această așezare, la locul numit La Ceacâr, s-au descoperit de asemenea, urme de vase ceramice, pahare tronconice și două gâturi cu toarte de amfore romane. Locul respectiv este situat într-o văgăună, cu deschidere doar către sud, către actualul iaz Calu Alb, nu departe de Pârâul Satului. După aceste urme putem aprecia că așezarea respectivă datează probabil din secolele al-II-lea sau al-III-lea și a aparținut unei comunități de daci liberi, dar care n-au scăpat de influențele civilizației romane. Vatra
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
într-un uric datat mai 1594 de către Aron vodă, domnul Moldovei se arată că „egumenul mănăstirii Moldovița împreună cu călugării au vândut ocina mănăstirească din privilegiul de danie a mănăstirii de la Petru voievod un sat anume Mlenăuți și cu loc pentru iaz și moară care au fost date mănăstirii Moldovița de Ștefan Tolocico și de la Anușca pentru pomenirea lor și a fiicei lor Ana, dintr-un privilegiu de împărțeală pe care l-a avut Anușca de la Bogdan cel Bătrân. Documentul de mai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
moștenire asupra satului și moșiei Mlenăuți și l-a obținut în cele din urmă prin câștigarea procesului. Ca urmare, în 1620 Gaspar voievod, domnul Moldovei îl întărește pe Toma împreună cu frații și surorile sale ca proprietar al satului Mlenăuți cu iazurile și moșiile și bălți și cu tot venitul ca să le fie și de la noi dreaptă ocină și.... La 25 iunie 1623 Miron Barnovschi hatman și pârcălab de Suceava care avea să fie și domn al Moldovei donează satul Mlenăuți împreună cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
el singur prin urice și drese de la Ștefan Voievod cel Bătrân și de la Ilieș Vodă și de la Ștefan Voievod cel Tânăr și de la Petru Voievod pe satele și dedinile lor începând cu satul Hudinți pe Bașeu cu curți și cu iazuri și cu mori și cu poieni de fân ce se numesc Baranca, cu bălți de pește la Prut și cu pricuțul lor în ținutul Dorohoiului... care aceste toate sate mai sus scrise, anume Hudinții cu curte și cu pricuț și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
est de Ron agențiile de la Olbia pe peninsula Hyeres, de la Antipolis (Antibes), de la Nikaia (Nice), de la Tauroeis (Le Brusc); în valea Ronului, Arles și Rhodanousia; în sfîrșit, pe coasta Languedocului, Agathé (Agde). În același timp, Marsilia își întinde teritoriul spre iazul din Berre și valea Ronului, ca și spre înălțimile din Vitrolles și din Etoile, la nord și la est. Astfel, ea a controlat probabil Avignon, Cavaillon și a fost în relație cu oppidum-ul vecin de la Saint-Blaise și situl indigen de la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
167 Beaulieu (Indre-et-Loire), 188; 328 Beaune (C(te-d'Or), 81; 150; 513 Beauvais (Oise), 40; 129; 141 Bego (muntele) (Alpii Maritimi), 18 Belgia, 25; 26; 50; 51; 55; 84; 258; 336; 354 Berlin (Germania), 268; 329; 465; 469 Berre (iazul din), 31 Berry, 25; 221; 279; 282; 466; 479 Besançon (Doubs), 40; 46; 50; 75 Beuvray (muntele) (Sa(ne-et-Loire), 28; 34; 49 Béziers (Hérault), 48; 65; 79 Bibracte, vezi Beuvray (muntele), 28; 34; 40; 42; 49; 511 Bièvre, 27 Bidassoa
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Între 1945-1947 a funcționat comuna Chișcăreni, apoi a revenit ca sat al comunei Șipote. În 1772, Hălcenii era consemnat ca moșie în ținutul Hârlăului, iar din1865, ca sat al comunei Șipote. Numele satului Iazu- Vechi este derivat de la unul din iazurile ce se găsesc pe teritoriul comunei. Iazu-Vechi (,, Iazul-porcului”) a fost sat component al comunei Coarnele -Caprei, înființat pe moșia Cioara, până în 1908, când este inclus la comuna Șipote. În1945 este înglobat la comuna Chișcăreni, iar în 1947 revine la comuna
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
pe unii versanți ai văilor,cât și pe majoritatea șesurilor de aici,motiv pentru care acestea sunt utilizate mai mult pentru pășune și fânețe. Spălările sunt un factor activ al dinamicii reliefului actual,contribuind la formarea glacisurilor coluviale, la colmatarea iazurilor - lucru evident pe teritoriul comunei Șipote- la mărimea debitului solid al pâraielor în perioadele cu precipitații abundente, ca și la subțierea orizontului de sol bogat în humus. Procesele de eroziune liniară sunt prezente pe mulți versanți ai văilor din zonă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
neuniform, principalii săi componenți fiind: altitudinea redusă a reliefului, gradul diferit de fragmentare a acestuia,înclinarea și orientarea diferită a versanților față de razele solare,neomogenitatea învelișului de soluri, structura destul de uniformă a covorului vegetal, ca și suprafața activă a iazurilor. Astfel, în spațiul comunei Șipote variația suprafeței active apare mai atenuată,având în vedere că învelișul pedologic este alcătuit, în cea mai mare parte, din soluri cernoziomice, iar partea cea mai însemnată este ocupată de culturi agricole (5379 ha),pășuni
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de a se reține o parte din apa scurgerii maxime, de a se diminua viiturile și preveni inundarea șesurilor, de a spori scurgerea în perioada apelor mici. În afară de pâraiele mai sus menționate, hidrografia comunei Șipote cuprinde și o serie de iazuri. Datorită debitelor uneori sporadice ale pâraielor, cauzate de condițiile climatului continental excesiv, cu deficit de precipitații tocmai în anotimpul de vară, când necesarul de apă este cel mai mare, au fost amenajate următoarele iazuri: - iazul Sorocanu, în suprafață de 32
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Șipote cuprinde și o serie de iazuri. Datorită debitelor uneori sporadice ale pâraielor, cauzate de condițiile climatului continental excesiv, cu deficit de precipitații tocmai în anotimpul de vară, când necesarul de apă este cel mai mare, au fost amenajate următoarele iazuri: - iazul Sorocanu, în suprafață de 32 ha, propus pentru amenajări (Foto nr. 4 ) ; - iazurile Pionier, Vatra Satului,Baluș și heleșteul Vatra Satului în suprafață totală de 50 ha; -iazurile Baluș 2 și Zugravi în suprafață de 19 ha; -acumularea de la
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cuprinde și o serie de iazuri. Datorită debitelor uneori sporadice ale pâraielor, cauzate de condițiile climatului continental excesiv, cu deficit de precipitații tocmai în anotimpul de vară, când necesarul de apă este cel mai mare, au fost amenajate următoarele iazuri: - iazul Sorocanu, în suprafață de 32 ha, propus pentru amenajări (Foto nr. 4 ) ; - iazurile Pionier, Vatra Satului,Baluș și heleșteul Vatra Satului în suprafață totală de 50 ha; -iazurile Baluș 2 și Zugravi în suprafață de 19 ha; -acumularea de la Hălceni
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]