3,043 matches
-
Elena Zottoviceanu Se știe cât de semnificativă devine, într-o lume ce tinde spre globalizare, amprenta originală, identitară a culturii muzicale a unui popor și ea nu se rezumă - așa cum s-a crezut până nu demult, și cum unii mai cred și acum - la grupuri folclorice sau la prestația vreunui rapsod brunet. Artiștii români (dirijori, instrumentiști, cântăreți) sunt
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
punctul de pornire, reprezentat de scrierea Les lois de l’imitation, a sociologului francez Gabriel Tarde, precum și de intența mai mult sau mai puțn polemică față de consacrata teorie maioresciană a "formelor fără fond", contribuța lui E. Lovinescu la definirea profilului identitar românesc în epoca modernă apare astăzi, în condițile cu adevărat revoluțonare ale globalizării, cu atît mai importantă și mai semnificativă. Fără îndoială că fenomenologia istorică și culturală a perioadei interbelice, în care autorul nostru și-a elaborat studiul, diferă profund
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
lucruri ciudate care mă vor urmări toată viața ca noul meu cod numeric personal cum a realizat și Nancy Eiesland la 13 ani în America după cele 11 operații chirurgicale majore pe sistemul osos că invaliditatea va fi marca ei identitară de succes și în ceruri și din clipa aceea nu și l-a mai putut imagina pe Dumnezeu decât într-un scaun cu rotile pentru paraplezici așteptând cu răbdare să se înalțe pe norii gloriei sale cerești "persoanele temporar valide
Profeția organică by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Imaginative/6821_a_8146]
-
Înapoi În viață. Nu se trăiește ușor cu o astfel de luciditate. Și totuși, uitarea este refuzată simplu, fără emfază, așa cum este refuzată, la Ileana Mălăncioiu, orice iluzie. Rezistența la iluzie este, În fond, piatra din capul unghiului În construcția identitară, biografică și literară a poetei. O formă rară de imunitate dobândită prin datul nașterii Într-o lume ce nu avea vreme pentru complicate eșafodaje rațional justificative cu privire la problemele vieții. O lume lipsită de apetitul pentru comoditate sufletească ori huzur. O
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
slujitori fideli ai împăratului și ai unui ideal cosmopolit de esență luministă. Le-a rămas străin naționalismul, ura față de alte popoare sau pornirile centrifuge: acestei generații de scriitori austrieci de diferite naționalități, dar de limbă germană, îi lipsește complet furia identitară ce va face mai tîrziu atîtea victime. Proza de factură specială scrisă de ei spre jumătatea secolului al XIX-lea desfășoară o narațiune extrem de simplă, apropiată de banalitate; în nuvelele lui Ferdinand von Saar (1833-1906) ori Ludwig Anzengruber (1839-1889), acțiunea
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
politic, cît și din punct de vedere cultural și religios: țările arabe, africane și, parțial, China, Rusia și Mexic. în rest, fără ca identitatea profundă a artistului sau a culturii din care el provine să fie în vreun fel alterată, retorica identitară dispare, și ea este suplinită prin elemente subtile de ordin stilistic și temperamental. în acest sens, deși nu există nimic polonez, lituanian, portughez, italian sau finlandez la nivel explicit retoric, în fond artiștii din aceste zone sînt ușor de recunoscut
Despre artă, geografie și solidaritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11012_a_12337]
-
Cepraga a susținut o incitantă comunicare despre meandrele limbajului poetic românesc, pornind de la poezia lui Asache. Marinella Lorinczi (Universitatea din Cagliari) a făcut o superbă analiză a Columnei Traiane, Marco Barato (Asociația culturală "Dacia") s-a referit la problema conceptualizărilor identitare prin mediumul lingvistic, iar Gheorghe Carageani (Universitatea din Pisa) și-a prezentat un proiect legat de poezia deținuților politici. Extrem de interesante au fost și comunicările cercetătorilor români, pe care, din rațiuni de spațiu, ne vom mărgini să-i enumerăm, precizând
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
se vede cu ochii celorlalți”. Împreună, starea de bătrânețe și cea de imaturitate împart, cred, ceva dintr-o tristețe metafizică. Căci, oricâtă fervoare ar colecționa, Livius Ciocârlie a învățat demult că grația artistică se hrănește numai din oglinzi fără temei identitar. În La foc mărunt, el nu-și recunoștea nicio identitate. Ba mai mult, se privea chiar cu mirare: „M-ar dezamăgi să mă dezamăgesc”, suna verdictul autoironic. Exercițiile de imaturitate dezbat fragmentar, cum ne-a obișnuit scriitorul, un soi de
Dezordinea necesară by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2855_a_4180]
-
poate re-conține și deci nici controla, se războiesc între ele, se chinuie reciproc. Femeia trădată de soț e geloasă, o arată coșmarul, pe ea însăși cea de odinioară, care nu cunoscuse infidelitatea și respingerea. Singurătatea reprezintă, dacă astfel funcționează principiul identitar în romanul Agnetei Pleijel, o pierdere în abisul propriei persoane. "Cușca strîmtă a eului", cum o numește scriitoarea, este de fapt un spațiu conflictual de manifestare a mai multor euri. De aceea îndrăgostirea nu pune capăt solitudinii, ci dimpotrivă, o
Într-un oraș acoperit de ninsoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17046_a_18371]
-
în dimensiunea ei reflexivă, dar ca tip de (cvasi)interogație. Apare astfel un pre-inventar de complexe și angoase ale adolescenței care definesc, ceea ce eu aș numi, "indecizia maturității", acel cumul amețitor de câștiguri și temeri care declanșează inevitabila (fructuoasă) criză identitară. Versurile fac pe "durele", dar nu-și pot ascunde perpetuul balans dintre îndoială, "forța confuziei" și frenezie, dintre izolare și gregar, într-un joc cu jumătăți de măști ca o ștafetă de roluri contra cronometru, ipostază dinamică a alterității care
Escher desenează o matrioșkă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12575_a_13900]
-
a mesajului. Juventus pare o scrisoare de adio & de bun venit plină de necunoscute, un e-mail modular trimis undisclosure recipients la toți și la oricine, inclusiv ție. Dar aceste disproporții de identificare și de verbalizare creează tocmai efectul autenticității: deficitul identitar este chiar Identitatea vârstei. (Re)construcția începe din momentul contabilizării senzațiilor, a amintirilor și cuvintelor, dar până unde poate merge această reinventare de sine: "Oooo! Tulbure adolescență când / frumusețea împiedică gândirea - gândirea simțirea / și simțămintele cuvintele". (Interval) Scrisul, poezia însăși
Escher desenează o matrioșkă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12575_a_13900]
-
unde se duc?" În acest punct aș face trecerea decisivă înspre Exuvii - Juventus îmi apare acum ca un link spre roman -, acolo unde textul face mai vizibilă căutarea și uimirea de sine, înspre autogenerarea în multiple învelișuri a miezului tare identitar care, imposibil a se înfățișa unic & unitar, se ascunde la nesfârșit sub propriile straturi. Recurența unor cuvinte-simbol este evidentă: pielițe, coji, scoarțe, învelișuri, carcase, simulacre, corpuri. Pentru a conferi expresivitate problematicii identității, Simona Popescu s-a folosit încă din poem
Escher desenează o matrioșkă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12575_a_13900]
-
plan colectiv în studiile de imagologie. Dezvoltată de către francezi în anii 1950-60, imagologia a cunoscut ulterior aportul cercetătorilor germani, italieni, americani și români, luând o neașteptată amploare în ultimul deceniu. Cărți, articole, teze de doctorat și licență dovedesc că obsesiile identitare postmoderne, cu precădere cele comunitare, interesează din ce în ce mai mulți istorici, filozofi, scriitori, psihologi și critici. Nici nu e de mirare: un asemenea domeniu, marcat interdisciplinar, posedă un dinamism ieșit din comun; țesătura imagologică este, prin excelență, eterogenă și în continuă schimbare
Alo-imagini, infra-imagini by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/11203_a_12528]
-
puțin studiate de specialiștii în istoria arhitecturii contemporane 1; în ultimul timp însă, acest capitol a reintrat în atenția cercetătorilor și au început să se vehiculeze formulări diverse, de la "romantismul național" englez, la "istoricismul" german, "regionalismul" francez și până la arhitectura identitară. În secolul al XIX-lea, caracterul național al diferitelor culturi este exprimat în cele mai variate modalități, de la studierea și valorificarea folclorului, la expozițiile universale (ce debutează la Londra în 1851), unde pavilioanele naționale încercau să redea fiecare specificitatea și
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
al diferitelor culturi este exprimat în cele mai variate modalități, de la studierea și valorificarea folclorului, la expozițiile universale (ce debutează la Londra în 1851), unde pavilioanele naționale încercau să redea fiecare specificitatea și unicitatea; în acest context apare și arhitectura identitară, îmbinând deopotrivă tradiția și pitorescul. În cazul românesc, ideea formulării unui stil arhitectural specific este legată de eforturile de constituire a statului național modern; Carmen Popescu își justifică astfel și delimitările temporale: în 1881, România devenea regat după ce își obținuse
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
a fost inspirată de expozițiile universale, naționale și regionale la modă la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX; intenția viza, pe de o parte, afirmarea maturității atinse de Stat în toate domeniile, iar, pe de alta, furnizarea unei imagini identitare. Din acest punct de vedere, Carmen Popescu consideră că Expoziția generală română (iunie - noiembrie 1906, București, Parcul Filaret, în prezent Parcul Carol) încheie perioada de tatonări de la începuturile stilului național. O atenție deosebită este acordată motivației și încărcăturii ideologice; Expoziția
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
puterii, se reflectă și în modificările din denumire: la schimbarea dictaturii lui Carol cu dictatura legionară, așa- numitul "stil Carol al II-lea" devine "stil național legionar". Epilog (Epilogue). Anul 1945 aduce cu sine transformări majore la toate nivelurile; arhitectura identitară, rămasă fără sprijin politic și ideologic, încetează să mai existe oficial; paradigma artistică nu se pierde, dar cunoaște doar manifestări marginale. Modelul sovietic impune o nouă doctrină și un nou tip de arhitectură identitară; dar, deși în câteva momente, sistemul
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
transformări majore la toate nivelurile; arhitectura identitară, rămasă fără sprijin politic și ideologic, încetează să mai existe oficial; paradigma artistică nu se pierde, dar cunoaște doar manifestări marginale. Modelul sovietic impune o nouă doctrină și un nou tip de arhitectură identitară; dar, deși în câteva momente, sistemul a încurajat particularizarea prin accente "naționale" a arhitecturii din țările blocului comunist, aceste tendințe nu au fost recunoscute ca atare de către vechii adepți ai stilului național. Precizările din Epilog încheie destul de brusc aventura stilului
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
Simona Corlan Ioan, Roxana Verona). Structurate în trei secțiuni - Puzzles of Identity: Designs of Modern Europe, European Landscapes: Between Unity and Multiplicity și Constructing Modernity in Literary and/ or Social Practices, eseurile publicate aici vorbesc despre relațiile est-vest, despre geografii identitare, mituri post-imperiale, exportarea modelului națiunilor europene în Africa colonizată, sincronism, literatură și filme care pun în discuție problema identității personale și colective. Așa cum se întîmplă de multe ori însă, marile promisiuni nu se transformă neapărat în oferte de lectură tentante
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
construct și nu dat natural, cărora li se adaugă eseuri cu utilitate mai curînd de articol de revistă, furii de moment contextualizate și nu analize ale unui fenomen. Sînt, în schimb, și provocări interesante, legate de conceptul de identitate - geografia identitară despre care vorbește Monica Spiridon cu aplicație la Eminescu și Caragiale poate servi drept punct de plecare pentru o analiză aprofundată a unei întregi zone a literaturii române, începînd sau terminînd, de pildă, cu Mateiu Caragiale, la fel cum o
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
foarte greu de priceput. Versurile unor Vieru sau Lari sunt idioate, chiar dacă poți înțelege mecanismul de generare, funcționalitatea și tipul de receptare naționalist-festivist-patriotic al acestui lirism neopașoptist, într-o societate care încă trece prin constrângeri istorico-politice ce generează o criză identitară la nivel național. Acestea fiind cazurile extreme, e de presupus că, supusă unei grile "românești" de receptare critică, o (bună) parte din poezia basarabeană contemporană este, în grade diferite și poate pe nedrept, dezavantajată. Comentatorilor de poezie nu le rămâne
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
după evenimentele din septembrie. Își dau seama că în țările lor de origine n-ar fi putut realiza standardul de viață de acolo. Foarte de înțeles toate aceste lucruri, totuși, cînd vine vorba despre "redescoperirea", despre "revelația" importanței păstrării valorilor identitare a acestor emigranți în America, încep să mă întreb care ar fi avantajele reale pe care societatea americană le poate avea din genul acesta de conservatorism. Doi dintre cei cinci bărbați intervievați (alături de numai o femeie!) s-au confesat că
"Musulmani în America" by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15453_a_16778]
-
în cadrul expoziției permanente. Lucrările, instalate în cele trei spații ale muzeului, pun în discuție percepția deopotrivă melancolică și ludică a copilăriei în diferite culturi și imobilitatea lumii materiale atunci când ființa dispare. Acest dialog include recuperarea unui parcurs creativ al elementelor identitare românești propus de Horia Bernea ca oglindă revelatoare. Muzeul Național al Țăranului Român / 16.05 - 29.06.2014 (Str. Monetăriei nr. 3) The Ark/Centrul Internațional pentru Artă Contemporană / 16.05 - 29.06.2014 (Str. Uranus nr. 150) Muzeul Național
Noaptea Albă a Galeriilor: Imaginează-ți ce se află la celălalt capăt al curcubeului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/29773_a_31098]
-
generează toate reacțiile gazetarului este, cu foarte mici excepții - una dintre ele ar fi, spre exemplu, preocuparea pentru conservarea limbii în trecut -, naționalismul derapant, conservatorismul apter. Cărțile bisericești îi atrag atenția pentru "însemnătatea limbii", ortodoxia este văzută ca o axă identitară profundă a națiunii, iar catolicismul, cât timp rămâne inofensiv și marginal, este primit cu toleranță, ca o gazdă bună (este subliniat în acest mod faptul că străin poate fi oricine dacă nu este ortodox). În această ultimă privință, importantă este
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
Thackeray. În al doilea, autorul, folosindu-se de instrumentarul artistic al distopiei, oferă o imagine apocaliptică a viitorului umanității. Aluziile sale transparente la revoluția bolșevică, la excesele industrializării și la alienarea insului (post)modern, pînă la atingerea stadiului de mutant identitar, uimesc și astăzi, datorită acurateței lor așa-zicînd "profetice", cu atît mai mult cu cît romanul descrie inevitabila unificare a întregului mapamond sub autoritatea unui "Stat Mondial". Cele două opere l-au transformat, practic, pe Aldous Huxley într-un scriitor universal
O inițiere psihedelică by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7416_a_8741]