6,525 matches
-
Iordache Beldiman, Constantin N. Suțu și G. Mârzescu, dar unul dintre redactori, dacă nu unicul, trebuie să fi fost Iacob Negruzzi. Cu un aspect modern, în comparație cu celelalte periodice locale, C. nutrea ambiția de a se adresa întregii țări, în numele fracțiunilor ieșene ale Partidului Conservator. Gazeta devine ea însăși un teren de luptă politică între gruparea conservatorilor „vechi”, condusă de G. Mârzescu, și grupul tinerilor, având în frunte pe Vasile Pogor, Titu Maiorescu și Iacob Negruzzi. Spațiul cel mai întins este ocupat
CONSTITUŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286388_a_287717]
-
Acesta din urmă redacta și un spiritual foileton intitulat uneori Observații de pe Bahlui, semnat cu pseudonimul Bahluiceanu. Câteva articole sunt dedicate teatrului, plecându-se de la situația celui din Iași, caracterizată, în ansamblul ei, ca nesatisfăcătoare. Concluziile îmbrățișează întreaga viață spirituală ieșeană, fiind de un negativism al cărui ton este specific junimist. R.Z.
CONSTITUŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286388_a_287717]
-
de ambiția construcției, a renovării sociale, și un mediu indiferent, interesat, infestat de politicianism și necinste. Anton Dumbravă, autor al unei teze de doctorat care l-a impus și i-a conferit o anume celebritate în mediile universitare și politice ieșene, conduce gazeta „Politica”. Campania pe care o inițiază, având ca scop asanarea moravurilor, în primul rând a celor politice, se lovește de împotrivire, de rea-credință și, cum era de așteptat, eșuează. Viața lui particulară se va dovedi, de asemenea, un
CONSTANTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286368_a_287697]
-
lumii, RL, 1993, 5; Sultana Craia, „Arta grădinii”, LCF, 1993, 12; Aurel Leon, Nostalgia paradisului pierdut, „Monitorul” (Iași), 1993, 232; Jaroslava Olga Maxim, Arta grădinilor, CRC, 1994, 7; George Bădărău, Stereotipii în gândire și artă, CL, 1997, 3; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 121-122; George Bădărău, „Exotismul în literatura română din secolul al XIX-lea”, DL, 1998, 3. C.Br.
CONSTANTINESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286381_a_287710]
-
Holban, „Sfera cu raze inegale”, RL, 1986, 23; Ioan Holban, „Hei, zeilor... Dacă existați, dați-mi un semn”, CRC, 1990, 35; Ulici, Lit. rom., I, 255-257; Liviu Leonte, O lume de senzații, CRC, 1997, 1-2; Mănucă, Perspective, 115-125; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 122-123. S.D.
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
Ioan Constantinescu, „Don Juan sau Întoarcerea la dragoste”, CRC, 1994, 11; Dicț. scriit. rom., I, 648-649; Eva Behring, Rumänienbezogene Forschungen in Deutschland, RITL, 1996, 1-4; George Bădărău, Tieck, Kleist, „Hanswurst emigrant. Despre teatrul de marionete”, CL, 1997, 11; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 118-119; George Bădărău, Câteva note despre farsă, CRC, 1999, 2; Popa, Ist. lit., II, 101-103, passim; Ghițulescu, Istoria, 421-423; Mihai Zamfir, Despărțirea de Ioan Constantinescu, RL, 2002, 2; Manolescu, Enciclopedia, 191. C.Dt.
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
cu unele preferințe lexicale (arhaisme sau neologisme) care le dezvăluie starea socială sau nivelul de cultură. A mai compus o comedie cu cântece, în patru acte, nepăstrată, Tribunalul femeilor, jucată în 1846. C. a tradus din franceză, pentru aceeași trupă ieșeană, melodramele Viața păstorească sau Munți, târguri și prăpăstii (apărută în 1844), Gabrina sau Odaia leagănului (1844) de J.-E. Alboize de Pujol și Capodopera necunoscută sau Mikel Anj (1845) de Ch. Lafont, ultimele două reprezentate, dar nepublicate. SCRIERI: Plete lungi
COPCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286405_a_287734]
-
la Liceul „C. Negruzzi” din Iași. În 1970 se înscrie la Facultatea de Filologie, secția limba germană-limba și literatura română, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, pe care o va absolvi în 1974. Profesor o vreme la câteva școli ieșene, frecventează în paralel și Facultatea de Istorie, obținând licența în 1979. Un an mai târziu va fi angajat cercetător la Centrul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor al Academiei Române, în colectivul ce elabora Dicționarul literaturii române în secolul al XX
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
mai târziu va fi angajat cercetător la Centrul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor al Academiei Române, în colectivul ce elabora Dicționarul literaturii române în secolul al XX-lea, pentru ca, în 1982, să devină asistent la Catedra de germană a Universității ieșene. Bursier al Fundației „Alexander von Humboldt”, efectuează mai multe stagii la instituții de învățământ superior din Germania. Concomitent își pregătește doctoratul în domeniul teoriei literaturii, teza fiind susținută în 1988. Conferențiar și șef de catedră (1990), profesor (1995), este totodată
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
Neue Literatur”, „Caiete critice”, „Contrapunct”, „Observatorul cultural” ș.a., ori străine, precum „Der Pfahl”, „Arcadia”, „Neohelikon”, „Revue germanique internationale”, „Sprachkunst”, „Südostdeutsche Viertelsjahresblätter” ș.a., în acestea din urmă semnând îndeobște Andrei Corbea-Hoisie. Coordonează, de asemenea, mai multe volume colective din seria „Contribuții ieșene de germanistică” și, alături de câteva ediții publicate în Germania și după mai multe traduceri în românește (din Hans Robert Jauss, Valeriu Marcu, Th. W. Adorno), încredințează tiparului lucrările Ego, Alter, Alter Ego (1993), Despre teme. Explorări în dimensiunea antropologică a
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
Südostdeutsche Viertelsjahres Blätter”, 2000, 4; Edgar Reichmann, Voyage en Célanie intérieure, „L’Archie”, 2001, 519; Henri Zalis, Paul Celan în viziunea exegeților europeni, CNT, 2002, 4; Marin Mincu, „Meridianul” lui Paul Celan, „Cotidianul”, 2002, 3168; Lefter, Critică, 340-342; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 125-126. V.D.
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
1944. Redactori-șefi: Dumitru Ignea (1970-1971), Corneliu Ștefanache (1972-1976), Corneliu Sturzu (1977-1990); secretar de redacție: Horia Zilieru. În comitetul de redacție (1982): Corneliu Sturzu (redactor-șef), Andi Andrieș, Daniel Dimitriu, Ioanid Romanescu. C.l. aspiră să continue tradiția valoroasă a presei literare ieșene și să promoveze o literatură care să exprime cât mai fidel realități contemporane. Publică versuri și proză originală și tradusă, articole de istorie și critică literară, interviuri, cronică literară și artistică, precum și contribuții grupate în rubrici speciale: „Convorbiri critice”, „Restituiri
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
fragmente de jurnal, de roman, piese într-un act, romane în foileton, texte inedite vizând mai cu seamă autori odinioară interziși, exilați, cenzurați: Mircea Eliade, Paul Goma, Octavian Paler, Matei Vișniec ș.a., dar mai ales, apar versuri ale unor poeți ieșeni sau din Basarabia. Traducerile din poezia universală sunt minime. În mare vogă, ca, de altfel, în toată presa literară a momentului, se află dialogurile pe teme de actualitate (intelectualii, comunismul, vremurile noi, libertatea presei, literatura de sertar) purtate de Emil
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
gimnaziul la Burdujeni (Suceava) și liceul la Dorohoi. În anul 1957 devine studentă a Facultății de Filologie-Istorie-Filosofie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. După absolvire (1962) este angajată ca asistentă la Catedra de limbă și literatură rusă din cadrul Universității ieșene, în 1995 devenind profesor la aceeași catedră. Colaborează la numeroase publicații din țară și străinătate, printre care „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Romanoslavica”, „Cahiers roumaines d’études littéraires”. Este membră a Comisiei de Poetică și Stilistică, a Comitetului Internațional al Slaviștilor, redactor
COTORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286449_a_287778]
-
T. P.), ci și cu multe altele. Criteriile de atribuire s-au dovedit însă inoperante pentru numeroase articole, fiind propuse și demonstrate, de Perpessicius și de Al. Piru, alte paternități. În pornirea sa de a-l restitui integral pe criticul ieșean, C. și-a luat - cum observa Perpessicius - prezumțiile drept certitudini. SCRIERI: Viața lui Eliade, București, 1939; Mihail Eminescu, București, 1968. Ediții: M. Eminescu, Opere, I-IV, București, 1938-1939, Opera politică, I-II, București, 1941; Ion Creangă, Povești, amintiri. Anecdote și
CREŢU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286487_a_287816]
-
în scrierile sale. O încercare nereușită de a publica proză în „Însemnări literare” (1919) determină începutul unei lungi corespondențe și prietenii cu G. Topîrceanu, devenit și mentorul său literar. Colaborează la „Adevărul literar și artistic” (unde debutează în 1935), „Însemnări ieșene”, „Viața românească”, „Ramuri”. Prin teme și tehnică narativă, C. se încadrează în categoria autoarelor de proză psihologică, inaugurată de Hortensia Papadat-Bengescu. Romanul Jocuri de apă (1938) tratează un caz de bovarism într-o manieră de sorginte proustiană. Existența eroinei este
COTOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286451_a_287780]
-
titlu de referință ca lucrare de sinteză asupra artei romanului, studiată din perspectiva naratologiei moderne. Ca director al Editurii Junimea (1990-1994), a sprijinit debutul unor autori tineri. Spirit cu o reală disponibilitate pentru dialog, a conceput și realizat, la Universitatea ieșeană, cicluri de dezbateri pe teme teoretice și interdisciplinare și, sub egida Centrului Cultural Francez din Iași, alte manifestări, consacrate unor personalități românești din exil. Propunându-și, în Constructori ai romanului, să studieze manifestările și importanța „rolului construcției în existența estetică
CREŢU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286488_a_287817]
-
CRC, 1983, 3; G. Nistor, Lecturi asupra romanului interbelic, T, 1983, 2; Dumitru Micu, Nicolae Crețu, „Constructori ai romanului”, LL, 1983, 137-140; Iosif Cheie-Pantea, Construcția în roman, O, 1983, 24; C. Trandafir, Din perspectiva construcției, ATN, 1983, 6; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 136-137. R.Z.
CREŢU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286488_a_287817]
-
un articol despre studii românești referitoare la Eminescu (în „Beiträge zur Romanischen Philologie” din Berlin), a fost urmat de numeroase colaborări atât la reviste germane, cât și românești: „Zur Gegenwartsliteratur in den romanischen Ländern”, „Weimarer Beiträge”, „Interferențe culturale româno-germane”, „Contribuții ieșene de germanistică”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Lettre internationale” (ediția română) etc. Studiile publicate aici (Despre problemele periodizării literaturii române, Literatura română a anilor ‘70, Literatura română de după 1944), postfețele semnate la traducerile unor romane precum Creanga de aur
BEHRING. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285675_a_287004]
-
BELIGAN, Radu (14.XII.1918, Galbeni, j. Bacău), eseist și traducător. Este fiul Eufrosinei și al lui Nicolae Beligan, șef de gară și actor la Naționalul ieșean. După absolvirea Liceului Internat din Iași, B. pleacă la București, înscriindu-se la Academia Regală de Muzică și Teatru, clasa profesoarei Lucia Sturdza-Bulandra. Debutează, cu poezie, în „Viața Românească” (1938), scrie la „Însemnări ieșene” (cronică teatrală), „Opinia”, „Front literar”, „Bis
BELIGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285688_a_287017]
-
de gară și actor la Naționalul ieșean. După absolvirea Liceului Internat din Iași, B. pleacă la București, înscriindu-se la Academia Regală de Muzică și Teatru, clasa profesoarei Lucia Sturdza-Bulandra. Debutează, cu poezie, în „Viața Românească” (1938), scrie la „Însemnări ieșene” (cronică teatrală), „Opinia”, „Front literar”, „Bis”, „Arta liberă” ș.a. Actor de mare prestigiu, interpret de roluri memorabile în spectacole cu piese din dramaturgia română și universală, inimitabil în Miroiu din Steaua fără nume de Mihail Sebastian, Rică Venturiano din O
BELIGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285688_a_287017]
-
B. a debutat în 1863, în ziarul lui B. P. Hasdeu, „Lumina”. O perioadă mai lungă a publicat pasteluri în „Convorbiri literare” (1872-1881) și un timp a frecventat cenaclul junimist. Decisive în formația lui au fost însă apropierea de socialiștii ieșeni și colaborarea la „Contemporanul”. Poezia sa din această perioadă se înscrie în lirica socială, protestatară și umanitară. În „Contemporanul” îi apar Dezmoșteniții, Lăutarul, Vechituri, Amurgul veacului, piese în care, înrâurit de ideologia socialistă, evoluează spre militantism. În 1887, în urma unor
BELDICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285682_a_287011]
-
la Mărcuța, apoi la Sibiu, unde și moare. Volumul pe care îl pregătea, În munții Bulgariei, nu a mai fost editat; în manuscris a rămas o piesă de teatru, Floarea morții, care urma să intre în repetiție pe scena Naționalului ieșean. Înainte de a descoperi viața, ca prozator, B. a avut imaginea ei fixată prin grila maeștrilor pe care, într-o admirație fidelă, i-a urmat toată viața: Maupassant, M. Sadoveanu, I. L. Caragiale. Cartea de debut, Chipuri de la mahala, vădea influențe venind
BELDICEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
de pseudonime: Gh. Bohuș, Alexis Gurja (sau Gurji), Gh. Moldovan, Nicolae Pândaru, Nicolae Strajă. A colaborat mai întâi, în limba rusă, la publicații din Chișinău („Viața Basarabiei”, „Arhivele Basarabiei” ș.a.). Periodicele românești în care semnează sunt puzderie („Gazeta femeii”, „Însemnări ieșene”, „Bugeacul”, „Gazeta cărților”, „Convorbiri literare”, „Păstorul Tutovei”, „Ani”, „Cetatea Moldovei” ș.a.). Broșurile lui B. (uneori, simple extrase) dezvăluie, în afara unei neistovite puteri de muncă, un mare apetit al scormonirii: Cărturari basarabeni (1940), Din alte vremi (1940), Romancierul Dimitrie Moruzi (1942
BEZVICONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285716_a_287045]
-
Tribuna”, „Contemporanul”. La început, C. a fost atras de literatură: în 1931 a debutat la revista „Luminița” din Pașcani, cu scrieri în proză. Sporadic, va mai colabora, până la începutul celui de-al doilea război mondial, și la „Curentul literar”, „Curier ieșean”, „Viața Basarabiei”. La beletristică va reveni mult mai târziu, cu volumul de versuri Ecran interior (1975) și cu romanul Nisipul (1989). Literatura sa este aceea a unui meditativ, introvertit, atras de interogarea condiției umane marcate de o agresiune neîncetată, care
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]