14,062 matches
-
decât a bărbatului poate și trebuie să rămână o opțiune a acesteia, în contextul social actual. Transformarea acestui beneficiu legal într-o consecință asupra încetării contractului individual de muncă ce decurge ope legis dobândește valențe neconstituționale, în măsura în care ignoră voința femeii de a fi supusă unui tratament egal cu cel aplicabil bărbaților. ... 19. Având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, potrivit cărora „nu pot face obiectul excepției
DECIZIA nr. 806 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251485]
-
însă că, având doar rol de legiuitor cvasinegativ, nu poate modifica prevederile legale criticate (paragraful 30). În cauza de față, Curtea subliniază că, deși competența de reglementare revine exclusiv puterii legislative, originare sau delegate, în condițiile în care legiuitorul a ignorat statuările Curții Constituționale cuprinse în Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017, se impune admiterea, prin prezenta decizie, a excepției de neconstituționalitate și constatarea neconstituționalității art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 în integralitatea sa. În același timp, Curtea
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
exercită această onorantă profesie au un profil moral impecabil, fiind de neconceput ca persoane cu condamnări penale (grave) să participe la actul de justiție“. ... 27. Așadar, în cazul de față, legiuitorul a nesocotit prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, ignorând efectele obligatorii ale Deciziei nr. 225 din 4 aprilie 2017 și generând astfel un viciu de constituționalitate mai grav. Pentru restabilirea stării de constituționalitate, este necesar ca legiuitorul să clarifice și să detalieze prevederile art. 14 lit. a) din Legea
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
când sunt mai multe solicitări pentru același post vacant trebuie prevăzute expres în legea organică a Consiliului Superior al Magistraturii sau în legea referitoare la statutul judecătorilor și procurorilor. Chiar dacă în discuție este o omisiune legislativă, nu se poate ignora viciul de neconstituționalitate existent, deoarece tocmai această omisiune este cea care generează încălcarea Constituției. ... 6. Se mai arată că, prin neadoptarea unor norme de către Parlament, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat normele cuprinse în regulament cu încălcarea principiului separației
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
de persoane în privința cărora CSM derulase anterior procedura de numire în urma concursului organizat potrivit legii, soluție menită să asigure și continuitatea actului managerial pentru o perioadă determinată, până la ocuparea postului în condițiile legii. ... 86. Nu poate fi ignorat nici faptul că, în prezent, în privința instituției delegării pe funcții de conducere la instanțe și parchete, se poate constata prefigurarea unei practici administrative care reflectă această soluție normativă, în sensul că, de regulă, se dispune delegarea pe o funcție
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
din Constituție. De asemenea, reglementarea prin lege a posibilității consiliilor locale de a valorifica bunurile vizate doar sub forma închirierii, cu excluderea de plano și fără nicio motivare a celorlalte modalități de exercitare a dreptului de proprietate privată a statului, ignoră prerogativele și rolul autorităților administrației publice locale, înțelese prin prisma aceluiași principiu. ... 53. În consecință, Curtea constată că legea criticată, în ansamblul său, instituie un mecanism derogatoriu imprecis de la legi-cadru în materia proprietății și a dreptului de administrare, și
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
nr. 286/2009 privind Codul penal, excepție ridicată de N. R. M. cu ocazia soluționării unei contestații la executare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia apreciază că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile art. 16 din Constituție, deoarece sunt ignorate schimbările legislative favorabile inculpaților. Susține că de aplicarea legii penale mai favorabile beneficiază doar persoanele condamnate cărora le-au fost aplicate pedepse cu închisoarea ce excedează maximul special prevăzut de legea penală nouă, nu și persoanele condamnate care se află
DECIZIA nr. 259 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258497]
-
opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 privind liberul acces la justiție. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia ignoră rațiunea intrinsecă a Legii nr. 77/2016, care este exprimată în prevederile art. 3 din aceasta, potrivit căruia „Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge
DECIZIA nr. 319 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258511]
-
abilitare sau a unei legi dezbătute în procedura de urgență. Datoria Guvernului este ca în asemenea situații să justifice caracterul excepțional al recurgerii la ordonanțele de urgență pentru a oferi Parlamentului posibilitatea aprecierii juste a măsurii respective. Or, Guvernul a ignorat o asemenea obligație firească. “ ... 19. Se afirmă că, deși nu a fost aprobată de Parlament, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 a fost pusă în aplicare de către Casa Națională de Pensii, deși pentru anul 2019 trebuiau aplicate prevederile
DECIZIA nr. 317 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257939]
-
Aprecierea potrivit căreia mecanismul validării hotărârii arbitrale ar fi unul similar pronunțării hotărârii care să țină loc de act autentic, cu trimitere la dispozițiile art. 1.279 din Codul civil și, respectiv, ale art. 1.669 din același cod, este una care ignoră în mod flagrant natura hotărârii arbitrale, care este aceea de act jurisdicțional, niciodată asimilabilă sau identificabilă cu cea a unui act convențional. ... 82. Actul jurisdicțional, natură pe care hotărârea arbitrală o are potrivit dispozițiilor art. 542 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
două Camere, în speță a președintelui Senatului, nu poate avea decât natura juridică a unei sancțiuni juridice pentru încălcarea prevederilor Constituției, a legilor sau a Regulamentului. Autorii sesizării nu țin cont de considerentele Deciziei nr. 601 din 14 noiembrie 2005, ignorând că „situația care a determinat adoptarea hotărârii Senatului supuse controlului de constituționalitate se cantonează în sfera raporturilor politice dintre președintele Senatului, anume a raporturilor politice dintre grupurile parlamentare care au susținut-o pentru a candida și i-au acordat sprijinul
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
se întrunește „majoritatea de voturi suficientă adoptării unei asemenea măsuri“, respectiv „o majoritate conjuncturală, rezultată din dinamica compunerii și recompunerii forțelor politice în Parlament în funcție de factori neavuți în vedere de electorat“, întrucât o revocare întemeiată pe acest criteriu ignoră principiul configurației politice, „încalcă litera și spiritul Constituției și deschide calea instabilității activității parlamentare“. Ulterior, prin Decizia nr. 1.630 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 2 februarie 2012, pornind de la
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
o jurisprudență care, începând cu anul 2011, a fost constantă în a stabili că dispozițiile art. 64 alin. (2) teza a patra din Constituție vizează revocarea, ca sancțiune juridică, iar nu politică, observăm că, adoptând Hotărârea nr. 131/2021, Senatul a ignorat această jurisprudență, încălcând dispozițiile art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție, care prevăd caracterul definitiv și general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale și obligația legiuitorului de a pune în acord cu Constituția actul normativ constatat ca fiind neconstituțional. Mai
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
alin. (1) și (4) din Constituție, care prevăd caracterul definitiv și general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale și obligația legiuitorului de a pune în acord cu Constituția actul normativ constatat ca fiind neconstituțional. Mai grav este că însăși Curtea își ignoră jurisprudența și, din dorința de a motiva constituționalitatea hotărârii de revocare a doamnei Anca Dragu, nu face nicio referire la propriile decizii. Pasivitatea Senatului a determinat un vid legislativ în această materie care, în opinia noastră, are drept consecință inoperabilitatea
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
și nu s-a schimbat în timpul legislaturii. Prin decizia sa privind revocarea doamnei Anca Dragu din funcția de președinte al Senatului, Curtea nu face decât să valideze ideea că o majoritate parlamentară, constituită conjunctural sau nu, poate face orice, ignorând dispozițiile constituționale și în lipsa oricărei prevederi regulamentare, ceea ce a interzis constant în jurisprudența sa. Pentru toate argumentele expuse, apreciem că Hotărârea Senatului nr. 131/2021 pentru revocarea din funcția de președinte al Senatului a doamnei senator Anca Dana Dragu
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
acestei obligații duce la neconstituționalitatea in integrum a actului normativ adoptat. ... 18. Cu prilejul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2020, legiuitorul delegat nu a fost interesat și nu a permis Consiliului Legislativ să-și îndeplinească rolul său constituțional, ignorând dispozițiile Legii nr. 24/2000 și pe cele ale art. 1 alin. (5) din Constituție ce urmăresc asigurarea calității actelor normative. ... 19. Autorul excepției consideră că nu este suficient ca solicitarea avizului Consiliului Legislativ să fie înregistrată la această instituție în
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
susținut că afirmațiile recurentului cu privire la faptul că actul normativ contestat respectă prevederile Codului de procedură fiscală sunt contrazise de situația de fapt și de dispozițiile art. 60 alin. (4), art. 68 alin. (2) și art. 68 alin. (3), ignorându-se totodată de pârât și prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică (art. 3, 4, 5 și 7). ... 6. Procedura de soluționare a recursului Cu privire la examinarea recursului în completul filtru, în cauză au fost avute
DECIZIA nr. 3.059 din 1 iulie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/251457]
-
legiuitorului, este alcătuit din două componente, respectiv baza de calcul, majorată cu un procent de 20%, la care se adaugă accesoriile, respectiv dobânzile și penalitățile. Obligațiile fiscale accesorii au aceeași natură juridică cu aceea a obligațiilor fiscale principale, neputând fi ignorate la momentul cuantificării prejudiciului de către instanța penală. Răspunsurile curților de apel Brașov, Cluj, Constanța, Târgu Mureș și Suceava cuprind doar mențiunea neidentificării, în jurisprudența acestora ori, după caz, a instanțelor din circumscripție, a unor hotărâri relevante pentru problema de
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
căror reglementare nu poate fi amânată, ceea ce exclude modificarea sau completarea unor prevederi legale în vigoare, cu precădere a celor din legi organice. Prin dispozițiile art. 84 pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, Guvernul a ignorat Constituția, modificând art. 59 alin. (1) și (2) din Legea nr. 223/2015, lege organică, ceea ce excedează în mod vădit competențelor sale ca legiuitor delegat. ... 7. În opinia autorului excepției, la data adoptării dispozițiilor art. 84 pct. 1 din Ordonanța
DECIZIA nr. 808 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251610]
-
vizează alte domenii socioeconomice, ceea ce denotă, o dată în plus, că nu a existat nicio situație extraordinară care să fi apărut în problematica pensiilor militare de stat. De asemenea, menționează că, în emiterea dispozițiilor legale criticate, legiuitorul delegat a ignorat cu bună știință conotația sub aspect etimologic și semantic a cuvintelor „extraordinară“ și „urgență“, ceea ce reprezintă corolarul acțiunilor sale neconstituționale în problematica pensiilor militare de stat. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate prevederile art. 59 alin. (1) și
DECIZIA nr. 808 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251610]
-
puteri legislative. Instanța supremă a adăugat la lege atunci când a stabilit că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, fiind ignorate dispozițiile art. 3 lit. n) din Legea nr. 263/2010 care definesc „punctajul mediu anual“. Deși cadrul normativ privind sistemul unitar de pensii publice a fluctuat în ceea ce privește dimensionarea stagiului complet de cotizare prevăzut pentru unele categorii de lucrări
DECIZIA nr. 804 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251558]
-
din Constituție. ... 9. Cu trimitere la opinia Comisiei de la Veneția, în sensul că temerile existente că noua structură va servi ca instrument de intimidare și presiune asupra judecătorilor și procurorilor pot fi văzute ca legitime și nu pot fi ignorate, se susține că sunt neconstituționale art. 88^3, 88^4 și 88^5 din Legea nr. 304/2004 privind numirea procurorilor din cadrul acestei secții de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și desfășurarea concursului în fața unei comisii compuse în majoritate din judecători
DECIZIA nr. 871 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251854]
-
legiuitor. ... 14. Se apreciază astfel că interzicerea și sancționarea desfășurării de bannere, prin art. 245^1 și art. 246 lit. g) din Regulamentul Camerei Deputaților, fără a distinge cu privire la conținutul mesajului expus, contravine dispozițiilor art. 30 din Constituție și ignoră jurisprudența Curții Constituționale, sens în care se invocă Decizia nr. 649 din 24 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.045 din 10 decembrie 2018, din care se citează considerente, cu referire și la alte decizii
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
nr. 8/2022, disponibilă pe pagina de internet a Camerei Deputaților, se constată că a fost elaborată o expunere de motive, în cuprinsul căreia se precizează rațiunea promovării modificărilor regulamentare aprobate prin hotărârea adoptată, cu referire la „acțiunile unor deputați (...) care ignoră cutumele conduitei parlamentare și agresează fizic și verbal colegii de cameră parlamentară“. Se arată că „în această situație, în temeiul autonomiei de reglementare, majoritatea deputaților consideră necesară extinderea interdicțiilor aplicate activității parlamentare sub aspectul conduitei în cadrul ședințelor cu caracter
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
Uniunii Europene a jurisdicţiilor necooperante. ATENŢIE! Lista Uniunii Europene a jurisdicţiilor necooperante şi Directiva 849/2015 a Parlamentului European şi a Consiliului sunt publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor. ATENŢIE! Totodată, Recomandarea Comisiei din 14.7.2020 oferă statelor membre posibilitatea de a ignora existenţa unor legături ale întreprinderilor beneficiare cu cele aflate în jurisdicţiile necooperante, în două situaţii: 1. în cazul în care nivelul obligaţiilor fiscale din statul membru care acordă sprijinul pentru o anumită perioadă de timp (de exemplu, ultimii trei ani
GHIDUL SOLICITANTULUI din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252670]