3,426 matches
-
liceul. Acolo am avut profesori de o mare mediocritate, mai ales morală, oameni lamentabili, recrutați parcă printre sclavi. Nu vorbesc de pregătirea lor intelectuală. Unii din noi, cu bibliotecă acasă, râdeam din toată inima de gafele profesorilor de literaturi, de ignoranța, de platitudinea ideilor lor. Profesorul de franceză nu citise pe Rimbaud și făcea cele mai comice sforțări spre a evita discuția la care îl provocam. Puneam, de pildă, profesorilor întrebări chinuitoare: ce părere are (asta profesorului de franceză) despre Le
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
neștiința profesorilor, foarte scuzabilă, dar lipsa lor de demnitate intelectuală, incapacitatea de a face față situației. Dacă ar fi răspuns: "Nu mai citesc nimic peste Victor Hugo", ni s-ar fi părut sublim, asta ar fi fost o filozofie a ignoranței. Cu rare excepții (vorbesc de școala mea), profesorii erau lipsiți de intelectualitate, incapabili de a bănui efervescența noastră, până acolo că noi, cei mai răsăriți, ne rușinam pentru ei. Câțiva făceau spiritele cele mai vulgare, erau familiari, nescoțîndu-ne din "mă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai puțin importanți, n-auzise deloc de Flaubert, cu toate că urmase liceul. Prin hazard, acest autor nu fusese predat. Picîndu-i în magazin o ediție din Don Quijote, ilustrat de G. Doré, Demirgian îl citise și reținuse mai mult imaginile. În unele privințe, ignoranța sa era mare. Astfel, văzând filmul Don Quijote cu Șaliapin, zise că era mai bun decât cartea. Nu știa cine e Cervantes, nici în ce secol a trăit și, lucru mai notabil, nu era deloc rușinat când era surprins în ignoranță
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ignoranța sa era mare. Astfel, văzând filmul Don Quijote cu Șaliapin, zise că era mai bun decât cartea. Nu știa cine e Cervantes, nici în ce secol a trăit și, lucru mai notabil, nu era deloc rușinat când era surprins în ignoranță. Tot capitolul artelor și științelor nu constituia pentru Demirgian decât un fond din care se putea alimenta pentru nevoile sale strict personale, noțiunea valorilor absolute n-o avea. Astfel, prețuia motocicleta ca o mare satisfacție proprie, totuși dacă i-ar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
E un bufet breton. Un om cu umor ar fi ripostat: "Și ce dacă e un bufet breton?" Însă nu reclama nimeni, din cauza misticismului cu care profera cuvintele Sultana. Clientul fără cunoștințe artistice și snob nu îndrăznea să-și dezvăluie ignoranța. De altfel, dacă încerca o obiecție, Sultana era înarmată, căci cumpărase o mulțime de opere cu planșe, spre a le pune la îndemîna lui Demirgian. - Dați-mi mai convenabil mobilele astea. . - Imposibil! E unicul mobilier Chippendale autentic pe care îl
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
orice pahar putea fi descoperit ca fiind paharul în care a băut Napoleon la Austerlitz și orice icoană, opera unui maestru. Pentru nimica toată dădea telefoane Sultanei. Observând ce complexă e cunoașterea umană, începu să se sfiască față de alții de ignoranța sa și căpătă un tic, acela de a aproba orice afirmații, cu înțelesul: "asta se știe, e curent". În felul acesta, părea a urmări perfect ideile celorlalți. De exemplu: - Asta seamănă, zicea un profesor de istoria artelor despreun obiect emailat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pot să nu râd. E imposibil. Nu vreau să spun că domnul Gonzalv nu merită toată considerația, dar dacă suntem prieteni, ce ne trebuie mai mult la această vîrstă? . - El vede lucrurile altfel. . - Mi-e teamă că cumnatul meu, din ignoranță, produce încurcături. Nici soră-mea nu mă cunoaște bine. Ea s-a născut spre a fi căsătorită, eu m-am născut celibatară. Sunt de o speță deosebită. . - Nu pot să insist. A face pe pețitoarea soțului meu mi-estepenibil. Am vrut
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fiecare este o virtute a uneia dintre cele două părți ale sufletului... Spunem că anumiți oameni care fac acțiuni drepte nu sunt totuși drepți; de exemplu, aceia care fac ceea ce e stabilit de legi fie in mod involuntar sau din ignoranța ori dintr-un alt motiv și nu de dragul acțiunilor însele cu toate că ei fac efectiv ceea ce trebuie să facă și ceea ce se cere unei persoane bune). În mod similar, pare să existe o cale prin care o persoană poate face fiecare
Despre educaţia morală la Aristotel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
majoritate "disperate și necoordonate" (Bauman, May, 2008, p. 160). Ca atare, "rezultatele și efectele secundare (ale acestora n.n. G.A.) sunt greu de calculat și de definit și ne pot lua prin surprindere" (idem, p. 161). Riscul "nu este rezultatul ignoranței sau al lipsei de abilități", susțin cei doi recunoscuți sociologi. Situația este invers decât am putea crede la nivelul înțelegerii obișnuite. "Riscurile precizează autorii cresc o dată cu eforturile de a fi raționali, în sensul de a defini și de a ne
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
om, lovit de efectul care se vede, nu a învățat să le discearnă pe cele care nu se văd, acesta se abandonează unor obiceiuri funeste, nu numai din înclinație, ci prin calcul. Acest lucru explică evoluția fatal dureroasă a umanității. Ignoranța îi înconjoară leagănul; deci ea se determină în actele sale prin primele lor consecințe, singurele, la originea sa, pe care poate să le vadă. Numai pe termen lung ea învață să țină seama și de alte consecințe. Doi stăpâni, foarte
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să ne impună formula sa și voința sa și să concentreze, ca să zic așa, umanitatea în el însuși? Cu cât se examinează mai mult aceste școli avansate, cu atât este întărită convingerea că în fond nu au nimic de zis: ignoranța proclamându-se infailibilă și reclamând despotismul în numele acestei infailibilități. Să ne scuze cititorul pentru această digresiune. Ea nu este probabil inutilă în momentul în care, scăpate din cărțile saint-simoniene, falansteriene și icariene, declamațiile împotriva Intermediarilor invadează jurnalismul și tribuna și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
trebuie să se constate că locuitorii din Lancaster, fugind din această patrie a mașinilor, merg să caute de muncă în Irlanda, unde acestea sunt necunoscute, iar istoria, că barbaria întunecă epocile de civilizație și că civilizația strălucește în vremuri de ignoranță și barbarie. Evident, există în această grămadă de contradicții ceva care șochează și ne avertizează că problema ascunde un element de soluție care nu a fost degajat suficient. Iată tot misterul: în spatele a ceea ce se vede se găsește ceea ce nu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de bancnote. Cu alte cuvinte, ei vor cere patruzeci de franci pentru ceea ce altădată vindeau cu douăzeci de franci. Dar oamenii simpli vor fi păcăliți. Vor trece ani buni până când această evoluție va fi împlinită pentru toate valorile. Sub influența ignoranței și a cutumei, ziua de muncă a oamenilor noștri de la țară va rămâne mult timp la un franc, în timp ce prețul de vânzare al tuturor obiectelor de consum din jurul lor va fi ridicat. Aceștia vor cădea într-o mizerie îngrozitoare fără
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
oamenilor animați de același spirit, pătrunși de aceeași pasiune, s-a menținut printre noi, îmbogățindu-se în fiecare zi, depozitul științei economice. Astfel economia, deși respinsă de învățământul oficial și expusă imputațiilor calomnioase sau inepte ale relei credințe și ale ignoranței, a putut să-și conserve în Franța rangul onorabil la care a fost ridicată de fondatorii și maeștrii săi în secolul al XIX-lea. Societatea Economiștilor nu a încetat să reunească spuma științei economice, dar de ceva timp în sânul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
falsele doctrine ale protecționismului și comunismului sunt respinse cu o vervă inimitabilă, Bastiat se străduia să dea maselor, emancipate de abia o zi, luminile care le erau indispensabile pentru a practica bine self-government-ul; el le arăta stâncile redutabile pe care ignoranța prezumțioasă putea să le facă să eșueze și le semnala calea de urmat pentru a le evita. Spre sfârșitul lui 1849, publicarea și succesul pamfletelor i-au furnizat lui Bastiat ocazia de a se angaja într-una dintre cele mai
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ale legilor economiei, Bastiat dorea să facă tabloul perturbărilor funeste pe care aceste legi le-au suferit în toate timpurile; dorea să demonstreze că relele care mâhnesc umanitatea provin nu din legile naturii, ci din infracțiunile pe care oamenii, în ignoranța sau în perversitatea lor, le-au comis față de aceste legi; dorea să dezvolte, motivând-o, admirabila apoftegmă a lui Quesnay: "Trebuie să ne păzim foarte atent să atribuim legilor fizice relele care sunt justa și inevitabila pedeapsă pentru violarea însăși
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
acestei conexiuni - între donație, donator și sensul donației - mi se impune, nu-mi dă pace și mă constrânge să mă gândesc la existența unui sens și la obligația de a furniza un răspuns. Dacă, în ciuda absenței unui contract și a ignoranței mele, se așteaptă de la mine un răspuns? Dacă, negîndindu-mă la acest răspuns și nefiind pregătit să-l dau, voi fi vinovat? Probabilitatea vinii și teama de a nu avea ce răspunde în eventualitatea punerii acestei întrebări (în circumstanțe care îmi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
om nu ajunge decât treptat la prezență. De aceea, el rămâne să străbată singur, și fără să-l cunoască dinainte, teritoriul de obscuritate care-l desparte de ființa sa, de limita vieții sale. Orice destin stă sub ne-însoțire și ignoranță. Istoria este singurătatea indivizilor și a popoarelor care se îndreaptă, fără să o cunoască, spre limita vieții lor, spre propriul lor destin. CUPRINS CUVÎNT ÎNAINTE DESPRE LIBERTATEA GRAVITAȚIONALĂ Libertatea gravitațională Fondul intim-străin Umilitatea, orgoliul și umilința ELEMENTELE FONDULUI INTIM-STRĂIN DESPRE
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
devenea după numai două-trei luni de la apariție cea mai prestigioasă publicație democratică a țării, de o impecabilă ținută intelectuală, care se străduia să realizeze dialogul păturilor sociale între ele, ale acestora cu puterea, ale majorității cu minoritățile. Lungul drum către ignoranța cultivată vreme de decenii prin izolare, minciună și sofisme nu poate fi anulat peste noapte sau în răstimpul câtorva luni. De această greșită apreciere a situației se fac poate astăzi vinovați intelectualii români. Închiși ani la rând în lumea cărților
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
relevanță pentru filozofia lui. Și Kant era grotesc, și Wittgenstein era excentric. Ei și? De unde atunci prezumția că putem vorbi despre Noica, Heidegger și Wittgenstein cu aplombul cu care îi invocăm pe "optzeciști"? Cum de se mariază atât de bine ignoranța și morga? Este un semn de noblețe mentală să știi să admiri ceea ce te depășește. În principiu, fiecare dintre noi poate, dacă are timp pentru asta și interesul nu îi lipsește, să acceadă la orice domeniu: fizică atomică, astrologie, filozofie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Heidegger și unde e cabana lui. Aflați la poalele colinei, am întrebat pe cineva care trecea, dacă știe să ne arate coliba. Keine Ahnung, a fost răspunsul. Ei bine, de la acest "habar n-am", care stă ca un nimb de ignoranță peste ființa lucrurilor celor mai importante, pleacă fenomenologia. Iar "lucrul" cel mai important care ne "înconjoară" și despre care, întrebați ce e, noi dăm din umeri și spunem keine Ahnung, "habar n-am", este însuși faptul de a fi (das
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îndrăznesc să se întrebe, să nu știe, să pună la îndoială. Or, pe mine tocmai siguranța celor care s-au înstăpînit pe Dumnezeu mă face să ridic glasul (exemplul lui Guenon e tipic), lipsa lor de precauție, complicitatea lor în ignoranță, ușurința cu care își apropriază nevăzutul, felul în care vorbesc despre el plescăind de plăcere, scamatoriile la care se dedau de îndată ce intră în arena lui, felul competent pe care și-l arogă în organizarea văzduhului, promptitudinea cu care descriu, schematizează
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu s-ar păzi de-a scrie un singur șir în propriul său ziar. D-sa are un singur rol - de a tipări toate necuviințele câte i se trimit Când i se pare că ating vreo personalitate superioară nimicniciei și ignoranței sale. A discuta cu d-sa e ca și Când ai vrea să 'nveți pe-un orb pictura. Dar chiar din partea d-nului R., notița, astfel cum e concepută, e o necuviință, la care am fi găsit cu totul de prisos de a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
atât un repertoriu, cât și o companie aleasă. Moldova joacă în dezvoltarea modernă a românilor un rol însemnat. Aici, în mai mare depărtare de șarlatanismul intelectual, de suficiența și corupția centrului politic al țării, s-a făcut binefăcătoarea reacțiune în contra ignoranței și spiritului de neadevăr al "academicianilor", în atmosfera noastră mai liniștită se va crea poate și un teatru. Pe când la București se vor reprezenta pe scenă farse cu aluziuni necuviincioase la demnitarii statului și se vor spăla "zdrențe" atât în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fericirea de-a vedea aproape în fiece săptămână câte un nou organ de publicitate, al cărui misiune pe pământ e "după cum se zice" adevărul, justiția, patria și cum se vor fi mai chemând cuvintele frumoase cari acopere în genere răutatea, ignoranța și șarlataneria omenească. Drept că numărul lor nu mai este important; pot să se înmulțească oricât or vrea, mai mult rău decum au făcut nu pot face. De aceea anunțăm "cu plăcere" aparițiunea încă a două organe luminătoare, din care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]