1,959 matches
-
pe care am avut-o în vedere și în secțiunea anterioară, sugerează o distanțare din ce în ce mai mare față de elementele ce aparțin acestei dimensiuni: sărbători, tradiții ș.a. Interviurile arată însă că atitudinile tinerilor sunt mult mai nuanțate, în sensul că oscilează de la ignorare la atașament puternic, iar comportamentele se pliază pe același continuum. Datele BCC-2005 confirmă aceste idei, acolo unde informațiile sunt comparabile. Revenind la distincția aristoteliană, indicată în capitolul anterior, putem spune că analiza sugerează posibilitatea existenței atât a unor alterări (tradițiile
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
1991]), Spațiul rasismului, București, Humanitas. Wieseltier, Leon (1997), Împotriva identității, Iași, Polirom. Woodward, Kathryn (1997), Identity and difference, Londra, Sage. Zamfir, Cătălin (coord.) (1999), Politici sociale în România: 1990-1998, București, Expert. Zamfir, Elena și Zamfir, Cătalin (coord.) (1993), Țiganii. Între ignorare și îngrijorare, București, Editura Alternative. LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICA (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BRAȘOV Librăria George Coșbuc, str. Republicii nr.
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
rigoarea iconoclastă a raționalismului clasic reies în secolul XIX pozitivismul lui Auguste Comte și filosofia istoriei. Scientismul (adevărul unic este doar cel probant prin metoda științifică) și istorismul (cauzele evenimentului istoric sunt doar manifestările materiale) constituie alte două modalități de ignorare a imaginarului, a gândirii simbolice, până și a raționamentului prin similitudine, precum este cazul metaforei. Orice imagine care nu este negarea unui fapt este suspectă și, pe cale de consecință, condamnabilă; la fel, arta, onirismul, devianțele mentale, viziunile mistice. Influența scientismului
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și formulează observații la proiectul programului de activitate și al planului tehnic al sucursalei și le înaintează conducerii sucursalei sau, în caz de nerezolvare, consiliului de administrație al Administrației; ... f) întocmește rapoarte independente asupra activității sucursalei, pe care, în cazul ignorării propunerilor și recomandărilor înaintate conducerii sucursalei, le înaintează consiliului de administrație al Administrației; ... g) semnalează consiliului de administrație al Administrației cazurile de încălcare repetată a atribuțiilor de serviciu de către salariații sucursalei, a principiului exploatării echitabile a amenajărilor de îmbunătățiri funciare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176758_a_178087]
-
cu parametrii specifici fiecărei amenajări administrate de unitate și înaintarea de propuneri către consiliul de sucursală; b) formulează recomandări către inspectorul șef al unității cu privire la activitatea acesteia; ... c) întocmește rapoarte independente asupra activității unității de administrare, pe care, în cazul ignorării propunerilor și recomandărilor înaintate conducerii unității, le înaintează directorului regional de sucursală; ... d) formulează recomandări privind îmbunătățirea executării și calității lucrărilor de întreținere și reparații a infrastructurii din amenajarea sau amenajările de îmbunătățiri funciare administrate de unitate; ... e) asigura relația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176758_a_178087]
-
au fost aprobate spre a fi emise; ... b) ar fi putut fi obținute în mod rezonabil și luate în considerare la întocmirea și prezentarea acelor situații financiare. Astfel de erori includ efectele greșelilor matematice, greșelilor de aplicare a politicilor contabile, ignorării sau interpretării greșite a evenimentelor și fraudelor. (3) În cazul corectării de erori care generează pierdere contabilă reportata, aceasta trebuie acoperită înainte de efectuarea oricărei repartizări de profit. ... În notele la situațiile financiare trebuie prezentate informații suplimentare cu privire la erorile constate. 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184081_a_185410]
-
care sistemul său se învecinează. El le influențează și le modifică, dartotodată este influențat și modificat de ele. Această interacțiune funcțională laterală este sugerată și de termenul des utilizat de context structural. Caracterul nesatisfăcător al multor analize funcționale provine din ignorarea cerințelor funcționale laterale. În fapt, ele sunt deosebit de importante în constituirea și dinamica elementelor unui sistem. Un element care îndeplinește eficace funcțiile sale finale poate fi complet exclus sau modificat în mod drastic din cauza intervenției cerințelor funcționale laterale. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ale respectivului sistem. Astfel, explicațiile cauzale prin evocarea unui singur factor vor fi incomplete. Cazul religiei, citat la începutul capitolului 3, ne oferă un exemplu clar de explicație prin evocarea uneia sau alteia dintre clasele de factori determinanți cauzali și ignorarea celorlalți. Malinowski invocă un factor de tip C (pericolul asociat cu pescuitul, în general, riscurile vieții) ca producător de anxietate,incertitudine (CF), religia ( E) fiind explicată ca un instrument de reducere a anxietății. Teoria sa nu ia însă în considerare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și diversitatea de interese. Sociologul va fi pus, în consecință, în situația de a face opțiuni în sistemul de interese specific realității în care dorește să facă utile cunoștințele sale. Accentuarea exclusivă și unilaterală a intereselor comune are drept consecință ignorarea intereselor particulare, specifice. Viziunea dogmatică presupunea că interesele particulare, specifice diferitelor categorii sociale șisubsisteme, sunt satisfăcute automat prin satisfacerea intereselor generale. Cel mai adesea însă, interesul general comun nu este dat înainte și independent de interesele particulare, ci se construiește
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de interese care, de această dată, pot converge în jurul unui interes general real. Aici, atitudinea echidistantă a sociologiei devine nu numai posibilă, ci și necesară. Ea exprimă, într-o modalitate atentă la diversitate, interesele generale care se constituie nu prin ignorarea diversității, ci prin realizarea unei convergențe organice a acesteia. Presupoziția convergenței totale și automate a intereselor, a omogenității sociale complete, este de natură să ducă la o sociologie de tip tehnocratic. Acceptarea diversității sociale presupune în schimb o sociologie de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în cazul său, cu considerente sociologice pur profesionale. Dacă ne întoarcem la problemele enumerate mai înainte, putem formula acum mai precis ce ni se părea a fi „suspect” la ele: angajarea limitată, exclusiv sectorială (la nivelul unui grup sau subsistem), ignorarea punctului de vedere global, transsectorial al colectivității ca atare. O asemenea opțiune limitată face din sociologul practician, după cum remarcau Merton și Lerner, un birocrat, un tehnocrat limitat. Critica unei asemenea angajări limitate nu se face deci din afara profesiei, de pe poziții
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
opțiune limitată face din sociologul practician, după cum remarcau Merton și Lerner, un birocrat, un tehnocrat limitat. Critica unei asemenea angajări limitate nu se face deci din afara profesiei, de pe poziții morale și politice, ci chiar din interiorul acesteia, de pe poziții sociologice. Ignorarea consecințelor și semnificațiilor sociale mai largi ale intervenției sociologului reprezintă un defect profesional, nu numai moral. Putem formula în acest punct al analizei noastre o orientare care pare să fie structural specifică profesiei de sociolog: nu este acceptabil ca sociologul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
directe, modalitățile de testare a teoriilor și tehnologiilor în sociologie sunt mai mult de tip teoretic și difuz colectiv. Ele sunt mai mult testate prin compararea lor cu masa de cunoștințe acumulate în întreaga disciplină, prin reacțiile colectivității științifice: critica, ignorarea, acceptarea. Sistemul social interesat în utilizarea cunoștințelor sociologice nu poate pretinde specialistului teorii și tehnici de acțiune testabile „sub ochii săi”, prin demonstrații practice, așa cum se procedează cel mai adesea cu inginerul. Dimpotrivă, sociologia apare ca un corp destul de difuz
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
teoretice înalt incerte, ci pe temeiul mult mai cert al experienței. Accentul va cădea mai mult pe analiza strategiei satisfăcătorului, care, deși extrem de curentă în practica sistemelor social-umane, este foarte puțin luată în considerare în literatura de specialitate. Explicația acestei ignorări ar putea fi derivată din înseși predicțiile teoriei dezvoltate aici: inevitabil, strategia satisfăcătorului este asociată cu o puternică iluzie a certitudinii. Imaginea despre ele însele a sistemelor care utilizează strategia satisfăcătorului va tinde să constea din iluzia unei decizii raționale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și măsura În care producătorul venitului este privat de utilizarea unei părți (Însemnate) a acestuia, constituind un factor de descurajare a contribuabilului, ce are și efecte psihologice și reacții dintre cele mai diverse, Împinse până la utilizarea unor forme brutale ale ignorării legislației În domeniu și practicării evaziunii sau fraudei fiscale. În acest sens, incidența fiscalității se manifestă atât prin procesele de redistribuire a veniturilor și avuțiilor, cât și ca factor de presiune asupra contribuabililor, iar rata presiunii fiscale este considerată de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și un revers negativ: Într-o mare măsură, sociologia În România a devenit un fel de anexă a sociologiei occidentale, cu efect distructiv asupra constituirii comunității sociologice naționale. Multe lucrări s-au constituit În prelungirea bibliografiei occidentale, cu subestimarea până la ignorare a literaturii românești. În subconștientul sociologiei românești s-a produs un proces de subestimare a producției naționale, considerată a fi de mâna a doua În raport cu „moda” din sociologia occidentală. Comunicarea În interiorul comunității sociologice a fost dezastruos paralizată. Al treilea argument
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
poate chiar mai confortabil, mai liber, cîteodată, decît în trecut. Dar modelul nostru de univers este unul fără transcendență veritabilă; societățile tîrziu moderne nu se mai construiesc în funcție de un arhetip ceresc; cadrele vieții comunitare nu mai oglindesc decît absența divinului, ignorarea lui. Tematica treptelor superioare ale realului, sensurile existenței decurgînd dintr-un pol trans-lumesc au ajuns chestiune de credință privată sau valoare strict culturală, patrimoniu respectat, dar neîntreținut. Gînditorii care, în vremea noastră, lucrează într-un orizont religios sau propriu-zis metafizic
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
față de modernitate, cu laicitatea ei de acum bine instalată. în Criza lumii moderne, dar și în alte scrieri, Guénon face din perspectivă metafizică o analiză necruțătoare a modernității : abandonarea raportării la principiile ultime, reducerea omului la componenta sa psihofizică, cu ignorarea dimensiunii lui contemplativ intelectuale, cantitativism în ce privește cunoașterea, societate fără structură calitativă, lăsată în voia individualismului. Or, el declară că singura soluție a omului occidental, a societății occidentale de a se redresa spiritual constă în abandonarea în bloc a mentalității moderne
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
la transcendență. Cultura noastră, societățile noastre, formele mentale în care sîntem modelați au eliminat conștiința incompletitudinii noastre actuale, precum și problematica verticală în care era învăluit omul de rînd al societăților premoderne. în modernitate, construcția subiectului transcendental s-a făcut prin ignorarea experiențelor religioase ale omului Religia a devenit indemonstrabilă, pentru noi, deoarece construcția subiectului transcendental modern s-a făcut prin excluderea tuturor presupozițiilor care constituie condițiile de posibilitate ale discursului religios.1 în societățile premoderne, omul comun nu era un erou
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cu mai toți istoricii consacrați ai perioadei interbelice și cu cei din a doua jumătate a secolului XX. Acest fapt nu putea să-i aducă multe simpatii. Mulți istorici români au adoptat față de el una dintre cele mai păguboase atitudini - ignorarea sau critica superficială. În timp ce lucrările profesorului Stahl făceau înconjurul lumii, fiind incluse în bibliografia obligatorie marilor universități din America și Europa de Vest, în timp ce se scriau cărți și studii despre el, în România era considerat mai curând un disident de la istoriografia oficială
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de reciprocitate pentru ”ambii combatanți”. Astăzi omul trebuie să cunoască și să folosească în mod rațional factorii mediului, resursele și avantajele pe care le oferă acesta. Realitățile demonstrează cu putere de convingere a faptelor că ”analfabetismul ecologic” conduce la o ignorare a problemelor deosebit de complexe ale protecției naturii sau chiar la manifestarea unui comportament ostil, iresponsabil față de mediu, cu efecte din ce în ce mai negative asupra stării acestuia. Atitudinea omului față de natură se formează și se afirmă în strânsă legătură cu: cunoștințele ecologice teoretice
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93236]
-
datele? Una dintre soluții este aceea de a opri descompunerea varianței în momentul în care factorul explică mai puțin decât varianța unei singure variabile, adică atunci când valoarea proprie corespunzătoare factorului este mai mică decât 1. Totuși, unii analiști consideră că ignorarea factorilor a căror valoare proprie este mai mică decât 1 poate rezulta în respingerea unor factori care, deși explică mai puțin, sunt importanți. În plus, acest rezultat s-ar putea datora și erorilor. Altă soluție propusă este aceea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
-se sub masca comunicării conștiente (cei care încearcă să facă o anumită impresie). Rezolvarea incertitudinii sau a anxietății provocate de diferență poate conduce la strategii funcționale (competențe bazate pe comunicarea interculturală: adaptabilitate, deprinderi interculturale) sau disfuncționale (cum ar fi ostilitatea, ignorarea celuilalt sau a pretinde că preferi pe cineva). Perceperea diferenței implică faptul că oamenii nu împărtășesc aceleași norme, structuri, sisteme. Perceperea diferenței poate explica tendințele de comunicare.Comunicarea interculturală implică reducerea incertitudinii. Există două modalități de a face față incertitudinii
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
permisiv. 6. Stabilirea finaliștilor. 7. Pregătirea ofertei și prezentarea ei. Cum descoperim și evităm desconsiderările pe care le putem face în procesul de recrutare? Conceptul de desconsiderare, așa cum este definit în analiza tranzacțională: este un proces intern de minimalizare sau ignorare inconștientă a unui aspect al nostru, al altora sau al situației. Cu alte cuvinte, nu reușim să recunoaștem ceva care există sau care ar fi posibil (Julie Hay). Desconsiderarea ne servește în menținerea cadrului de referință prin faptul că "nu
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
sexuală ar înceta. De multe ori, persoana care hărțuiește se află într-o poziție de autoritate față de persoana hărțuită și poate dispune de această poziție (prin aplicarea de sancțiuni, împiedicarea promovării, evaluarea negativă etc.), ignorând, astfel, orice refuz ferm. În ceea ce privește ignorarea comportamentului, studiile arată că lipsa unei reacții este adesea interpretată ca acceptare și chiar încurajare a comportamentelor de hărțuire. Din acest motiv, este complet contraindicată. Hărțuirea sexuală nu este o problemă gravă, ci un flirt inofensiv, o glumă, un mod
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]