7,075 matches
-
Poezia trebuie să ne dea iluzia comunicării unui conținut sufletesc. Însă orice limbaj, atât cel poetic cât și cel nepoetic, presupune o distanță contemplativă. Aici fiind vorba de comunicarea unui conținut sufletesc real al autorului, ci a unui conținut sufletesc imaginar. Comunicarea este imaginară în poem. În acest context avem în vedere deosebirea între intuiția creatoare și cea receptoare, pentru că opera, odată încheiată, depășește, într-un fel sau altul, intențiile inițiale ale creatorului său. În primul rând trebuie să facem o
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357993_a_359322]
-
ne dea iluzia comunicării unui conținut sufletesc. Însă orice limbaj, atât cel poetic cât și cel nepoetic, presupune o distanță contemplativă. Aici fiind vorba de comunicarea unui conținut sufletesc real al autorului, ci a unui conținut sufletesc imaginar. Comunicarea este imaginară în poem. În acest context avem în vedere deosebirea între intuiția creatoare și cea receptoare, pentru că opera, odată încheiată, depășește, într-un fel sau altul, intențiile inițiale ale creatorului său. În primul rând trebuie să facem o distincție între o
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357993_a_359322]
-
context avem în vedere deosebirea între intuiția creatoare și cea receptoare, pentru că opera, odată încheiată, depășește, într-un fel sau altul, intențiile inițiale ale creatorului său. În primul rând trebuie să facem o distincție între o comunicare reală și una imaginară, iluzorie și fictivă. Comunicarea iluzorie devine reală prin chiar faptul că este singura posibilă în poem. La fel, în locul tradiționalei distincții între eul empiric și eul poetic propun o alta, între poet și personajul care figurează ca poet, acestuia îi
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357993_a_359322]
-
comunicări reale, obiective: nu poetul, ci un personaj care figurează ca poet comunică obiectiv cu noi în poezie.Personajul de care vorbeam e o voce a poetului, poetul, chiar atunci când vorbește în numele său, nu e decât tot un personaj. Caracterul imaginar, pe de o parte, al poemului și caracterul lui, pe de altă parte, obiectiv trebuie considerate în simultaneitatea acțiunii lor. Sfera noțiunii de poezie e mai cuprinzătoare decât aceea de poem. Caracterul imaginar nu e o condiție a poeziei ci
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357993_a_359322]
-
nu e decât tot un personaj. Caracterul imaginar, pe de o parte, al poemului și caracterul lui, pe de altă parte, obiectiv trebuie considerate în simultaneitatea acțiunii lor. Sfera noțiunii de poezie e mai cuprinzătoare decât aceea de poem. Caracterul imaginar nu e o condiție a poeziei ci a genului, altfel spus, a poeticului din poeme. Limbajul real, obișnuit, poate fi la rându-i poetic, în măsura în care comunică intuiții individuale prin mijloace exclusiv sintactice și lexicale, adică prin intermediul unor simple cuvinte. În
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357993_a_359322]
-
fi considerată chiar semnătura pictorului, având în vedere că în italiană "a împleti" este "vincolare", verb ce face referire la numele de da Vinci) și transparența vălului ce acoperă capul modelului (indicând faptul că Leonardo a pictat mai întâi peisajul imaginar din fundal și apoi, utilizând tehnici de transparență, a reprezentat pe pânză vălul). De asemenea, cotul Mona Lisei a fost restaurat în urma distrugerii provocate de o piatră ce a lovit tabloul în 1956. În plus, contrar speculațiilor, s-a stabilit
MONA LISA – DOAMNA CU ZÂMBET MISTIC de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358010_a_359339]
-
este primul. Foucault invocă exemple concrete pentru fiecare tip de heterotopie: „bordelul“, respectiv „unele colonii“. Așa cum decurge din logica expunerii simptomatice, impulsul anexionist se menține în formă alterată și în structura de suprafață a mentalului - „infectat“ cu sistemul imunității specifice imaginarului simbolic - și care urmărește să își genereze, cu orice preț, șeptelul de Ego-uri („bestiarul imaginar“) social-culturale. Spre deosebire de stratocidul politic (nimicirea sau anihilarea fizică a persoanelor pe motive de apartenență la un anumit grup social, clasă sau castă), un anume „terorism
TERRARISMUL PNEUMATIC – O SIMPTOMATOLOGIE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358045_a_359374]
-
Așa cum decurge din logica expunerii simptomatice, impulsul anexionist se menține în formă alterată și în structura de suprafață a mentalului - „infectat“ cu sistemul imunității specifice imaginarului simbolic - și care urmărește să își genereze, cu orice preț, șeptelul de Ego-uri („bestiarul imaginar“) social-culturale. Spre deosebire de stratocidul politic (nimicirea sau anihilarea fizică a persoanelor pe motive de apartenență la un anumit grup social, clasă sau castă), un anume „terorism semantic“ e deplin salutabil pentru a preveni perpetuarea simptomelor invocate și a o anume „mișcare
TERRARISMUL PNEUMATIC – O SIMPTOMATOLOGIE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358045_a_359374]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Jurnal > REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAȚIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) Autor: Constantin Milea Sandu Publicat în: Ediția nr. 535 din 18 iunie 2012 Toate Articolele Autorului In memoriam Prințesa Diana eseu teatrologic - manifest feminist în opt părți ) - fragment Personajele: Bărbatul travestit Femeile de
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
deschide Porțile luminoase ale Planetei Venus și a ne aduce în casele noastre lumina din lumina ADN-ului primordial. Bioluminiscența de creație și de procreație care unifică și generează toate energiile biologice, electrice, magnetice si fotonice ( BEMF )!” Referință Bibliografică: REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAȚIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) / Constantin Milea Sandu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 535, Anul II, 18 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Constantin Milea Sandu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
Ninge frumos și nu mă satur privind de la fereastra trenului. Gândurile îmi aleargă, când la anii copilăriei, când la învăpăiații ani ai adolescenței, când pe urmele lăsate peste ocean. Și ca de fiecare dată când mă întorc din călătoria asta imaginară ... regret că am îmbătrânit! ... Referință Bibliografică: BABĂ IARNĂ / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 537, Anul II, 20 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ionel Davidiuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
BABĂ IARNĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357656_a_358985]
-
SPANIOL: PARADA CA LA RIO Autor: Gabriela Căluțiu Sonnenberg Publicat în: Ediția nr. 541 din 24 iunie 2012 Toate Articolele Autorului „Costa Blanca” sună familiar și armonios, trezind amintiri din cele mai diverse, mai cu seamă plăcute. Pe-un ecran imaginar se proiectează plajele, într-o Mediterană bleu, de-un marin indubitabil. Umbrelele și șezlongurile pestrițe sugerează forfota vacanțelor. Coastele, periculos de abrupte pe alocuri, trezesc ambițiile drumeților temerari. Zgârie-norii cei mai înalți din Europa străjiuiesc Benidormul, pe post de ciclopi
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
un rol deosebit în spațiul înconjurător. Mă fascinau mușuroaiele cu furnici în continuă mișcare, ce nu își întrerupeau munca niciodată. Albinele și bondarii, ce zburau prin florile câmpului, într-un permanent du-te vino, formau niște escadrile permanente de avioane imaginare, care se luptau pentru aerodromurile lor de flori, dirijate de turnuri de control fără dispeceri autorizați. Însoțit îndeaproape de veșnic flămânzii mei boi, care oricât mâncau ziua, seara ajungeau acasă tot flămânzi, iar tatăl meu mă punea să le mai
SPIRITUL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358718_a_360047]
-
James Matthew Barrie, și “dragostea neîmpărtășită își are propriul ei curcubeu.” Imaginea ființei dominate “de spaimă și-ndoială” coexistă cu vestea ecloziunii : “iarba sfioasă/ abia înverzită/ mirosind a primăvară/ și-a viață renăscută...” Este sugestiv moto-ul volumului, din Scrisori imaginare de Octavian Paler. În deșertul obsesiv ce-i inundă poetei teritoriile lirice, întâlnim contururi - “piramide” - care duc la reflecția “că trebuie să facem totul în favoarea speranței.” De aceea, poemele-eseu din Obsesia deșertului, pe cât de dureroase pe atât de tandre, sunt
CRONICĂ REALIZATĂ VOL. OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358733_a_360062]
-
acestora. Studenție, iubire, puritate, suferință. Ingineri, profesori, țărani, oameni culți, oameni simpli, turism, frumusețe, tristețe, gelozii. Dorințe, pasiuni, împliniri, neîmpliniri, dau timpului timp. Noul roman „Destine paralele” se citește cu sufletul la gură căci acțiunea te cuprinde în brațele ei imaginare și totuși atât de reale, atât de ale tuturor. Oameni buni, eroi, oameni reci, sadici, dragostea față de toate frumusețile lumii. Noul roman „Destine paralele” impresionează prin frumusețea cu care este adusă înapoi oamenilor speranța și credința în lumina adevărului din
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
acest caz) doar impresia, realizează, pe deplin același lucru, poezia lui materializându-se într-un cuvânt al unei simfonii muzicale. De această data tonul se schimbă, devine unul de bucurie, în care chiar și jocul realității poate include o iubire imaginara sau nu. Iubirea lui, liber exprimată, râvnita chiar, este de o sensibilitate aparte. Ea este proiectarea unei lumi într-o bucurie de suflet exprimată, ritualic aproape am putea spune, prin parfumuri afrodiziace sau prin elemente picturale, de o coloristica optimistă
MESUT ŞENOL – DRAGOSTEA SUPRAVIEŢUIEŞTE / LOVE SURVIVES de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344633_a_345962]
-
capitole cade greu o cortină peste o viață deosebită trăită în eleganță, demnitate, împărțită între speranță și teroare comunistă, dar încununată de căldura unei ,,amitié amoureuse”. Era deci normal ca Anca Sîrghie să-i dea în capitolul trei ( Un dialog imaginar ) dreptul la replică și lui Lucian Blaga. Altfel, acest volum ar fi fost incomplet. Chiar dacă fiecare din cele patru muze anterioare au avut certe influențe asupra omului și poetului, prietenia creatoare a ultimului deceniu de activitate a avut profilul ei
LUCIAN BLAGA ŞI ULTIMA MUZĂ de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344630_a_345959]
-
o dezvăluire cu multe aspecte inedite din viața a doi oameni deosebiți, înzestrați cu o finețe aparte. Elena Daniello a fost femeia după care Blaga în anii deplinei maturități a tânjit cu elanul unui adolescent îndrăgostit. De altfel, în dialogul imaginar din partea a treia, poetul dă și definiția sentimentului lor: „Iubirea dintre doi ( bărbat și femeie) creează numaidecât și cu necesitate o întreagă mitologie de uz particular și familiar, formulat oarecum într-un dialog copilăresc, pe care nu-l înțeleg decât
LUCIAN BLAGA ŞI ULTIMA MUZĂ de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344630_a_345959]
-
Poezia trebuie să ne dea iluzia comunicării unui conținut sufletesc. Însă orice limbaj, atât cel poetic cât și cel nepoetic, presupune o distanță contemplativă. Aici fiind vorba de comunicarea unui conținut sufletesc real al autorului, ci a unui conținut sufletesc imaginar. Comunicarea este imaginară în poem. În acest context avem în vedere deosebirea între intuiția creatoare și cea receptoare, pentru că opera, odată încheiată, depășește, într-un fel sau altul, intențiile inițiale ale creatorului său. În primul rând trebuie să facem o
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344718_a_346047]
-
ne dea iluzia comunicării unui conținut sufletesc. Însă orice limbaj, atât cel poetic cât și cel nepoetic, presupune o distanță contemplativă. Aici fiind vorba de comunicarea unui conținut sufletesc real al autorului, ci a unui conținut sufletesc imaginar. Comunicarea este imaginară în poem. În acest context avem în vedere deosebirea între intuiția creatoare și cea receptoare, pentru că opera, odată încheiată, depășește, într-un fel sau altul, intențiile inițiale ale creatorului său. În primul rând trebuie să facem o distincție între o
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344718_a_346047]
-
context avem în vedere deosebirea între intuiția creatoare și cea receptoare, pentru că opera, odată încheiată, depășește, într-un fel sau altul, intențiile inițiale ale creatorului său. În primul rând trebuie să facem o distincție între o comunicare reală și una imaginară, iluzorie și fictivă. Comunicarea iluzorie devine reală prin chiar faptul că este singura posibilă în poem. La fel, în locul tradiționalei distincții între eul empiric și eul poetic propun o alta, între poet și personajul care figurează ca poet, acestuia îi
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344718_a_346047]
-
comunicări reale, obiective: nu poetul, ci un personaj care figurează ca poet comunică obiectiv cu noi în poezie.Personajul de care vorbeam e o voce a poetului, poetul, chiar atunci când vorbește în numele său, nu e decât tot un personaj. Caracterul imaginar, pe de o parte, al poemului și caracterul lui, pe de altă parte, obiectiv trebuie considerate în simultaneitatea acțiunii lor. Sfera noțiunii de poezie e mai cuprinzătoare decât aceea de poem. Caracterul imaginar nu e o condiție a poeziei ci
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344718_a_346047]
-
nu e decât tot un personaj. Caracterul imaginar, pe de o parte, al poemului și caracterul lui, pe de altă parte, obiectiv trebuie considerate în simultaneitatea acțiunii lor. Sfera noțiunii de poezie e mai cuprinzătoare decât aceea de poem. Caracterul imaginar nu e o condiție a poeziei ci a genului, altfel spus, a poeticului din poeme. Limbajul real, obișnuit, poate fi la rându-i poetic, în măsura în care comunică intuiții individuale prin mijloace exclusiv sintactice și lexicale, adică prin intermediul unor simple cuvinte. În
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344718_a_346047]
-
a creat o continuitate care, la rândul ei, a dat naștere ideii de evoluție și de acumulare. În prezent, noi spunem că trăim în perioada cea mai bogată din punct de vedere cultural, suntem calați pe secolele trecute ale bibliotecii imaginare. Există un efect al scurgerii timpului, un efect de mistificare a istoriei literaturii în ea însăși, care își atribuie o dimensiune, o origine, un țel, în timp ce literatura nu ar putea avea așa ceva. Literatura nu aparține istoriei literaturii. Când Patapievici își
COMPLOTUL LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350703_a_352032]
-
tot ce avea mai tainic în imaginația lui inspirată din plinul deusian, care producea reverberații ce îi umplea golul de femeie. Când picta, Picasso auzea și simțea femeia lângă el, iar pensula sa unduia în mișcări senzuale pe un trup imaginar ce se contura și trăia într-un spațiu al lui, în alunecări trăite, de unde trupul femeii dorite îl ușura de instincte, iar el cobora și urca plutind în artă pe brațele angelice ale demiurgului. Cubismul în pictura lui Picasso mărește
PICASSO ŞI INTIMITATEA LUMII PUDICE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358841_a_360170]