2,253 matches
-
fost iarăși dezbătută într-o ședință de comitet lărgit la Uniunea Scriitorilor. Deci problema nu este rezolvată! - o să zică satisfăcuți aceia care, din punct de vedere al reflecției realității în literatură, ar vrea ca scriitorii români să se afle în impas. Nu este rezolvată, le-am putea răspunde, dar nu aveți de ce vă bucura, căci această discuție a dovedit încă o dată mai mult că pentru scriitorii români este rezolvată o altă chestiune fundamentală, aș putea spune singura fundamentală. Anume că problema
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
fel care să nu mai lase loc la nici o Îndoială. Ariadna Prin ghemul de lînă dat de Ariadna lui Tezeu ca să-l depene În labirint, recunoscînd astfel drumul la Întoarcere, dragostea a oferit rațiunii o soluție pentru a ieși din impas. Cel puțin acest adevăr Îl știm sigur CÎnd Ariadna s-a trezit În insula Naxos, unde a părăsit-o Tezeu În timp ce ea dormea, corabia se pierdea În zare. Calitatea luminii e alta aici. Și Înțeleg că gîndirea greacă a avut
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
pentru „Asistență extraspitalicească a bolnavilor psihici“ și o specializare, ca bursier O.M.S., la Paris, Marsilia și Bruxelles, în 1972, pentru „Asistență medico-psiho-pedagogică a tineretului“. Prof. univ. dr. Mihai Șelaru a stat mereu de gardă la căpătâiul minților aflate în impas. S-a luptat cu tristețile, cu însingurările, cu spaimele și temerile de tot felul. Toate întunecările, derapajele minților bolnave găseau un sprijin în prof. dr. Mihai Șelaru. Nu lucra cu stetoscopul sau cu ecograful, lucra cu cuvântul. Era luminos, optimist
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
îi părea perfect, iar în altă zi totul se destrăma. Avea nevoie de cineva de acolo de sus să o îndrume prin prăpastia și ceața propriului suflet, ajutând-o în prealabil să își dea seama de neputiința de ieșire din impasul în care se afla. Era o zi de primăvară, era luna martie, când pământul se pregătește să explodeze în toată forța lui primăvăratică. Trecuseră șase luni de zile iar Carlina nu gustase aerul de afară și nu luase în piept
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
dezamăgită. Leon era tăcut ca un mormânt. Asculta cu ochii mari, ieșiți puțin din orbite, dezamăgit și totodată confuz. În urmă cu câteva săptămâni îl implora să urmeze niște etape clare spre a găsi o cale de ieșire din acest impas. - Ai încredere în mine, te rog! O să-ți spun exact ce trebuie să faci. - Știu că am nevoie de tine, dar când toate eșuează nu-ți rămân decât zeii. Eu sunt norocos că te am pe tine. Îți admir curajul
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
film sau roman), ci în vacanță. în plus, subiectul nu este omogen (nu se ivește în sânul aceleiași colectivități), ci heterogen (desparte două clase sociale). în fine, finalul nu numai că nu rezolvă conflictul, dar pare să l postuleze ca impas social (pe care, din păcate, realitatea politică recentă o confirmă)... Această concentrare de substanță pe parcursul filmului nu se face prin acumularea unor detalii naturaliste (ce ar fi așezat filmul pe pragul de jos al relevanței artistice ; secvența cea mai plată
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
fost conjugată pe toate modurile, pătrunzând profund în țesutul social și, prin extensie, artistic. în România, dacă voiai să te exprimi în cinema (artă cu largă deschidere spre mase), trebuia să accepți anumite concesii. Ecranizările (o soluție de ieșire din impas !) erau evazioniste, dar, până la urmă, (tot) ideologice ; filmele istorice erau ideologice ; până și comediile erau ideologice... ! Comunismul a însemnat nu doar frig și frică, ci și o secetă prelungită de povești adevărate : adevărul era picurat homeopatic înăuntrul unor șabloane și
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
pentru Cinemaul românesc (recunosc spășit că eu n-am ajuns la acest sentiment), sunt disponibili, vor să facă ceva, dar nu știu de unde să înceapă. în așteptare, (își) dau sfaturi. Așa se face că cele patru sugestii pentru ieșirea din impas, pe care le am postat într-o doară pe nu-mai-știu ce topic de discuții, au avut parte de discuții aprinse timp de câteva zile. Care sunt acestea patru (sugestiile sunt valabile, desigur, doar pentru România) ? 1. Să nu mai facă
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
a deschis porțile celei de a treia, numită civilizația cosmică sau extraterestră [7], [13], [17],[18]. DRUMUL UNEORI LABIRINTIC AL CĂRȚII prof. dr. Mirela MARIN Cultură postmodernă a marcat ruperea, fragmentarea conștiinței umane, distanțarea de valorile estetice, morale, etice, sociale. Impasul de azi este un produs al impunerii nonvalorilor, al dominației materialității într-o lume care pare a-și fi pierdut punctele cardinale. În acest context, drumul cărții spre cititor devine sinuos, labirintic aproape, cu atat mai mult, cu cat scriitorii
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
tine cînd mergem? mă întreabă, așezîndu-mi ceașca cu cafea în față. E pentru a treia oară cînd își exprimă dorința de-a vedea unde locuiesc. Și eu, pentru a treia oară, va trebui să găsesc o soluție, o ieșire din impas. O amînare de cîteva zile ar însemna mult, foarte mult, pentru mine. Nu, sub nici o formă, n-o pot invita pe Livia, acum, la mine acasă! Mă ridic, o sărut pe obraz, apoi ies pe hol, îmi îmbrac scurta de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
greș. Ca-n teatru, de la Caragiale citire: "ce se taie, nu se fluieră"... Fără să-mi dau seama, privirea mea îl fulgeră pe Don Șef, ca o întrebare pusă brusc, direct. Lăsați, mă asigură Don Șef, se poate ieși din impas și fără să ne turnăm singuri benzină în cap, apoi să ne dăm foc. Dacă noi nu pornim separatorul, vor mobiliza forțe și vor remedia defecțiunea în două zile. E o soluție mai sigură. Cobor din mașină și trîntesc portiera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
golim complet [de evrei] unul din târgușoarele din nordul Moldovei, În care evreii formau o parte importantă a comunității, și să-i transferăm În Palestina. Orașul s-ar fi transformat În sat. Întreaga sa dezvoltare economică ar fi intrat În impas și ar fi fost o demonstrație «ad oculos» a importanței elementului evreiesc În România” <endnote id="(261, p. 95)"/>. Aflându- se la Berlin, În aprilie 1912, I.L. Caragiale s-a folosit și el de o imagine similară. Excedat de „intoleranța
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
încercând să exprime o soluție la „problema evreiască”, mai ales pentru evreii care nu pot sau nu vor să se asimileze. În cartea sa, Statul evreilor, Th.Herzl exprimă o constatare dureroasă și dezamăgitoare, aceea că asimilarea conduce la un impas pentru că, evreii orice ar face vor fi mereu considerați ca străini: „am încercat peste tot să ne integrăm în comunitățile naționale care ne înconjură și să ne păstrăm doar credința. Nu ni se îngăduie să facem acest lucru. Degeaba ne
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
adică semnată. Pentru Cronica edițiilor, la nr. 5, urmează să trimit, peste cîteva zile, articolul despre Dacia literară. Mă bucur că îți plac aceste cronichete. Colaborarea mea la Iași, la Cronica, unde îmi mai rămăsese o speranță, e într-un impas imposibil. Așa că sunt la dispoziția ta, mai ales că la Iași birocrații mi-au spus că sunt un colaborator dificil. Deocamdată trebuie să le fac acestora cîteva surprize și le vei vedea curînd (în reviste din București și Cluj). Pînă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
autohtone. Spre exemplu, colectivul din Vaslui format din Andrei Ion și Zamfirescu Ion a trimis Bucureștiului, adică Direcției instructajului și controlului din cadrul DGPT, la data de 21 octombrie 1971 adresa nr.54 În care Își cei doi Își exprimaseră impasul la care ajunseseră din cauza unei știri: „Vă trimitem alăturat, materialul <<La BÎrlad au Început lucrările la o nouă dezvoltare a Fabricii de rulmenți>> pe care ziarul <<Vremea nouă>> dorește să-l publice În coloanele sale, cu rugămintea de a ne
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și acum, o problemă de scenaristică : se dă o eroină ; după 30 de minute, se dă un viol ; după încă 5 minute, se dă de înțeles că eroina nu va găsi niciodată curajul de a depune plîngere. Nu rezultă un impas ? Nu-l obligați pe violator să facă el ceva s-o mai violeze o dată (și, eventual, încă o dată) ? și, mai rău, nu-l încurajați pe Pița să facă ceva să umple golul cu măiestria lui regizorală (obezi, estropiați, machiaje grotești
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
rezultă că după doi ani și ceva de zbucium ne aflam tot la distanța de șase ani față de ținta finală. Îi mulțumesc tatei că a încercat și m-a susținut în acești ani, dar eu nu văd ieșirea din acest impas decât prin retragerea mea din școală, pentru că n-aș accepta să vândă ceva din averea fratelui și surorilor și nici eu să nu am siguranța că voi ajunge la capătul drumului... Sărmanul meu părinte! care la sfârșitul lui iunie, în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Cu puțin timp înaintea datei fixate pentru adunare, mă anunță că are de rezolvat unele probleme de familie pe la Ploiești, că nu poate nici participa la eveniment. Puteam da înapoi? Nici gând! Telefonez fiicei mele la București, îi spun despre impasul în care mă aflu și-mi răspunde că, dacă are totul la dispoziție, e cât se poate de ușor. Se cunoștea că era fiica mamei sale! A venit cu două zile înainte și a pregătit totul, ca pe vremea când
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
aparține, că bunica o s-o mărite cu un băiat bun... și, reîntoarsă la școală după vacanță, nu mai vrea să învețe, spunând că se mută la bunica ei la țară. Mama Florentinei se alarmează și mi se plânge de acest impas din viața fiicei sale. Curând, într-o seară geroasă de februarie, fac o vizită în această familie necăjită... Discutăm mult până la apariția fetei, care e foarte surprinsă și bucuroasă că mă vede. Discutăm puțin unele nimicuri și când o întreb
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
se Îndoiește c), Într-o nou) b)ț)lie, armata israelian) ar lupta cu curaj și cu mai mult) eficacitate decât În 1973. Dar nu ar putea câștiga o victorie decisiv). Un nou conflict militar „ar duce la un nou impas și la o nou) serie de reînarm)ri”. Pierderile materiale ar fi extrem de mari, iar cele de vieți omenești enorme. Un alt r)zboi „ar destr)mă structura social) a Israelului, ar fi o tragedie profund) și un dezastru”. Cât
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Actorilor nu le era deloc naturală această plictiseală à la russe. Doar când le-am sugerat că dedesubt se ascunde o imensă neliniște și dorința de a trăi, că acești oameni nu sunt resemnați, ci se agită pentru a depăși impasul insuportabil al vieții, ei au Înțeles că Rusia nu e departe de Japonia și de ei Înșiși și că plictiseala e doar o mască sub care mocnește un cazan incandescent. Cu cât Îi cunoșteam mai bine pe actorii japonezi, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
cartea despre Spațiul în literatură am înghițit nu o dată în sec, am salivat, gândindu-mă la bomboanele locuibile ale lui Dumitru Țepeneag. * Luni de zile, poate un an întreg am trăit apăsat de acea povară. Nu reușeam să ies din impas. Într-o dimineață însă, de-abia plecat de acasă (spre redacție), aflându-mă încă pe Gura Ialomiței, simt parcă mijind o rază de speranță. Viața, viața va rezolva totul, trebuie să am răbdare, îmi spun, înțelegând, în chiar acea clipă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
presupune mișcare, schimbare, prefacere, că ea exclude imobilismul, stagnarea; și că așa fiind, ea mă va scoate până la urmă și pe mine la liman, mă va ajuta să ies, într-o bună zi, aproape pe neobservate, ca de la sine, din impas. Ceea ce s-a și întâmplat... * Cu un an sau doi înainte de moartea lui Marin Preda, am avut prilejul să stau cu el câteva ceasuri la aceeași masă: un prieten, critic de seamă, căruia tocmai îi apăruse o carte, sărbătorea evenimentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
husserliană, încât în Doctrina Substanței vedem că, din cei doi gânditori contemporani la care se referă totuși cu precădere, Bergson și Husserl, distanțându-se mult de amândoi, ̀ i recunoaște totuși celui dintâi o intuire mai adecvată a concretului, în pofida impasurilor în care-l duc dualismul și consecința lui, „căderea” în dialectică (în Doctrina Substanței „dialectica” e un viciu speculativ, în opunere cu „gândirea concretă”). Spuneam la început că Doctrina Substanței e un antidot la lenea minții. Lenea minții e cu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
despre Pământulmamă, despre alchimia agriculturii, legăturile dintre aburi-răsuflare și suflul vital al tuturor ființelor. Agneta a fost încântată și foarte inspirată și i-a venit poftă să refacă romanul în acest sens „irațional” care ar putea scoate narațiunea dintr-un impas (fie el numai imaginar) semnalat de editor și redactorul de carte. Apoi, sub entuziasmul „găsirii cheii” (care era tot timpul în buzunarul ei!), mi-a spus că Birgitta (Trotzig), iubita noastră prietenă, spune despre mine: „Ea mă vindecă!”. Am stat
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]