2,195 matches
-
o diferențiere clară între management și leadership. De exemplu, Zaleznik (1977), încercând o analiză riguroasă a trăsăturilor ce definesc managerii și liderii, identifică un set de criterii prin care pot fi caracterizați cei doi conducători. Astfel, în timp ce managerii manifestă atitudini impersonale, pasive, recurg la compromisuri valorice, se implică din punct de vedere emoțional foarte puțin în relațiile interumane, au tendința de a menține lucrurile într-o ordine cunoscută, fiind mai conservatori, liderii sunt activi, manifestă atitudini personale, stimulează munca, sunt empatici
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în stare să scrie despre el însuși, despre vremea în care trăiește. Romanele lui sunt poveștile altora, de preferință eroi din alte vremuri. Dată fiind această nevoie acută de impersonalitate (oare nu pretindea și foarte personalul T.S. Eliot că e impersonal?), volumul de poezie (începutul carierei scriitoricești a lui Peter Ackroyd) este un incredibil striptease sufletesc. Autorul dă istorisirea la o parte. El scrie aici lucruri interzise romanului lui, ne mărturisește ce simte, ce știe despre iubire, sex și moarte. Tragem
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mai uscat, cu atât e mai hazoasă descrierea nou născutului, cu atât e poemul mai atașant, iar Adcock cu siguranță că știe ce face: se preface neutră, când, de fapt, stilul ei e o infinită mângâiere. Folosește un timp trecut impersonal, ocolește cu grijă intensitatea poetică tradițională, încheie cu două propoziții descurajant de scurte: "Se face mare. Are copii frumoși". Sentimentul încheie astfel un cerc. Mama devine bunică, fiul are un copil la rândul lui. Counting e un poem morocănos despre
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lung la plecare și ai adăugat: "Ce crezi tu despre mine e infinit mai mult decât ce cred eu însumi...". E sfială dar e și o enormă îndrăzneală în tot ce scrii. Ești în același timp un poet personal și impersonal. Ți-ai pus în poeme întâmplările dar nu și biografia. Eliot a repetat la nesfârșit că poetul trebuie să fie impersonal, dar el însuși a fost exact pe dos. Cam așa stau lucururile și cu tine. Eu cred că ești
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sfială dar e și o enormă îndrăzneală în tot ce scrii. Ești în același timp un poet personal și impersonal. Ți-ai pus în poeme întâmplările dar nu și biografia. Eliot a repetat la nesfârșit că poetul trebuie să fie impersonal, dar el însuși a fost exact pe dos. Cam așa stau lucururile și cu tine. Eu cred că ești poetul de referință al generației tale. Unde te plasezi tu în epocă? Cum te vezi ca scriitor? AB. Pe măsură ce îmbătrânesc încetez
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
impusă ca limbă oficială în Uniunea Sovietică și apoi în statele aflate sub influența acesteia, limba de lemn invadează toate domeniile vieții sociale, caracterizându-se prin rigiditate și schematism la nivelul construcțiilor verbale, simularea raționamentului, prezența patosului, stil greoi și impersonal, redundanță și caracter moralizator. O definiție cuprinzătoare a limbii de lemn propune Slama-Cazacu Tatiana: "subsistem al unei limbi, desemnând mai ales elementele lexicale, dar și unități frazeologice, cu caracter de expresii fixe, de clișee încremenite, cu sens determinat în contextul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de o prepoziție: prin cumpănirea și lămurirea, prin dezvoltarea unei largi activități); absența deicticelor (în cazul limbii de lemn, pronumele personale își pierd funcția de deictice care își modifică sensul în funcție de context sau de situația locutorului); prezența construcțiilor pasive și impersonale; folosirea comparativelor; utilizarea imperativului. La nivel lexical, limba de lemn se caracterizează prin: vocabular sărăcăcios; maniheism (ideea unei lumi scindate în două tabere adverse și ireconciliabile; această viziune maniheistă constituie o sursă inepuizabilă de metafore și locuri comune la nivel
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
funct (Total function words), 2 pronoun (Total pronouns), 3 ppron (Personal pronouns), 4 i (1 st pers singular), 5 we (1 st pers plural), 6 you (2nd person), 7 shehe (3rd pers singular), 8 they (3rd pers plural), 9 ipron (Impersonal pronouns), 10 article ( Articles), 11 verb (Common verbs), 12 auxverb (Auxiliary verbs), 13 past (Past tense), 14 present (Present tense), 15 future (Future tense), 16 adverb (Adverbs), 17 preps (Prepositions), 18 conj (Conjunctions), 19 negate (Negations), 20 quant (Quantifiers), 21
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
noi inadecvat. Vlad Alexandrescu a contestat dreptul de a depista în tradiția creștină o linie guenoniană, ceea ce este, de altfel, în spiritul lui Guénon însuși, care refuza net postura de autor și se vedea pe sine ca pe un releu impersonal pentru transmiterea unei cunoașteri universale. Cît despre mine, mi se par interesante tocmai deosebirea între René Guénon și André Scrima, neantagonistă, tocmai complementaritatea tipurilor lor spirituale. René Guénon desfășoară o hartă a tematicii metafizice în întreaga, infinita ei verticală, susținută
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
jos, spre exterior : spre univers, istorie, societate, față de care interiorul uman rămîne doar locul unde se elaborează reprezentările celor trei. Mai mult, pînă în modernitatea tîrzie, tradițiile nu au avut niciodată experiența unei lumi totalitare, unde omul poate deveni număr impersonal într-un colectiv, unitate cenușie într-un proiect istoric care nu îi aparține, element anonim al unei mașini sociale fără transcendență. Secolul XX a avut din plin aceste experiențe. Iată de ce, probabil, tema omului interior apare la anumiți gînditori ai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
rangul de motor autonom devine sau riscă să devină o putere străină omului pe care ea Îl poate aservi sau elibera. Împotriva acestor pericole este necesar să ne protejăm dezvoltând morala, cultura, pe scurt tot ceea ce nu se traduce prin impersonal și obiectiv, ci prin personal și subiectiv. După cum se cunoaște, pentru realizarea procesului tehnico economic, tehnica reprezintă un sistem de organe artificiale de activitate a omului social, puterea lui asupra naturii, care se formează și se dezvoltă prin intermediul procesului istoric
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
rangul de motor autonom devine sau riscă să devină o putere străină omului pe care ea Îl poate aservi sau elibera. Împotriva acestor pericole este necesar să ne protejăm dezvoltând morala, cultura, pe scurt tot ceea ce nu se traduce prin impersonal și obiectiv, ci prin personal și subiectiv. După cum se cunoaște, pentru realizarea procesului tehnico economic, tehnica reprezintă un sistem de organe artificiale de activitate a omului social, puterea lui asupra naturii, care se formează și se dezvoltă prin intermediul procesului istoric
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cadrul de existență pentru mii de oameni. Din această perspectivă delincvența juvenilă apare ca un fenomen urban generat de procesele de dezvoltare socială ce-și au baza în: migrările de populație din mediu rural spre marile orașe, izolarea socială, caracterul impersonal al relațiilor interumane, slăbirea controlului social exercitat de familie. Teoria dezorganizarii sociale consideră că factorul determinant în mecanismul cauzal al delicvenței juvenile îl reprezintă scăderea funcțiilor de socializare și control exercitate de comunitate și vecinătate, destabilizarea ordinii sociale și a
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
școlare; - impactul asupra oportunităților de angajare. 3. Comportamentul electoral - preferințe pentru partidele minorității din care alegătorul face parte; - manipulare electorală 4. Clase sociale - statutul de membru al unei clase sociale trebuie realizat; - sunt bazate pe raționamente economice; - reprezintă un sistem impersonal de indivizi, fără originalitate. 5. Delincvență - indolența față de muncă; - criminalitate familială, inclusiv părinți condamnați sau frați delincvenți. 6. Cultura străzii - ghetoizarea culturii urbane. 7. Deșeurile și poluarea mediului urban - poluare atmosferică; - poluare fonică; - degradarea infrastructurii tehnico-edilitare. - gunoiul și alterarea resturilor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
expresie a personalității etnice, diferențiază popor de popor; tehnica însă, ca expresie a vieții materiale, e uniformă și conține, mai mult decât filosofia chiar, principiul generalizării, al unei generalizări concrete și efective. Produsele ei se pot repeta la infinit, sunt impersonale, internaționale, sunt valabile pretutindeni la fel. Produsele culturii însă nu se pot reproduce ca o mașină care, odată inventată, se repetă în milioane de exemplare și s-ar putea folosi fără să angajeze sufletul. O filosofie ca a lui Platon
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ortodoxă cântată e un torent de evlavie fierbinte ca sufletul din care izvorăște. O liturghie romanocatolică, susținută de orgă sau de orchestră, are măreție teatrală, dar n-are intimitate. Cel puțin pentru modul nostru de a simți, ea pare ceva impersonal și artificial. Admiri efectul artistic și uiți că ești în rugăciune de adorare. Bineînțeles, aceste restricții ortodoxe au repercusiuni dincolo de Biserică, în creația culturală. Nici în afară de cult popoarele ortodoxe n-au zămislit o sculptură monumentală și o muzică instrumentală de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dumnezeu, e frumusețea perfectă sau absolută. Afirmând această propoziție, teologia, care până la un punct merge mână în mână cu metafizica, se deosebește de ea prin faptul că, pe când în metafizică frumusețea în sine sau frumusețea absolută e un concept abstract, impersonal și vag, în teologie ea e identică cu însăși ființa lui Dumnezeu. În metafizică, frumusețea în sine e o concluzie dialectică a operației de simplificare și absolutizare a frumuseții relative, adică e ideea tuturor ideilor de frumos. În teologie însă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ea se comunică de la sine frumuseților relative din lume, precum se comunică existența, viața sau bunătatea și iubirea. în estetica metafizică a lui Schopenhauer bunăoară, care e sinteza celei platonice și a celei kantiene, frumusețea e o idee veșnică, dar impersonală. Gândirea lui Schopenhauer e ateistă și exclude atributul de personalitate vie a ideii veșnice. În consecință, această idee veșnică nu e prevăzută cu inițiativa proprie de a-și comunica frumusețea, ci numai puterea geniului creator, întrevăzând-o prin contemplație, ia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
veșnică nu e prevăzută cu inițiativa proprie de a-și comunica frumusețea, ci numai puterea geniului creator, întrevăzând-o prin contemplație, ia inițiativa de a o repeta va opera de artă. De asemenea în platonism ideea frumuseții e veșnică și impersonală; ea există în cerul zeilor, fără comunicabilitate față de lumea văzută. Dar cum Platon crede în preexistența sufletelor, aceste suflete, înainte de a se întrupa pe pământ, au existat și ele în cerul zeilor, în societatea ideii frumoase. Sufletele fiind prevăzute cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
chip unic și veșnic”. Cu alte cuvinte, el e absolut și independent, el e realitatea obiectivă, suficientă sieși. Dar, absolut și transcendent, frumosul divin se caracterizează prin comunicabilitate față de toate lucrurile din lumea creată. El nu se concepe static și impersonal ca ideea frumosului metafizic al filosofiei, pentm că frumosul divin e „cauza creatoare care pe toate le mișcă”. Frumusețe primordială conține în sine cu anticipație toate lucrurile frumoase din lume, modelate apoi în timp și în spațiu. „Căci toată frumusețea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
E adevărat că principiul ei, după care atât natura cât și arta revelează deopotrivă invizibilul în vizibil sau inteligibilul în sensibil, e mai aproape de sensul teologic al frumosului. Dar, după cum am observat, inteligibilul acesta conceput ca o idee abstractă și impersonală echivalează cu o ficțiune idealistă, ceea ce e cu totul altceva decât Dumnezeu ca frumusețe absolută și creator al frumuseților din lume. Din concepția esteticii tradiționale, acceptabilă întru totul e ideea că în natură frumusețea există în mod obiectiv, cu alte
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sale sau, cum am zice noi, o personalizare a geniului etnic. Într-o măsură, el e de asemenea expresia mediului colectiv și a momentului istoric în care creează. Dar această concepție face din artist mai mult un organ pasiv și impersonal, mai mult un produs al rasei, al mediului și al momentului, când el e, în realitate, un inițiator și un creator, adică o personalitate originală, care se afirmă în lume cu o putere proprie, adesea împotriva mediului și depășind sau
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de comunicare ce se stabilește între profesor și elev este un factor important al construirii autonomiei celui din urmă, cu aportul consistent al celui dintâi. Utilizând eficient comunicarea didactică profesorul are posibilitatea de a deveni „un exemplu nu abstract și impersonal, ci concret și direct pentru fiecare elev. El este un exemplu de eroism și curaj pentru copilul pe care-l știe înfricoșat și șovăielnic, un exemplu de iubire dezinteresată pentru cel pe care-l bănuiește lacom. el oferă toate exemplele
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
pe cei din Transilvania oameni "închiși" și, în anume cazuri, chiar "molipsiți" de sistemul corupției românești, în timp ce oamenii din Transilvania se îngrozeau de cramponarea în formalisme a celor din Ungaria, de mulțimea de titluri uzitate în sistemul ierarhic, de tratarea "impersonală" a problemelor de rezolvat), pe fond se ascundeau atât importante dificultăți de supraviețuire, cât și probleme de prestigiu. Cei dezavantajați de dominația românească doreau compensații și, deseori, reproșau situația chiar celor pe care administrația precedentă îi păstrase. Apariția funcționarilor din
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
nu vom opera cu noțiunea de „idei principale”, ci „sentimente exprimate, sugerate, dezvăluite” etc.; excepție fac: balada, legenda; - lirismul rezultă din: 1. modalități de expresie; 2. elemente de prozodie; 3. afectivitatea exprimată, etc.;lirismul poate fi: 1. obiectiv (confesiv); 2. impersonal (necofesiv); - versificația este elementul definitoriu (chiar dacă apare și în genul epic sau dramatic); ea este cerută de spontaneitatea și intensitatea sentimentului; - simbolul și metafora predomină; evident alături de alte tehnici artistice, tropi, procedee stilistice etc.; - teme lirice majore: iubirea, moartea, natura
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]