2,209 matches
-
solut“. În opinia mea, poezia Timbru ilustrează perfect această formulă modernistă, în care „versul se dovedește a fi rigoare și fervoare“ (Ion Barbu). În mod evident, rigoarea se realizează prin discursul gnomic, la persoana a IIIa (care conduce spre aparența impersonală și spre universalii), prin exprimarea concentrată a ideilor poetice. Acestea sunt esențializate într o sintaxă poetică șocantă, în simboluri și metafore ermetice menite să atingă „starea de geometrie și, deasupra ei, extaza“. ÎNCHEIERE În concluzie, se poate afirma că Ion
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
clișee ale „limbajului de lemn“. Limbajul poetic cărtărescian se remarcă prin amestecul registrelor stilistice: tenta ostentativ populară a cuvintelor, neologisme (termeni tehnici) alături de regionalisme (chindie, plozi). Întregul discurs poetic ilustrează amestecul „vocilor lirice“. Astfel, în primele șase versuri, o voce impersonală marcată prin lipsa indicilor de persoană construiește imaginea unui țăran fără nicio legătură cu tradiția și cu spiritualitatea ances trală. Versurile următoare iau forma discursului la persoana întâi plural, care se scindează apoi în persoana a IIa plural (verbele la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se concentra; pentru alții, muzica sau agitația unei cafenele sunt mediul ideal de a învăța. Date fiind aceste variații, de ce insistăm ca exercițiul predării și al învățării să se desfășoare într-un spațiu închis (clasa de curs) și în ritmul impersonal al clopoțelului sau soneriei?" (Khan, 2013, p. 23) În comparație cu modul actual de organizare a educației formale, sugestiile lui Salman Khan pot (și vor) dinamiza viața în sala de clasă, pot chiar produce, pe termen scurt, o suprastimulare, dar nu credem
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
sugestivă ar duce la credința de nezdruncinat în orice afirmație, fie ea adevărată sau falsă. Ca să nu fie de la bun început o superstiție, credința cea mai primitivă trebuie să se caracterizeze deja printr-o altă componentă, opusă credinței sugerate și impersonale. Animarea magică este însă tocmai o personificare. Ceea ce îi sugerează individului animismul și personificarea obiectelor de către acesta este în realitate ceea ce orice individ poartă în el, ceea ce trăiește el cel mai intim, ceea ce face din el un personaj viu și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
culpabilă față de propriile abisuri și de propriile tenebre ale vieții psihice a fiecăruia. Din fondul vieții mitice se desprinde, în a doua fază a politeismului, explicația comprehensivă care depășește imaginația simbolizantă: astronomia. Evoluînd, această știință va încerca să descopere legea impersonală. Dar ce este practic această lege obiectiv formulată dacă nu o altă formă de expresie a principiului pe care mitul îl numește "divinitate"? Adorarea mitică nu pune accentul cum începe să facă astronomia în curs de cristalizare pe cercetarea și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
intuiția dirijată metodic? Știința nu mai este înclinată să-și exprime descoperirile în imagini simbolice, ci în formule exacte. Dar proiecția, personificarea și simbolizarea nu există tot în știința epocii noastre, în știința exactă care este fizica? Personificarea proiectivă (forța impersonală a fizicii, concepută vrînd-nevrînd în analogie cu forța motivantă din om) și simbolizarea (expresia matematică) nu mai sînt însă magic sau simbolic primitive, ci spiritualizate, obiectivate. Două fapte s-au dovedit a fi de o importanță primordială pentru preștiința mitică
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
se ceartă, nu de profesioniști în afaceri. Utilizarea ei l-a atenționat pe partener asupra faptului că acel om se simțea legat personal sau afectiv de el. Atunci și-a modificat și el poziția de pe care negocia: dintr-una financiară, impersonală, într-una nemijlocit personală. Aceasta a dat rezultate și, la încheierea negocierilor, satisfacția a fost reciprocă. ACCENTUAREA CUVINTELOR Trecerea accentului de pe un cuvânt pe un alt cuvânt poate transforma complet înțelesul propoziției. Citiți propozițiile de mai jos, punând accentul pe
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
incredibilă, existe și zone slab dezvoltate care se confruntă cu fenomenul sărăciei. ; ; Dificultatea cea mai mare cu care se confruntă economia rusă după 1990 este aceea că legile și stimulentele nu promovau creșterea economică. Legile și stimulentele nu erau cele impersonale, moștenite în modelul economic occidental, ci erau născute din nevoia și instinctele unui singur conducător.233 „Industria gazului, este un element cheie al economiei Federației Ruse. Reprezintă 8% din P.I.B., 25% din taxele fiscale, în timp ce mai bine de 19% din
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
Kayser 1958 [1979]; Prince 1982; Scholes, Kellogg 1966; Suleiman 1980; Tacca 1973. Vezi și GNARUS, NARATOR HETERODIEGETIC, NARATOR HOMODIEGETIC, NARATOR EXPUS, PERSOANĂ, NARATOR CREDITABIL, NARATOR CONȘTIENT DE SINE, VOCE. narator absent [absent narrator]. Un NARATOR ESTOMPAT în totalitate; un NARATOR IMPERSONAL; un narator care prezintă situații și evenimente cu un minimum de mediere naratorială și care nu se referă în vreun fel la un sine narator, sau la o activitate de narare. Naratorii absenți sînt caracteristici pentru NARAȚIUNILE COMPORTAMENTISTE. Vezi și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o prezintă; un narator care este și personaj în situațiile și evenimentele pe care le povestește. Gil Blas din romanul cu același nume este homodiegetic. ¶Genette 1980, 1983; Lanser 1981. Vezi și NARAȚIUNE AUTODIEGETICĂ, NARATOR HETERODIEGETIC, NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ, INTRADIEGETIC. narator impersonal [impersonal narrator]. Un NARATOR ESTOMPAT la maximum; un narator fără vreo însușire care să-l individualizeze, alta decît faptul că narează. ¶Ryan 1981. Vezi și NARATOR ABSENT, NARAȚIUNE NENARATĂ. narator intruziv [intrusive narrator]. Un NARATOR care comentează cu propria voce
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
prezintă; un narator care este și personaj în situațiile și evenimentele pe care le povestește. Gil Blas din romanul cu același nume este homodiegetic. ¶Genette 1980, 1983; Lanser 1981. Vezi și NARAȚIUNE AUTODIEGETICĂ, NARATOR HETERODIEGETIC, NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ, INTRADIEGETIC. narator impersonal [impersonal narrator]. Un NARATOR ESTOMPAT la maximum; un narator fără vreo însușire care să-l individualizeze, alta decît faptul că narează. ¶Ryan 1981. Vezi și NARATOR ABSENT, NARAȚIUNE NENARATĂ. narator intruziv [intrusive narrator]. Un NARATOR care comentează cu propria voce situațiile
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ca și pe NARATORUL INTRUZIV (Război și pace). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și NARATOR HETERODIEGETIC, OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ, PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT. omnisciență neutră [neutral omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența neutră caracterizează NARATORUL IMPERSONAL, heterodiegetic și omniscient, dar nonintruziv (Împăratul muștelor). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ EDITORIALĂ. omnisciență selectivă [selective omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența selectivă caracterizează NARATORUL HETERODIEGETIC care adoptă o FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ (Portret
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mai puțin despre anumite situații decît știe un personaj sau altul: Ucigașii). ¶Friedman propune o clasificare cu opt termeni, în ordinea proeminenței naratoriale: (1) OMNISCIENȚĂ EDITORIALĂ (NARATOR INTRUZIV, heterodiegetic, omniscient: Tess D'Urberville, Război și pace); (2) OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ (NARATOR IMPERSONAL, heterodiegetic și omniscient, dar nonintruziv: Punct contrapunct, Împăratul muștelor); (3) EUL-MARTOR (naratorul este personaj secundar în situațiile și evenimentele prezentate, acestea din urmă fiind văzute de la periferie, mai curînd decît de la centru: Marele Gatsby); (4) EUL-PROTAGONIST (naratorul este protagonist în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
on a Schema for Stories. In Daniel G. Bobrow, Allan Collins, coord. Representation and Understanding: Studies in Cognitive Science, pp. 211-36. New York: Academic Press. Ryan, Marie-Laure. 1979. Linguistic Models in Narratology. "Semiotica" 28:127-55. . 1981. The Pragmatics of Personal and Impersonal Fiction. "Poetics" 10:517-39. . 1984. Fiction as a Logical, Ontological, and Illocutionary Issue, "Style" 18:121-39. . 1985. The Modal Structure of Narrative Universes. "Poetics Today" 6:717-55. Sacks, Harvey. 1972. On the Analyzability of Stories by Children. In John J.
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
recunoaștem unul când îl citim. Chiar și profesorul Hogben, care a dorit să minimalizeze cu orice preț importanța elementului estetic în matematică, nu a riscat să-i nege existența. "Fiți siguri că există indivizi pentru care matematica exercită o atracție impersonală rece... Aspectul estetic al matematicii poate fi foarte real pentru câțiva aleși". Dar aceștia sunt "câțiva", sugerează el, și sentimentul lor este "rece" (și sunt de fapt mai degrabă indivizi ridicoli, care trăiesc în mici orășele universitare caraghioase, la adăpost
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
a acceptat nici-odată că miturile altor popoare au fost transmise iudeilor de către proorocii lor ci numai faptul că aceștia au fost uneltele inspirației divine eliminînd complet ele-mentul natural uman prin teoria profeției, care presupune că aceștia au acționat ca instrumente impersonale și pasive ale inspirației divino-drăcești a lui Iahwe. Noi avem multe dovezi și dreptul să credem că toate aceste inspirații au venit numai din partea Satanei, din iuțeala de gură care se numește minciună și viclenie și iuțeala de mînă care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
decît un singur Dumnezeu care, direct sau indirect, este izvorul legii mozaice și al dogmelor filozofiei grecești. El încearcă să compună o limbă a sa personală, alcătuită din foarte multe elemente biblice, la care adaugă terminologia mai degrabă abstractă și impersonală a platonicienilor și pitagoreicilor”. Chiar și celor cărora le-a fost adresat vicleșugul, l-au acceptat cu mare greutate, iar unii deloc pentru că știau adevărul și nu aveau nevoie de cel ,,revelat” mozaicilor! Vedem că mitropolitul Foughias folosește numele de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de profanare nu e capabil decît un om fără inimă și cu spiritul îngust, un om care niciodată nu se poate uita pe sine, care nu poate avea nici o ridicare de suflet pe deasupra egoismului strîmt, nici o emoție, cum să zic?, impersonală." În 1906, junele Mihail Dragomirescu este felicitat că a divorțat de Maiorescu căruia i se face un portret caricat cu mijloacele pe care le indică în finalul scrisorii chiar Caragiale: "Trebuia odată onestul june ageamiu să-și deschidă ochii și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
venu de haut, coulait" [Zola, La Сurée, p.182]. Eric Hobsbawm mai observa că "această formă de comportament [adulterul] era cea mai obișnuită în cercurile aristocratice și la modă, dar și în marele orașe unde (cu ajutorul unor stabilimente discrete și impersonale cum ar fi hotelurile) aparențele puteau fi păstrate cu mai multă ușurință" [p.264, subl.n.]. În tradiția franceză, adulterul nu strică decât rareori căsătoria; de regulă, soțul înșelat își accepta problemă cu stoicism. El își poartă fără dramă faimoasele
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Avec un moț aimable, elle lui fit signe de s'asseoir (...) Mme Dambreuse leș recevait tous avec grace" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.160]. Codul de politețe parizian se bazează, din punct de vedere lingvistic, pe utilizarea prenumelor, a enunțurilor impersonale 360 (pentru a evita indicarea subiectului nedorit), a formelor necategorice ale actelor de vorbire, pe întrebuințarea frecvență a modurilor condițional, imperativ și conjunctiv. Ezitarea, așteptarea și reticența sunt modalități pentru a ocoli un verdict negativ categoric [Hoffet, 1953, p.30-31
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
son silence, et qu'elle voulait toujours ouvrir la porte et s'en aller, îl acheva de perdre la tête. Îl eut une explosion suprême de douleur" [Zola, Au bonheur des dames, p.381-382]. Exprimarea Parizienei nu este plata și impersonala, ea introduce componentă (șocantă în cazul femeii) contrazicerii: "Elle se révolta contre cette indignation: "Quoi! tu veux que je prenne des gants pour te parler maintenant! Tu te conduis avec moi comme un gueux depuis que je te connais, et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
încalcă normele prescrise și indivizi care se pronunță asupra conduitelor celor care violează normele. În acest sens, norma reprezintă, de fapt, etalonul în funcție de care conduita individului este valorizată pozitiv sau negativ; normele impun sau interzic anumite acțiuni evaluând la modul impersonal în ce măsură un individ poate sau nu să îndeplinească un anumit rol social, în funcție de poziția lui socială. În funcție de modelul normativ care întruchipează faptele tradiționale, de sistemul valoric al unei societăți, de rolurile prescrise prin norme și de rolurile efective jucate, grupurile
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Cornel Ungureanu, După 30 de ani, O, 1998, 6; Carmelia Leonte, Îndrăzneală și ambiguitate, CL, 1998, 10; Ioan Moldovan, Un debut întârziat, F, 1998, 12; Lucian Suciu, Două cărți de Lucian Alexiu, „Arca”, 1999, 1-3; Ada D. Cruceanu, La modul impersonal, CL, 2000, 2; Radu Săplăcan, Un estet al existenței interioare, CL, 2000, 5. A.Ct.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
solidifier nos impressions, pour leș exprimer par le langage" [solidificam impresiile noastre pentru a le exprimă apoi prin limbaj]4. În felul acesta, "leur primitive et vivante individualite" [individualitatea primitivă și vie a lucrurilor], substituita printr-o multiplicitate de detalii impersonale, generale, ne scăpa 5. În schimb, continuă Bergson, percepția artistului este activă. Ea sporește precizia, clarifica și intensifica datele percepției comune, printr-un energic proces de proiecție, ce implică, deopotrivă, jocul imaginației și al memoriei: Care este obiectul artei? Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
este comparată unei memorii, genurile și speciile nereprezentând altceva decât grade coexistente ale acestei memorii virtuale 76. Consecință acestei viziuni este faptul că durata unui lucru se măsoară prin raportare la întregul Univers, deoarece toate participa la o singură durată impersonala și neomogena, la un singur timp impersonal, si universal. Coexistența lor se manifestă ca niște fluxuri extensive, tocmai pentru că durata umană poate îngloba în ea alte durăte, numai că acest lucru ține doar de trăire (vecu). Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]