1,880 matches
-
nu mai vorbim de manipularea politică a religiei. (...) Rushdie pare să creadă că diverse comunități și culturi împărtășesc un anumit nivel de concepții morale comune pe baza căruia se poate stabili un dialog, și probabil din cauza aceasta a subestimat natura implacabilă a ostilității stârnite de "Versetele satanice", chiar dacă una dintre principalele teme ale romanului este natura periculoasă a sistemelor de credințe închise, absolutiste.” Influențele lui Rushdie au fost multă vreme punct de interes al criticilor care analizează lucrările sale, iar în
Versetele satanice () [Corola-website/Science/320771_a_322100]
-
nu mai există o afacere Dreyfus. Nu era adevărat Scriitorul a inventat o afacere Zola, care s-a substituit altora două, expunându-se urmăririi judiciare civile pentru a scoate afacerea Dreyfus de sub controlul armatei. Din acest moment, înlănțuirea de fapte, implacabilă, avea să provoace prăbușirea laboriosului edificiu creat de către militari, conducând la revizuirea procesului din 1894, la mai puțin de un an după articolul scris de romancier. Emoția și surpriza din jurul acuzațiilor proferate de Zola au fost atât de puternice, încât
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
capitole fără titlu. Romanul tratează un subiect similar celui al romanului lui H. G. Wells, Omul invizibil, apărut în 1897. Însă, în timp ce Wells se concentrează pe prezentarea tuturor inconvenientelor pe care le aduce invizibilitatea în ceea ce privește eroul, Verne prezintă perspectiva victimelor răzbunării implacabile și misterioase, ceea ce conferă operei o tensiune suplimentară. Rămânând fidel liniei directoare a Călătoriilor extraordinare, Jules Verne descrie în acest roman Ungaria, cu istoria și monumentele sale, exprimându-și respectul față de această națiune. Prima versiune a romanului a fost finalizată
Secretul lui Wilhelm Storitz () [Corola-website/Science/321337_a_322666]
-
S-a stins ușor ca o candelă pe sfârșite,cel ce a fost profesorul scriitorul și gazetarul Enea Hodoș.În fața sicriului care cuprinde osemintele sale pământești,sîntem stăpâniți de fiorul morții și ne dăm seama cât de severă și de implacabilă este legea:"pământ ești si în pământ vei merge"Nici spiritul său dârz și atât de îndelung dinamic,nu l-a putut scoate de sub povara acestei legi...Bun,modest,tăcut și zgârcit la vorbă,Enea Hodoș a fost un dascăl
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
la curtea ducelui Ugo cel Mare din Franța. Când Ugo a murit în anul următor, Wichmann a fost nevoit să revină în Germania, fiind totuși iertat după ce a jurat supunere regelui Otto. Cu toate acestea, el a rămas un adversar implacabil, atacând în câteva rânduri teritoriile unchiului său Herman, până când a fost silit să se retragă în regiunea slavilor liutici, fiind tolerat de către markgraful Gero "cel Mare". În 963, Wichmann era un proscris care se afla la conducerea unei cete de
Wichmann cel Tânăr () [Corola-website/Science/325414_a_326743]
-
The Dynamics of An Asteroid (în ) este o carte fictivă a profesorului James Moriarty, dușmanul implacabil al lui Sherlock Holmes. Cartea este descrisă de autorul Arthur Conan Doyle în romanul "Valea terorii" (scris în 1914, dar a cărui acțiune se petrece în 1888) când Sherlock Holmes, vorbind de profesorul Moriarty, afirmă: Cu acest talent remarcabil, profesorul
The Dynamics of an Asteroid () [Corola-website/Science/324499_a_325828]
-
multe sute de condamnări la moarte și totuși un număr mult mai mare de rezistenți au fost uciși în luptele cu autoritățile sau în diferitele etape ale detenției. Se estimează că au murit în jur de 2000 de persoane. Vânătoarea implacabilă la care erau supuși rezistenții de către autorități, dar și tăcerea absolută cu privire la existența vreunei rezistențe demonstrează preocuparea exacerbată a regimului și teama ca nu cumva un simbol al nesupunerii să devină contagios. Simpatizant al Gărzii de Fier, Gavrilă Ogoranu relatează
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
de indivizi în toată galaxia. Ei dau fiecărei specii un număr, alocat la momentul primului contact. La prima lor apariție, aflăm că rasa Borg este mai degrabă interesată să asimileze tehnologie decât ființe vii, cutreierând prin univers ca un prădător implacabil ce a asimilat nave, planete, și chiar întregi societăți pentru a aduna noi tehnologii. Ei fac deosebiri între rase din acest punct de vedere, considerându-le pe unele inferioare tehnologic și nedemne de a fi asimilate. Un exemplu de acest
Borg () [Corola-website/Science/322841_a_324170]
-
altă cale de ales. (...)Contemplăm senini o pictură care ne fixează cu nesaț, melancolic, implorător, agresiv, echivalând unei mute dureri, condamnate la tăcere, la confesiune strict vizuală. Culorile par scornite de providență, se supun rațiunii și intuiției deopotrivă, în raporturi implacabile, și prin aceasta perfecte. Obiectele au o viață secretă. Chipurile iau uneori aparența măștilor, peisajele, compozițiile luptă cu evidența lor volumetrică, răstignită inevitabil în bidimensionalitate. Ambiguitatea lor rafinată vrea să contopească în pura vizualitate consistența materială și fantoma ei, lectura
Henry Mavrodin () [Corola-website/Science/322150_a_323479]
-
mai de grabă sub influența modalităților impresionistice. După primul război mondial, operele sale capătă un conținut militant, apropiindu-se ca factură a limbajului plastic de marea direcție a expresionismului german de după 1920. Spectacolul războiului inpregnează pictura cu de un realism implacabil. Beckmann aduce în lucrările sale (picturi, gravuri), grupate în cicluri, sau prin intermediul portretelor, imagini din viața contemporană în care se consumă drame individuale sau colective. Deși uneori este foarte interesat de culoare, principalele efecte le obține prin simboluri de factură
Max Beckmann () [Corola-website/Science/322184_a_323513]
-
și aliații săi. Potrivit lui Henry Kissinger, " Tensiunea cu lumea exterioară conform filozofiei comuniste era inerentă prin însăși natura ei, și mai presus de toate, în modul în care țările din sistemul sovietic erau conduse pe plan intern. Astfel că ostilitate implacabilă a Uniunii Sovietice față de lumea din afara țărilor din blocul sovietic a fost o încercare de a rezolva problemele externe în modul intern."(Kissinger 454). Relațiile dintre Uniunea Sovietică și Statele Unite au continuat să fie încordate și „Truman percepea ca o
Blocul capitalist () [Corola-website/Science/327337_a_328666]
-
intitulat „Tradiția ca «durată» a istoriei și culturii naționale”, care a reprezentat un prim semnal al protocronismului și, după cum afirma autorul său cu prilejul reeditării articolului în 2003, „a dat semnalul reintroducerii noțiunii și ideii de «tradiție», tratate cu adversitate implacabilă sub dictatura «realismului socialist»”. Ideea protocronistă românească a fost lansată de Edgar Papu prin articolul „Protocronismul românesc” din revista "Secolul XX" (1974), reluat în volumul "Din clasicii noștri. Contribuții la ideea unui protocronism românesc" (1977). Ideologia protocronistă a atras un
Dan Zamfirescu (scriitor) () [Corola-website/Science/336971_a_338300]
-
vremea când cincisprezece lovituri de bici rezolvau orice insolență..." Totuși, o recenzie pozitivă a venit din partea unui jurnalist anonim în ziarul "Boston Evening Transcript", pentru care personajul principal era "analizat cu o înțelegere rară și o dreptate fără prejudecăți, chiar implacabilă", iar cartea însăși a fost plină de "realități conturate cu hotărâre." După publicarea ei în Marea Britanie, "Zile birmaneze" a câștigat o recenzie în "New Statesman", din partea lui Cyril Connolly: Zile birmaneze este un roman atât de bun nu numai pentru că
Zile birmaneze () [Corola-website/Science/334385_a_335714]
-
și brutal, uneori chiar frumos, al unui băiat aflat într-o călătorie spre maturizare și tron”, este prezentarea făcută de Goodreads. Booklist descrie cartea ca fiind „tulburătoare, minunată, haotică, poetică, obsedantă, antrenantă”, iar scriitoarea Robin Hobb consideră că „sumbru și implacabil, volumul "" vă va atrage în mrejele sale și vă va înhăța cu totul”. Thomas M. Wagner apreciază că romanul „nu atinge nivelul emoțional necesar pentru a deveni o carte care prinde cititorul”. Deși nici ea nu a fost încântată de
Prințul Spinilor () [Corola-website/Science/333841_a_335170]
-
Lourcine "Disperare și dramatism la un reprezentant de seamă al teatrului de bulevard? Ei bine, da. Pentru mine, forța și unicitatea acestei piese, umorul ei fin, vin tocmai din îmbinarea stranie între disperarea personajelor care vor să scape unui destin implacabil și derizoriul situației lor reale", mărturisește Felix Alexa. Crimă din strada Lourcine, o comedie spumoasa Sunteți îndemnați să nu ratați cea mai specială dintre crimele ... Parisului, Crima din strada Lourcine, un intens delir comic ce conduce personajele principale prin situații
Două spectacole fierbinți la Teatrul Național din București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105818_a_107110]
-
piesă. Disperare și dramatism la un reprezentant de seamă al teatrului de bulevard? Ei bine, da. Pentru mine, forța și unicitatea acestei piese, umorul ei fin, vin tocmai din îmbinarea stranie între disperarea personajelor care vor să scape unui destin implacabil și derizoriul situației lor reale. Lucrez din nou cu o echipă minunată de actori, mulți dintre ei fiind lansați de mine de-a lungul anilor: Marius Manole, Istvan Teglas, Mihai Calotă, Raluca Aprodu și foarte tânărul actor Victor Țăpeanu. Scenografia
Magdalena Popa Buluc în dialog cu Felix Alexa: „Mă izolez în teatru ca într-un vis de iarnă...” () [Corola-website/Journalistic/105848_a_107140]
-
un subiect frecvent întâlnit în literatura română: ascensiunea morală și materială a burgheziei dublată de decăderea morală și socială a boierimii. Acest fenomen social-istoric nu este prezentat în acest roman într-un mod ideologic, ci ca o fatalitate previzibilă și implacabilă. Subiectul concret îl reprezintă progresul material rapid al lui Iancu Urmatecu și declinul social al baronilor Barbu. Continuator al unor personaje precum Dinu Păturică, Tănase Scatiu, Lică Trubadurul, Gore Pirgu, Tănase Vasilescu-Lumânăraru sau Stănică Rațiu, arhivarul Iancu Urmatecu este un
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
care stă încă cu părinții, sau pur și simplu căruia îi place să ajungă la muncă duhnind a transpirație, da agale la pedale cu aroganță celui cu bilet la clasa întâi a avionului înainte de a trage cortina care-l desparte implacabil de restul puturoșilor înghesuiți de la clasa a doua. Ce-i pasă biciclistului? A făcut scandal la momentul oportun, a spus că e poluare în oraș, că mașinile poluează, că Primăria și Guvernul nu sunt atente la nevoile acestei minorități și
PISTE DE BICICLETE BUCUREȘTI: Cum s-a sucit Lucian Mîndruță și de ce - SONDAJ by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102336_a_103628]
-
Pofta de viață există invers proporțională cu dezastrul fizic al trupului. Această estetică a suferinței este contrabalansată de un umanism covârșitor, o nostalgie absolută și de refuzul obstinat al personajelor de a-și abandona spiritul, la fel de puternic și prezent ca implacabila, mereu prezenta, mare.
Pe marile ecrane puteți viziona by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104360_a_105652]
-
devastate de DNA. Consecința mai mult sau mai puțin întârziată a unui sistem fără egal ca performanță publică și ocultă totodată în România reală, prin corupție, trafic de influență, crimă organizată, menite să deturneze democrația locală într-o făcătură ordinară, implacabilă pentru interesul public și nevoile comunităților locale. Un eșec istoric al națiunii române. Rușine! Rușine, rușine, dar cine îi ia la rost?" Oarecum, justiția... Aventura DNA va rămâne în memoria colectivă ca o poveste minunată de adormit copii. Ajunge oare
Analiză explozivă înainte de alegerile din 5 iunie. O veste bună și o veste proastă () [Corola-website/Journalistic/102997_a_104289]
-
Prin ce? Prin reproducerea, consolidarea și ambiționarea acelorași mecanisme falimentare pe "piața reprezentării". Prin oferta sumară, lipsită de credibilitate, prin interesul justificat sau nu, al populației pentru exercitarea dreptului la vot. Prin extindere nelimitată a aranjamentelor de culise ca substitut implacabil al mecanismelor democratice. Și tot așa... Ne îndreptăm spre un faliment? Un faliment al democrației în România, lăsată în bătaia vântului? Ca un derivat complementar al falimentului guvernării deja probate și practicate în ultimii ani? România, încotro?!
Analiză explozivă înainte de alegerile din 5 iunie. O veste bună și o veste proastă () [Corola-website/Journalistic/102997_a_104289]
-
încă nu foarte convinsă de noul ”Cancelar al poporului”, așa cum îl prezenta partidul. În rândurile socialiștilor persecutați și a comuniștilor, ura față de Hitler și tot ce reprezenta acesta (în multe privințe, previziunile acestora s-au dovedit a fi corecte) era implacabilă. În rândurile catolicilor existau multe suspiciuni din cauza tendințele anticatolice ale nazismului, dar exista și tendința de a face diferența între Hitler, liderul providențial, și elementele ”periculoase” din cadrul partidului. Cercurile burgheze continuau să vadă în Hitler un demagog vulgar, liderul unui
MITUL lui Adolf Hitler. Propaganda nazistă a făcut din ”autoritatea carismatică” premiza organizatorică a Partidului () [Corola-website/Journalistic/102103_a_103395]
-
Serra poate să facă, La mort de Louis XIV. Mai știam că acum, la 72 de ani, Léaud este foarte fragilizat. Anii din urmă au lăsat urme adânci pe chipul său fascinant. Nu avem întotdeauna forța să suportăm lucrarera bătrâneții implacabile. Jean Pierre Leaud și Truffaut la Cannes, în 1959 În cinemateca mea personală, dincolo de fotografiile actorului în diferite filme ale ciclului Doinel, păstrez și imaginea întâlnirilor mele cu Jean-Pierre, pe care l-am cunoscut la Clermont-Ferrand, în 1990, când un
Un rege la Cannes: Jean-Pierre Léaud - o legendă vie by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/101117_a_102409]
-
anvelopelor în condiții dificile și variate. Compania are rădăcini puternice în nord, în urmă cu 80 de ani fiind prima companie din lume care a dezvoltat și produs anvelope de iarnă. În prezent, Nokian Tyres dedică jumătate din an testării implacabile a anvelopelor de iarnă la nord de Cercul Polar, în imensul centru de testare de la Ivalo, denumit „Iadul alb", care se întinde pe mai bine de 700 hectare. Compania testează un set de anvelope supunându-l la peste douzeci de
Nou centru tehnologic și circuit de teste Nokian Tyres by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103932_a_105224]
-
două mii de ani, în forme mai mult sau mai puțin asemănătoare. Așadar: nu mă interesează deloc actualizarea, dar un text important rămâne actual fără să trebuiască să-l actualizăm.” „Simt că lucrurile ascunse sau dispărute provoacă în noi un impuls implacabil de a le căuta și de a le reface. Fiecare dintre noi se naște, se îndrăgostește, moare - dar cum ne trăim viața în tot acest timp?” - se întreba regizorul Dominique Serrand. „Piesele lui Strindberg, cu toate că au fost scrise în urmă
Miez de Festival în București. George Banu: „Dacă cineva vrea să vadă ce este în teatrul românesc, să vină la FNT” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104443_a_105735]