56,780 matches
-
civil mișunau peste tot. Ne-am trezit într-o încăpere uriașă și întunecată unde într-un colț se aflau canapele din piele și fotolii. Ne-am gândit dacă nu cumva ne așteaptă destinul lui Dubšek din 1968, adică dacă niște indivizi musculoși și atotprezenți n-or să ne ducă într-un loc secret. Cu aerul nostru boem eram într-adevăr niște prezențe mai mult decât absurde în acele locuri. Apoi a venit Gorbaciov, însoțit, ne-a zâmbit amabil și ne-a
Chiar: de ce n-am avut un Havel? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7077_a_8402]
-
ce ies din om, acelea sunt care îl spurcă.” (Marcu 7, 15). Așadar, Iisus deplasează locul purității: ea se află în ceea ce iese din om, în cuvintele și gesturile sale. În opoziție cu părerea fariseilor, impuritatea devine ceea ce merge de la individ către alții, și nu ceea ce îl amenință venind din exteriorul său. Puritatea nu mai e defensivă, ci agresivă. A fi pur, pentru Iisus, înseamnă a arăta altuia prezența unui Dumnezeu deschis, primitor și compătimitor. Așadar, principala amenințare, percepută și pedepsită
De ce s-a botezat Iisus () [Corola-journal/Journalistic/70818_a_72143]
-
trupului uman, a Omului... O exaltare până la minciună, uneori. Nu ceva cât se poate de natural... Mai tare... mai repede... mai sus!... și celelalte însușiri ale corpului omenesc, virtuțile simple care formează un Om și la care aspiră Omul... * Nu individul a fost proslăvit la această Olimpiadă, ci massele de indivizi, tratate politic, organizate politic. A fost un Circ cu lumini orbitoare, cu acrobați și acrobații pe sârmele invizibile, cu chipuri fosforescente de mascați care nici nu păreau a gândi... Olimpiada
Ecouri la Olimpiadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8075_a_9400]
-
ceva cât se poate de natural... Mai tare... mai repede... mai sus!... și celelalte însușiri ale corpului omenesc, virtuțile simple care formează un Om și la care aspiră Omul... * Nu individul a fost proslăvit la această Olimpiadă, ci massele de indivizi, tratate politic, organizate politic. A fost un Circ cu lumini orbitoare, cu acrobați și acrobații pe sârmele invizibile, cu chipuri fosforescente de mascați care nici nu păreau a gândi... Olimpiada "galbenă"?... Olimpiada 2008?... Comunismul gata să ridice, prin capitalismul, pe
Ecouri la Olimpiadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8075_a_9400]
-
fără obiect precis, unei meditații vagi cum un arc destins... - "Dar unde au dispărut ceilalți, prietenii tuturor zilelor și nopților, tuturor orelor?" (din Jurnalul lui Alceste). Mai aveți nostalgia prietenilor? - Apropierea dintre oameni poate avea mobiluri felurite. Voltaire observa că indivizii răi au complici, voluptuoșii companioni ai desfrîului, interesații asociați, politicienii partizani, principii curteni ș.a.m.d. Dar prietenia, ce înseamnă în fond prietenia? Se cuvine a o socoti o relație dezinteresată, o gratuitate, o estetizare sui generis a existenței. Interesul
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
-o zi întreagă. Până la urmă nu s-a întâmplat nimic, liderul de sindicat fiind în relație cu o colegă de sindicalism interjudețean, iar Bunica se săturase să tot viziteze expoziția, cu atât mai mult că, într-una din zile, un individ cu barbă slinoasă și duhnind a trăscău, o întrebase: - Pardon și schiuz my, doamnă, dumeatale chiar vrei să cumperi vreun tablou, ori numa' vrei să-l șterpelești pe gratis? Hi-hi-hi!... Nu bănuiala insului o enervase, ci râsul acestuia sunând precum
Posibilul amant al bunicii Parmenia... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/8079_a_9404]
-
cele din urmă, fetița i-a povestit bunicii ce s-a întâmplat, iar femeia a anunțat poliția. Inițial, bărbatul nu a recunoscut nimic și a susținut că totul este o invenție. Anchetatorii au reușit să probeze întreaga activitate infracțională a individului, chiar dacă acesta a negat fiecare acuzație. A susținut că nu s-a uitat niciodată la filme porno cu nepoțica sa și că o săruta în zona organelor genitale în semn de afecțiune. Mai mult, nici sexul oral nu l-a
Un bunic și-a violat nepoata de trei ani de mai multe ori () [Corola-journal/Journalistic/80867_a_82192]
-
bătrân, dar e clar că impune un respect deosebit. Pe taburetul din dreapta, picior peste picior, stă așezat un bărbat uscățiv cu nas acvilin și chelie respectabilă. Nici chiar treningul de lână, albastru, cu lampas alb, nu poate ascunde faptul că individul n-are nicio tangență cu sportul. Cel de-al treilea musafir nu e așa de înalt, dar e durduliu, cu o față zâmbitoare, rumen în obraji. - Acesta este Serioja, mă prezentă bătrânul. V-am povestit de el. - Părintele Vasili, arătă
Andrei Kurkov Ultima iubire a președintelui by Antoaneta Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8084_a_9409]
-
se poate deduce o istorie creditabilă, adică o structură conceptuală demnă de memoria colectivă. Cu asemenea premise, încremenirea în iluzii ar deveni, la scară globală, o regretabilă pastișă a protocronismului. Iar decența culturală s-ar reduce din păcate, pe scara individului, la eliminarea, cu bună-credință, a privatului. Adică la a fi nevoit să exprimi ceea ce crezi fără a negocia cu suma diversă de verdicte prealabile de care, în intimitate, dispui. Din acest punct de vedere, Dan C. Mihăilescu predă o lecție
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
Kogălniceanu, dar prolixe și fără darul notației concrete (Provincialii și ieșenii, Vînătoria). Singurele pagini care mai pot prezenta astăzi oarecare interes sunt cele în care Ralet își arată veritabila sa vocație - aceea de moralist discret: într-adevăr, ce-i rămîne individului cultivat, lipsit însă de talent literar, decît registrul moralist, adică notarea detașată și științifică a spectacolului uman? în pagina care deschide volumul său de debut (bucata Eu de mine), Ralet își schița autoportretul fără mare complezență, dar în același timp
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
iluzii și de rușine dintr-o dorință neînfrînată de viață, din punct de vedere social, ea înseamnă moartea pentru o societate; această lipsă de religiozitate e un simptom sigur de o pierire neînlăturată. Mai mult ceva: ea arată că și indivizii astfel Ťemancipațiť sînt conștienți că sună ceasul lor și fără să se mai lupte serios, se grăbesc să apuce cît pot mai mult din plăcerile vieței..." Și ca să nu se creadă că diagnosticul privea numai societatea cu adevărat capitalistă, adică
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
antiteze frapante cu specimenele din realitatea românească, aflate, se reliefează cu sarcasm vitriolant, pe cea mai înaltă treaptă. Menținîndu-se în sfera pamfletului (pavăză bună contra oricăror acuzații de calomnie), C. Stere conturează în continuare un tip, amalgamînd atribute ale cîtorva indivizi reali. Sînt însă furnizate suficiente semnalmente, pentru ca majoritatea cititorilor să nu se poată înșela. Tînărul "strugglerforlifer", "de o inteligență clară, de un puternic talent oratoric, de o voință și energie fără smintire", fost "ministru de instrucțiune publică și culte", de
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
nu sunt provocate numai de tristețe, ci și pentru că ele constituie o îndatorire. Avem de-a face cu o atitudine rituală ce trebuie adoptată din respect pentru uzanțe, dar care este, într-o largă măsură, independentă de starea afectivă a indivizilor." (Durkheim, 1995: 363). O parte din aceste constatări au rămas valabile până în ziua de azi. Au dispărut, desigur, pedepsele aplicate de societate, pedepse fie mitice, fie sociale. Imaginația oamenilor primitivi era cât se poate de contondentă: una din credințele larg
Mic tratat despre doliu (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6943_a_8268]
-
nesfârșită (doliul). În practică, doliul acoperă o perioadă limitată - ea poate fi de câteva săptămâni, dar la unele populații ajunge la câțiva ani -, răstimp în care se produc modificări cu efect patrimonial. Am putea specula susținând că suferința asumată de individ este o plată oferită mortului în schimbul moștenirii lăsate. Prin moștenire trebuie să înțelegem și altceva decâ bunurile materiale. Moștenire poate fi un nume, o poziție, o situație privilegiată. Spre a ieși din această fundătură, e convenabil să acceptăm tipul de
Mic tratat despre doliu (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6943_a_8268]
-
considerăm ca făcând parte în mai mare măsură dintre ceremoniile societale, decât dintre cele private. Firește că o identitate provine din alta și că mecanismul cu scripeți pus în mișcare de gândirea magică are drept țintă atât comunitatea, cât și individul. E, totuși, de subliniat, că societatea funcționează ca o pâlnie de amplificare a suferințelor individului, dar și ca un spațiu de resorbție al acesteia. Relațiile de înrudire joacă, din acest motiv, un rol primordial în definirea ceremoniilor de doliu. "O
Mic tratat despre doliu (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6943_a_8268]
-
Firește că o identitate provine din alta și că mecanismul cu scripeți pus în mișcare de gândirea magică are drept țintă atât comunitatea, cât și individul. E, totuși, de subliniat, că societatea funcționează ca o pâlnie de amplificare a suferințelor individului, dar și ca un spațiu de resorbție al acesteia. Relațiile de înrudire joacă, din acest motiv, un rol primordial în definirea ceremoniilor de doliu. "O familie care tolerează ca unul dintre ai săi să moară fără a fi plâns dovedește
Mic tratat despre doliu (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6943_a_8268]
-
în definirea ceremoniilor de doliu. "O familie care tolerează ca unul dintre ai săi să moară fără a fi plâns dovedește că este lipsită de unitate morală și de coeziune: ea abdică, renunță la a mai fi. La rândul său, individul, dacă este ferm atașat de societatea din care face parte, consideră că are datoria morală de a participa la tristețile și bucuriile ei; dacă ele nu l-ar interesa, ar însemna că rupe legăturile care-l unesc de colectivitate; ar
Mic tratat despre doliu (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6943_a_8268]
-
șteargă amintirile și rănile dureroase. Frustrarea e individuală, dar e și colectivă: "La originea doliului se află senzația de împuținare pe care o încearcă grupul când își pierde unul dintre membri. Dar chiar această impresie are drept efect apropierea dintre indivizi, strângând legăturile dintre ei, asociindu-i într-o aceeași stare sufletească și, din toate acestea, se degajă o senzație de reconfortare care compensează micșorarea inițială" (Durkheim,1995: 367) Doliul este, așadar, o strategie a comunității prin care individul își recapă
Mic tratat despre doliu (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6943_a_8268]
-
apropierea dintre indivizi, strângând legăturile dintre ei, asociindu-i într-o aceeași stare sufletească și, din toate acestea, se degajă o senzație de reconfortare care compensează micșorarea inițială" (Durkheim,1995: 367) Doliul este, așadar, o strategie a comunității prin care individul își recapă încrederea în forța grupului de a absorbi răul. Exacerbarea violenței e forma prin care societatea își dovedește puterea, coeziunea și capacitatea de a respinge "ofensa socială" reprezentată de orice diminuare a componenței sau consistenței sale. Viața spirituală se
Mic tratat despre doliu (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6943_a_8268]
-
necesară o evaluare critică a competentelor digitale. Totuși, e nevoie de atenție în interpretarea abilităților evaluate în raportul OECD, precum cele ce constituie un concept mai larg pentru competentele digitale. Pentru o evaluare mai completă a compententelor digitale ale unui individ trebuie să se ia în considerare și alte aptitudini. Acestea includ abilitatea de a naviga în siguranță și fără riscuri pe web și de a utiliza efectiv aplicații și instrumente comune precum email, funcțiile de bază ale unei foi de
Adolescenţii pot aprecia conţinutul digital, însă deţin într-adevar competenţe digitale? () [Corola-journal/Journalistic/69576_a_70901]
-
oamenii au nevoie de o religie modernă, care să facă corp comun cu știința." Deoarece: "numai o asemenea religie ar putea să facă față atacurilor deiste și materialiste care devin din ce în ce mai sofisticate." Încât "numai o religie modernă poate înlătura îndoielile individului în legătură cu existența lui Dumnezeu și-i poate transforma credința într-o certitudine". Asta, în două vorbe. Încă mai vechiul meu amic Luchi, matematician, electronist, inventator, dispărut din raza relațiilor mele vreo două decenii, revine, așternându-mi în față brevetul ultimei
Soluții ar fi… by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6963_a_8288]
-
prin frecventarea anturajului lui Lucrețiu Pătrășcanu, murind apoi în plină tinerețe. Recompunerea mai exactă a chipului scriitorului și publicistului aduce în prim-plan un om complex, prizonier al epocii sale, în pofida strădaniilor sale de a se descoperi și afirma ca individ cu un profil profund personalizat, care nega implicit condiționările comunitare evreiești și pe cele ale anturajului predestinat fără a se dezice de mediul său și care încerca (N. Steinhardt a izbutit-o cu alte mijloace) să devină un român fără ca
Tabuizare, mitificare, transparență by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/6971_a_8296]
-
mai ales atunci când în joc sunt valorile democrației - sunt numeroase și, adesea, surprinzătoare. Nume rezonante din cultura noastră au cedat cu o ușurință nepermisă în fața somației totalitare. În situații de criză, așadar, o asemenea cultură nu oferă apărarea de care individul are nevoie pentru a-și salvgarda demnitatea. Anomia se instalează cu repeziciune acolo unde valorile sunt pseudo-cultivate, neîngrijite. Felul trist în care România a răspuns provocărilor secolului XX nu este străin de procesul acesta de disoluție rapidă a valorilor. Dacă
Tabuizare, mitificare, transparență by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/6971_a_8296]
-
iar ceea ce fusese temeiul vieții lui urma să dispară. Oricât de incredibil i se părea, omenirea se mulțumea cu un vocabular sărăcit. Blestemul turnului Babel se împlinea, dar pe dos. Cu ce urmări asupra inteligenței? Asupra frumuseții? Asupra relațiilor dintre indivizi, dintre popoare? Prefera să nu se mai gândească. Ceea ce se întâmpla îi evoca un arbore cu ramuri imense care, puțin câte puțin, își pierdea frunzele, chiar și crengile, devenind un trunchi uscat, sau un stâlp de beton. Câteodată, îndrăznea chiar
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
fascinați de dexteritatea conceptuală dobândită, încât au intrat, fără să le pese, în spațiul nerușinării și nesimțirii. În privința doliului, improvizația pare a fi regula întâlnită peste tot. Trebuie făcută, dintru început, distincția între ritual-cutumă-obicei, adică gesticulația exterioară, și ceea ce simte individul în adâncul ființei sale. Doliul e și un substitut de instituție, și o stare a persoanei aflate în suferință. Există un doliu indus, dar și un doliu care izvorăște din tine. E posibil ca ele să nu aibă nici o legătură
Mic tratat despre doliu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6987_a_8312]