2,126 matches
-
Establet Roger: LՃcole capitaliste en France (1971). BAUDRILLARD Jean (n?scut �n 1929): Destins personnels et structure de classe (1977). BIDOU Catherine: Leș Aventuriers du quotidien. Essai sur leș nouvelles classes moyennes (1984). BIRNBAUM Pierre, LECA Jean (ed.): Sur l�individualisme (1986). BOLTANSKI Luc: Leș Cadres: la formation d�un groupe social (1982); Et TH�VENOT Laurent: De la justification (1991). BOUDON Raymond (n?scut �n 1934): L La mobilit� sociale dans leș soci�ț�s industrielles (1973); Effets pervers et ordre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
communicationnel (1981), trad. 1987; Et LUHMANN Niklas: Theorie der Gesellschaft oder Sozialtechnologie (1971). HEATH Anthony: Rațional Choice and social Exchange (1976). HERITAGE John: Garfinkel and Ethnomethodology (1984). MELUCCI Alberto: Lotte sociali e mutamento (1974). O�NEILL John (ed.): Modes of Individualism and Collectivism (1973). OLSON Mancur: Logique de l�action collective (1966), trad. 1978. PIZZORNO Alessandro (ed.): Lotte operaie e sindicato en Italia. 1968-1972 (1978). RUNCIMAN W.G.: Relative Deprivation and Social Justice (1966). Tendin?e generale ?i perspective Configura?iile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sau cauza cu efectul. ��ntoarcerea la actor� este general? dup? apusul structuro-func?ionalismului; �holismul� este acum du?manul, iar interac?iunea � celulă germinativ? a socialului. Acest aggiornamento �mbrac? �ns? forme radicale �n anumite curente ale interac?ionismului simbolic ?i ale individualismului metodologic, p�n? la punctul �n care pare s? se pronun?e inexisten?a �sistemului�. c? ne putem a?tepta la emergen?a unor modele mai complexe ?i mai nuan?ațe dec�ț cele propuse p�n? acum [72]. La
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
în ultimul rând, demersul meu vrea să fie o atenționare în plus asupra modului de a decide astăzi viitorul de mâine al semenilor noștri. După o epocă care a ruinat marile puncte de sprijin moral transindividuale cetatea și civismul în favoarea individualismului, reflecția etică a devenit mai riguroasă suscitând capacități de rezistență morală nebănuite. Anumite situații social-politice se schimbă relativ încet ca răspuns la deciziile curente, dar se schimbă rapid ca rezultat al deciziilor luate în trecut, conform "paradoxului" lui Herman Khan
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
3.1. Stat vs. instituții internaționale și corporații. Suveranitate și jurisprudență postmodernă Dar nu există nimic în instituțiile formale care să poată garanta că societatea care se bazează pe ele va continua să aprecieze valorile culturale (...). Lucrurile stau exact invers: individualismul, pluralismul și toleranța încorporate în instituțiile formale tind să încurajeze diversitatea culturală și pot astfel eroda valorile morale moștenite din trecut 24. Noțiune recent introdusă în științele sociale, "globalismul" este adesea folosit ideologic, fie ca panaceu de unificare a lumii
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
exercitate de aceștia reprezintă, în fapt, modalitatea de revizuire a valorilor umane cu sens de umanizare a "societății economice" și de reiterare a contractului tacit societate afacere. Problema fundamentală a postmodernității se definește pornind de la conflictul dintre logica dezorganizatoare a individualismului entropic și cea organizatoare a individualismului responsabil. În acest sens, suntem spectatori și actori ai unui proces de normalizare, de integrare și de moralizare a vieții sociale. Lipovetsky 87 explică succesul eticii, într-o epocă în care dispozitivele ideologice, finalismul
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
modalitatea de revizuire a valorilor umane cu sens de umanizare a "societății economice" și de reiterare a contractului tacit societate afacere. Problema fundamentală a postmodernității se definește pornind de la conflictul dintre logica dezorganizatoare a individualismului entropic și cea organizatoare a individualismului responsabil. În acest sens, suntem spectatori și actori ai unui proces de normalizare, de integrare și de moralizare a vieții sociale. Lipovetsky 87 explică succesul eticii, într-o epocă în care dispozitivele ideologice, finalismul istoriei, dialectica spiritului, idealurile (poporul, națiunea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
normalizare, de integrare și de moralizare a vieții sociale. Lipovetsky 87 explică succesul eticii, într-o epocă în care dispozitivele ideologice, finalismul istoriei, dialectica spiritului, idealurile (poporul, națiunea, libertatea, umanitatea) și-au pierdut credibilitatea, printr-un proces de retroacțiune a individualismului responsabil. Una din formele de maturizare și asumare responsabilă a autonomiei individului este preocuparea sa, mai mult sau mai puțin manifest declarată, față de organizația-afacere. Cel mai important suport al mișcărilor de protest social, într-o epocă globalizată, s-a dovedit
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
bazându-se pe tradițiile Romei antice, dictatura personală și câteva perspective futuriste a unor intelectuali și artiști din peninsulă. În conformitate cu ideologia fascistă, definiția naționalității italiene se baza pe militarism și pe ideea „omului nou”. Italienii loiali trebuiau să scape de individualism și autonomie și să devină parte componentă a Statului, gata să-și sacrifice viața pentru Italia. Într-o asemenea societate totalitară, numai fasciștii puteau fi considerați „adevărați italieni”, iar calitatea de membru a Partidului Fascist și sprijinirea acțiunilor acestuia erau
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
de bârfă. Se întâmplă ca un tânăr domn să fie primit cu regularitate într-o casă care adăpostește o fată de măritat? Este declarat fără întârziere viitorul soț al încântătoarei domnișoare"14. Este greu de imaginat în vremurile noastre, când individualismul și indiferența joacă un rol preponderent, tirania pe care aceste cancanuri o exercitau pe atunci asupra comportamentelor. Ele puteau să grăbească o căsătorie sau să o împiedice cu totul. Rareori binevoitoare, aceste bârfe puteau compromite un tânăr care ar fi
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
doi înmulțesc obstacolele"30. Cu toate acestea, ca majoritatea tinerilor din generația lor, Jean și Pauline reușesc să înlăture aceste obstacole. Și asta deoarece, odată cu Secolul Luminilor care este în aceeași măsură cel al libertinilor ideea de fericire câștigase teren. Individualismul avansează cu pași repezi. În Franța și în întreaga Europă, "un talaz sentimental"31 a inundat toate clasele sociale. În acest veac al romantismului, sentimentul s-a descătușat, înflăcărând închipuirea tuturor. Într-un asemenea climat, aspirația tinerilor către o căsătorie
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
din 1921, continuă să scadă. Să nu exagerăm, însă. Efectul major al societății de consum este, desigur, mai curând acela de a submina, decât de a întări virtuțile și tabuurile tradiționale. Economia abundenței generează o nouă cultură, întemeiată pe materialism, individualism și hedonism. Asemenea celor două războaie mondiale, ea are drept consecință accelerarea tuturor mutațiilor declanșate odată cu sfârșitul secolului al XIX-lea declinul creștinismului, emanciparea tineretului și a femeilor, precum și erotizarea societății. "Mare, sex și soare" Cupidon, micul zeu înaripat, își
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fundamentale, iar celălalt nivel, superior și spiritual, se constituie în componenta/dimensiunea subiectivă a culturii și valorilor obiective: ,,Analizarea acestei vieți spirituale a individului și modelarea dezvoltării sale, iată sarcinile principale ale pedagogiei. Acest proces a fost denumit trecerea de la individualism la personalitate, desăvârșirea personalității. Acesta era scopul educației. Educația trebuia să cultive în copil tot ceea ce este adânc și spiritual.” Pedagogia culturii anula exigențele sociocentrismului, ale pedagogiei adaptării. Principiilor de abordare a individului față de voința grupului, pedagogia culturii opunea dreptul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
contract scrie Rousseau în Contractul social se reduc toate la una singură: înstrăinarea totală a fiecărui asociat, cu toate drepturile sale, în favoarea întregii comunități". Rousseau înlocuiește statul despotic pe care-l promova Hobbes prin voința generală, fără să poată depăși individualismul căruia i se supune în continuare. * Rousseau oferă cu generozitate generațiilor ce l-au urmat un cadou cognitiv de neprețuit, bogat și totodată problematic. Deseori se apreciază că a avut cea mai mare influență asupra gândirii moderne, operele lui asigurându
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
prima dată problema individualității, cultura europeană a creat conceptul și realitatea conștiinței și, prin aceasta, a realizat concepția despre personalitatea umană, care stă la baza vieții juridice, politice, morale și artistice a Europei în ultimul mileniu 12. În corelație cu individualismul este raționalismul, care instituie un rol privilegiat rațiunii și, prin aceasta, conștiinței, eului, care operează distincții și clasificări, redu-cînd mereu zona confuziilor și a lipsei de contur. În perspectiva gîndirii grecești, viața omului reprezintă bunul cel mai de preț și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
adoptă prima lor constituție în timpurile tulburi ale Revoluției de la 1789. Secolul al XIX-lea va fi mult mai productiv în materie de texte constituționale (cu precădere în contextul revoluțiilor burgheze de la 1848), antrenând dezbateri ideologice și juridice în care individualismul liberal, separația puterilor și statul minimal vor fi teme de bază, alături de mai vechile idei despre garantarea proprietății și a libertăților (economică, religioasă, de conștiință și de expresie). Lucrul acesta nu s-a petrecut, însă, peste tot în lume; imperiile
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
215 I ideologie / 247, 251, 256 ierarhie / 108, 201 imperativ / 17, 31, 205, 215, 253, 256 imperiu / 13, 27 independență / 42, 48, 55, 199, 201, 219, 223-224, 227-229, 281 individ / 58, 63, 99, 121, 167, 169, 198, 217, 236-238, 240 individualism / 12 indivizibil / 19, 24, 31, 155, 211, 268, 295 intelectual / 22, 107, 112, 130 internațional / 187, 200, 202, 244, 269 istorie / 11, 41, 122, 129, 131, 175, 254-255, 263, 292 Î împărat / 11 împărțire / 98, 105, 135, 141, 269, 274
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
adoptate de unele guverne pentru a lupta împotriva depresiunii. Numeroase persoane aparținînd acestor categorii sociale impută responsabilitatea crizei și ineficacitatea măsurilor luate, slăbiciunii regimului bazat pe democrație liberală. Lupta împotriva crizei și limitarea liberalismului Toate principiile fundamentale ale liberalismului economic individualism, nonintervenția statului, libera concurență etc. par să fi dat greș în Europa aflată în plină criză. Odată cu aceasta dispare un anumit oportunism, încrederea în progres și în angajarea omenirii pe calea spre un viitor de pace, de fericire, de dezvoltare
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
intelectuală. Această pasiune pentru introspecție nu împiedică marile nume ale literaturii și ale artei să se intereseze de epoca lor și să participe la dezbaterea dacă nu chiar și la lupta politică. Așa se întîmplă cu André Gide al cărui individualism dezinvolt se estompează temporar în fața aderării chiar dacă pînă la urmă doar sentimentală, la cauze care se bazează pe solidaritatea dintre oameni: anticolonialismul ilustrat în Călătorie în Congo publicată în 1927 în urma unei vizite în această colonie franceză, apoi comunismul la
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de trai amenințate de dificultățile economice sau de o politică socială care să urmărească micșorarea diferențelor salariale. Bine structurate și ierarhizate, grupurile care formează aceste categorii intermediare, în general foarte legate de stabilitatea ordinii sociale, se caracterizează prin conformism și individualism. În societățile occidentale, situate în centrul tehnostructurii și constituind "incubatorul" din care iese noua clasă conducătoare, acestea au devenit treptat un model (în ce privește înclinarea spre consum, dar și aderarea la același sistem de valori) pentru grupurile aparținînd aceleași clase din
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
liberali și conservatori, dar și dintre o mare varietate de grupări dominante și subordonate. La un anumit nivel, ideologia mobilizează sentimente, afecte și credința de a induce consensul cu privire la un nucleu de concepție dominante despre viața socială (de exemplu, valoarea individualismului, a libertății, a familiei, a națiunii, a succesului etc.). Acest nucleu de concepții "de bun simț" dintr-o societate este expus de anumite grupări, cu ajutorul său grupuri și forțe aflate în conflict tinzînd să expună discursuri despre democrație, libertate și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a libertății, a familiei, a națiunii, a succesului etc.). Acest nucleu de concepții "de bun simț" dintr-o societate este expus de anumite grupări, cu ajutorul său grupuri și forțe aflate în conflict tinzînd să expună discursuri despre democrație, libertate și individualism pe care le modulează în conformitate cu propriile scopuri și programe ideologice. Uneori, un concept, ca de exemplu cel al căilor de dobîndire a puterii, care a debutat în anii '60 în cercurile progresiste ("puterea pentru popor" sau "proiectul de împuternicire" însușit
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
afirmării personale de tip militarist. O lectură politică a lui Rambo Mai curios este poate modul în care Rambo alocă diverse motive contraculturale dreptei politice. Pe de o parte, filmul se referă la triumful individului asupra sistemului, continuînd astfel cultul individualismului din ideologia americană, însă conferă conceptului o notă pro-masculină și de dreapta, după ce deceniul șase își însușise individualismul ca mod de revoltă socială și nonconformism. Mai mult decît atît, Rambo are păr lung, poartă o bentiță pe frunte, mănîncă numai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Rambo alocă diverse motive contraculturale dreptei politice. Pe de o parte, filmul se referă la triumful individului asupra sistemului, continuînd astfel cultul individualismului din ideologia americană, însă conferă conceptului o notă pro-masculină și de dreapta, după ce deceniul șase își însușise individualismul ca mod de revoltă socială și nonconformism. Mai mult decît atît, Rambo are păr lung, poartă o bentiță pe frunte, mănîncă numai hrană naturală (în timp ce birocratul Murdock bea Coca-Cola), este apropiat de natură, are o atitudine ostilă față de birocrație, stat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
celui în care fascismul a produs o "sinteză culturală" a ideologiilor naționaliste, primitiviste, socialiste și rasiale (Block, 1991 [1935]). Această analiză sugerează că doctrina Reagan trebuie privită ca un conservatorism revoluționar cu o puternică componentă de populism conservator radical, de individualism și activism; aceeași viziune se regăsește și în filme precum Războiul stelelor, Indiana Jones, Superman, Conan și alte filme și seriale de televiziune care utilizează eroi individualiști ce manifestă o atitudine ostilă față de stat și sînt deținătorii valorilor conservatoare. Aceasta
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]