5,207 matches
-
existența unor particularități psihologice individuale ce deosebesc, În mod evident,persoanele unele de altele, cât și existența unor particularități individuale relative comune unor grupuri de persoane.. Din această perspectivă obiectivă a aparut principiul tratării individuale și diferențiate a elevilor. Principiul individualizării și diferențierii Învățării exprimă necesitatea adaptării dinamice a Încărcăturii cognitive și acționale a conținuturilor și a strategiilor instructiveducative atât la particularitățile psihofizice ale fiecărui elev cât și la particularitățile diferențiate, relative comune unor grupuri de elevi, În vederea dezvoltării integrale. Principiul
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
cât și la particularitățile diferențiate, relative comune unor grupuri de elevi, În vederea dezvoltării integrale. Principiul urmărește să asigure unitatea dintre particular și general În educație,dintre obiect și subiect,dintre strategiile de educație de grup cu cele de educație individuală. Individualizarea Învățării ( tratarea individuală) exprimă necesitatea de a valorifica cât mai bine posibilitățile și eforturile individuale, atât În ce priveste persoanele Înzestrate, cât și pe cele mai puțin Înzestrate. Diferențierea impune crearea unui mediu de Învățare care să asigure condiții că
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
valoroasă a Învățătorilor din școala noastră că și cea Înregistrată În alte țări, oferă nenumărate argumente În sprijinul concepției că soluția optimă de lichidare că și de prevenire a rămânerii În urmă la Învățătură trebuie căutată În diversitatea formelor de individualizare a procesului de Învătământ de tratare diferențiată a elevilor În cadrul activității didactice. În timp ce procesul colectiv de instruire și educare vizează elevul mijlociu, neglijându-i, Într-o anumită măsură, atât pe elevii foarte buni, cât și pe cei slabi, tratarea individuală
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
Cuceririle științifice actuale În domeniul psihopedagogiei relevă că dascălul nu mai este doar o sursă de cunoștințe, ci acestuia Îi revine sarcina de a canaliza și a orienta realizarea optimă a posibilităților de dezvoltare ale fiecărui elev, prin organizarea și individualizarea activității școlare. Copiii noștri beneficiază de o varietate de mijloace de informare, manifestând o mare receptivitate pentru mesajele audio-vizuale, care determină o diversificare și dezvoltare a intereselor de cunoaștere. Cadrele didactice sunt primele care trebuie să Înțeleagă că nu există
ACTIVITĂȚI DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
copii și cu adulții, sprijină copilul În interacțiunea cu mediul, favorizează descoperirea de către fiecare copil a propriei identități și Îi formează o imagine de sine pozitivă. Cadrele didactice trebuie să asigure copiilor cadrul social adecvat pentru dezvoltarea diferită pană la individualizare, să adapteze metodele la specificul fiecărui copil, la posibilitățile și trebuințele sale. Ca și cadru didactic Întotdeauna am acordat șanse egale tuturor copiilor, indiferent de proveniență, capacitate intelectuală sau diferite deficiențe. În activitatea mea didactică am Întâlnit și copii care
ACTIVITĂȚI DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
a-l Încadra Într-o categorie. Pentru rezolvarea dificultăților de Învățare sunt propuse programe incluzive/comprehensive. Acestea promovează o educație pentru toți și o flexibilizare a curriculum-ului. Se recomandă folosirea unor strategii de lucru care Încurajează cooperarea, abordarea pozitivă, individualizarea și valorizarea fiecărui elev. Pentru a dezvolta În clasă practici de includere a elevilor cu dificultăți de Învățare Tilstone propune: identificarea și măsurarea nevoilor; implicarea fiecărui elev În activitate și sprijinirea elevilor să Își identifice propriile nevoi; asigurarea că nevoile
DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE ÎNTÂLNITE LA COPIII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2161]
-
relațiilor cu copiii, cu cadrele didactice și cu părinții; legăturile profesorului consultant se realizează cu elevul, cu profesorii, părinții și cu factorii de conducere ai școlii respective; educatoarele/Învățătorii/profesorii se implică În abordarea dificultăților de Învățare prin activități, ca: individualizarea Învățării (În funcție de particulatitățile de vârstă și individuale), folosirea strategiilor de predare Învățare flexibile și deschise, amenajarea corespunzătoare a mediului educațional (ambientului), valorizarea relațiilor sociale de la nivelul clasei și al școlii În favoarea procesului de Învățare și promovarea Învățării prin cooperare și
STRATEGII DE LUCRU CU ELEVII CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Michel THEODORA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2154]
-
1804-1860, Constantin David Rosenthal (1820-1851, artiști care alături de Constantin Lecca (1807-1887, Mișu Popp (1827-1892, Carol Popp de Szathmary (1812 1888, Henrik Trenk (1818-1892, au avut un rol important în dezvoltarea artelor plastice la începutul și mijlocul secolului al XIX -lea. Individualizarea modelului, primele încercări de Urmează lucrările unei pleiade de artiști a căror activitate umple prima jumătate a secolului al XX-lea. Este vorba de artiștii din perioada interbelică ale căror țeluri erau cuprinderea lumii reale, a universului lăuntric dintr-o
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
într-o promiscuitate jignitoare de funcțiuni, ci prin organele superioare ale facultăților intelectuale: iubirea să stea din împerecherea a două suflete ca două flori ce și-ar amesteca aroma"141. Fetișismul semnalează însă, după cum afirmă Krafft- Ebing 142, tocmai tendința individualizării în amor, ceea ce conduce firesc la unicizarea obiectului pasiunii, a femeii iubite. Concomitent cu procesul individualizării, fetișismul produce, de asemenea, și un soi de exaltare foarte asemănătoare cu aceea religioasă 143. Ca atare, când nu-i un simplu "fetiș", femeia
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din împerecherea a două suflete ca două flori ce și-ar amesteca aroma"141. Fetișismul semnalează însă, după cum afirmă Krafft- Ebing 142, tocmai tendința individualizării în amor, ceea ce conduce firesc la unicizarea obiectului pasiunii, a femeii iubite. Concomitent cu procesul individualizării, fetișismul produce, de asemenea, și un soi de exaltare foarte asemănătoare cu aceea religioasă 143. Ca atare, când nu-i un simplu "fetiș", femeia va fi iubită mai intens în absență, deoarece amintirea prezenței sale (și nu prezența ei efectivă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
asemenea, trăsăturile și acțiunile personalizate "satisfac nevoia persoanelor de a-și dezvolta un stil individual și de a crea o afirmație socială prin intermediul design-ului propriului lor spațiu din comunitatea Web" (Gallant, Boone, & Heap, 2007). Formele artistice care conduc la individualizarea acestui spațiu includ sunete, muzică, imagini, culoare, design. Ierarhia selectivă este cea de a doua euristică și se referă la procesele prin care utilizatorii pot stoca, sorta, actualiza, ingnora sau filtra informațiile relevante. Aceste procedee de selecție reduc riscul supraîncărcării
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
trăsătura caracteristică a situației religioase contemporane este disiparea credinței, perpetuarea unui nivel relativ ridicat de credință în comparație cu diminuarea apartenenței ecleziastice. "Slăbirea organizărilor instituționale ale religiei este urmată de o înflorire a formelor de religiozitate. În societățile occidentale asistăm la o individualizare și o subiectivizare a sentimentului religios" (Willaime, 2001, p. 137). În acest context, fenomenul religios tinde să devină mai degrabă un proces individual, marcat de căutarea unei forme de manifestare a sentimentului religios care să fie adaptată nevoilor spirituale ale
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
fost ridicat câte unul de locuință, și nu neapărat cel mai limbut. Trebuia însă dat un exemplu. Cei rămași au făcut ciocul mic" (p. 15). Discursul poartă mărcile revoltei, împotrivirii, desprinderii de colectiv, refuzului acceptării sistemului represiv și nevoii de individualizare a disidenților de mai târziu. V.3.1. Cuplul fericit Autoarea jonglează cu pronumele "eu", "noi" și "mine", fiecare având semnificație diferită: "eu" e marca personajului narator, "mine" e un alter-ego transformat într-un geamăn complice, iar "noi" e, paradoxal
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
măsură la stimularea preocupărilor pentru o mai bună cunoaștere a psihologiei copilului și la apropierea școlii de practica vieții. Cu tot aportul lor la dezvoltarea unei metodologii progresiste, evoluția metodelor active a rămas relativ limitată, deoarece au mers în direcția individualizării excesive a învățământului. Pedagogia contemporană caută să valorifice în spirit creator tot ce s-a acumulat pozitiv în acest domeniu. Ea rămâne adepta promovării cu tot curajul, în învățământ, a unor metode active și a unor metode de muncă fundamentate
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
învățământ fragmentează realitatea, împiedicând interpretarea corectă și înțelegerea situațiilor de viață reală PREDARE 3. Alte forme de organizare a procesului de învățământ (Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., 2003, pp. 54-55) Alte forme de organizare Specific Mod de realizare Planul Dalton - propune individualizarea totală a învățământului în condițiile unei programe unice; - fiecare elev evoluează în ritmul său și trece la o nouă etapă de învățare atunci când decide el, în urma verificării însușirii cunoștințelor - elevul primește programa și încheie cu profesorul un ,,contract de lucru
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
de pregătire; c. activitatea se desfășoară sub formă de lecții și alte tipuri de activități; d. elevul încheie cu profesorul un ,,contract de lucru”; e. promovează lucrul în echipă pentru executarea sarcinii date. 3. Altă formă de organizare care propune individualizarea totală a învățământului este: a. Planul Dalton; b. Organizarea activității pe ,,centre de interes”; c. Activitățile practice și jocuri; d. Sistemul Winnetka; e. Activitățile pe grupe de elevi. 4. Lecția de comunicare/ însușire de noi cunoștințe vizează: a. formarea unor
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
concretizează descrierea artistică sunt: - Portretul literar în proză (tip de discurs descriptiv constând în prezentarea unui personaj literar prin reliefarea elementelor definitorii, de ordin fizic, moral și/sau psihic) se concretizează printrun sistem de semne stilistice cu rol de identificare, individualizare și diferențiere. În ansamblul textului epic, secvența portretistică are rolul unei pauze descriptive, determinând un „decupaj“ în temporalitatea evenimentelor și în discursul narativ. Ea poate fi plasată în expozițiune (portret inițial, ca în romanul călinescian Enigma Otiliei, de pildă) sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
strategice ale textului: titlul, incipitul, f inalul Titlul unei opere literare este cuvântul, sintagma sau enunțul prin care autorul își denumește creația. Ocupând locul privilegiat sub care se așază opera, titlul are o forță emblematică și funcții multiple: cea de individualizare a textului, de anticipare a unui element definitoriu pentru conținutul textului (tema, motivul principal, protagonistul etc.), funcția de precizare a speciei ori de sugerare a tiparului discursiv și, desigur, funcția de captare a atenției lectorului. Referentul titlurilor este de mare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
conversații, dar prin apropiere de pacienți se observă că fiecare vorbește singur. Opțiunea pentru această imagine alegorică este sugestivă în ceea ce privește atitudinea de respingere pe care Călinescu o manifestă privitor la modernism, perceput drept fragmentarism. Totodată, se resimte puternic oroarea de individualizare, ce ține de aceeași viziune clasică. Călinescu argumentează că Revoluția Franceză a fost dominată în ceea ce privește actanții ei de viziunea clasică. Aristocrații nu au fost surprinși de ghilotină, preferând în continuare să converseze, să delibereze. De cealaltă parte, revoluționarii "aveau o
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
a tuturor limbilor pe cît este posibil. Altfel stau lucrurile însă cînd se ia în obiectiv problema relației dintre limbă și filozofare, căci filozofarea se finalizează în filozofii individualizate, iar relația respectivă are în vedere determinarea aspectelor prin care această individualizare se datorează trăsăturilor specificice ale limbii în care filozofia a fost gîndită și exprimată inițial. Ca atare, de data aceasta, nu se poate avea în vedere limba în general, adică mai multe limbi, ci limba în special, cea în care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care se raportează cuvintele, și, pe de altă parte, ca subiectiv lingvistic, care vizează semnificația prin distribuirea cunoașterilor noționale ale discursului și este particularizată în raport cu stările obișnuite ale limbii. Este evident că desemnarea și semnificația individualizate oferă condițiile unei accentuate individualizări a sensului, care generează un subiectiv discursiv. Atîta timp cît alteritatea este funcțională, se produce comuniunea dintre locutor și interlocutor și, prin aceasta, o trecere din individual în social, și, întrucît socialul este element al obiectivității ontologice, alteritatea produce o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
profilului școlii În care Învață elevii; - În cazul "clasei Waldorf", al "clasei cooperative Freinet", se indică grupul școlar În care se practică o formă specifică de educație, bazată pe o pedagogie specială. Chiar atunci când Își propune să realizeze pentru elevi individualizarea programului de instruire / formare, educatorul nu abdică de la regulile relaționării cu clasa școlară, adevăratul partener În cadrul activităților desfășurate. Pentru a facilita metamorfozarea clasei de elevi dintr-o unitate delimitată după criterii administrative Într-o unitate socială cu o funcționalitate
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
tinerețea și sănătatea. Satisfacțiile sociale diferențiale rămân, firește, dar ele nu mai reprezintă decât o motivație printre multe altele, într-un ansamblu dominat de căutarea satisfacțiilor private. Consumul „pentru sine” a înlocuit consumul „pentru celălalt” simultan cu irezistibila evoluție a individualizării așteptărilor, a gusturilor și a comportamentelor. Cheltuielile pentru articolele de lux, cursa spre standing, comportamentele ținând de modă au avut întotdeauna ca suport concurența dintre grupurile care aveau ambiția să se claseze și să obțină recunoaștere socială. Epoca hiperconsumului are
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
dinamică în structura și evoluția consumului, proporția serviciilor în consumul familiilor crescând de la 25% în 1960 la 48,8% în 2000. Faza III apare ca momentul în care dispozitivele postfordiene se combină cu creșterea galopantă a sectorului terțiar și a individualizării consumului. Economia varietățiitc " Economia varietății" Fazele I și II au avut ca principal suport fabricarea în serie mare de produse standardizate. Societatea de consum de masă s-a născut din modelul Ford-Taylor de organizare a producției. Fără îndoială, strategii de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
60 de noi modele de ceasuri 4. Marketingul de masă a fost înlocuit cu strategii de segmentare care au lărgit continuu gama sortimentelor și a opțiunilor, promovând serii mai mici, care vizau în mod precis anumite subansamble ale pieței. Dinamica individualizării produselor nu s-a putut efectua decât datorită tehnologiei înalte bazate pe microelectronică și pe informatică. Noile tehnologii industriale au permis avântul unei „producții la comandă de masă”, constând în asamblarea individualizată a modulelor prefabricate. Multă vreme produsele la comandă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]