5,940 matches
-
îndelungat, care să evalueze rezultatele terapiei antiischemice moderne. Datele puținelor studii disponibile sugerează faptul că, dintr-un motiv încă nedeterminat, pacienții dializați nu beneficiază de terapiile devenite rutină la pacienții non-uremici. Herzog a arătat că puțini pacienți dializa]i cu infarct miocardic acut din Statele Unite primesc terapie trombolitică, ceea ce ar putea explica supraviețuirea redusă pe termen lung și scurt [Herzog et al., 1999, 2000]. Studiul recent a lui Chertow și col. [2000], utilizând datele de la 640 de pacienți dializați cronic cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
miocardic acut din Statele Unite primesc terapie trombolitică, ceea ce ar putea explica supraviețuirea redusă pe termen lung și scurt [Herzog et al., 1999, 2000]. Studiul recent a lui Chertow și col. [2000], utilizând datele de la 640 de pacienți dializați cronic cu infarct miocardic acut evaluați în perioada 1994-1995, a arătat o supraviețuire de doar 54% la un an. Vârsta înaintată, un indice de masă corporală ridicat sau redus, istoricul de boală vasculară periferică sau de accident vascular cerebral, precum și insuficiența cardiacă au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
excluderea unei afectări coronariene severe. Utilizând resursele impresionante ale United States Renal Data System, Herzog și col. [2000] au selectat datele a 783.171 de pacienți pentru a examina retrospectiv prognosticul pacienților transplantați, internați în perioada 1996-1997 pentru un prim infarct miocardic acut (IMA) suferit după primirea grefei renale. în cohortă s-au înregistrat 4.250 de pacienți transplantați care suferiseră un IMA. Rata de deces în cursul spitalizării pentru infarct a fost de 12,8%. Mortalitatea la doi ani, de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
prognosticul pacienților transplantați, internați în perioada 1996-1997 pentru un prim infarct miocardic acut (IMA) suferit după primirea grefei renale. în cohortă s-au înregistrat 4.250 de pacienți transplantați care suferiseră un IMA. Rata de deces în cursul spitalizării pentru infarct a fost de 12,8%. Mortalitatea la doi ani, de cauză cardiacă și de orice cauză generală la pacienții uremici, a fost de 11,8% și, respectiv, 33,6%. Cea mai redusă supraviețuire după IMA a fost consemnată la pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
respectiv 40,5%. în modelul statistic regresiv, riscul de mortalitate cardiacă și generală cauzată de IMA a fost cu 51% (p = 0,0003) și 45% mai redus (p < 0,0001) în perioada 1990-1996 față de 1977-1984. Supraviețuirea pe termen îndelungat după infarct miocardic acut a pacienților transplantați renal s-a îmbunătățit considerabil în era terapiei moderne. Pacienții uremici cu diabet zaharat prezintă, cum este de așteptat, prognosticul cel mai rău. Prevenția secundară a cardiopatiei ischemice Multiplele măsuri de prevenție secundară sunt în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
mortalitatea cardiovasculară cu circa 18%. Clopidogrelul și ticlopidina au prezentat un beneficiu adițional de circa 10-12% în comparație cu aspirina. Administrarea adițională de dipiridamol la aspirină nu a produs beneficii suplimentare în comparație cu administrarea aspirinei în monoterapie. în toate categoriile de risc crescut (infarct miocardic în antecedente, infarct miocardic acut în curs, angină stabilă și instabilă, boală ischemică periferică, antecedente de AVC sau de accident cerebral ischemic tranzitoriu, fibrilație atrială), beneficiul absolut al administrării de antiagregante a depășit riscul sângerărilor majore. O altă metaanaliză
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
18%. Clopidogrelul și ticlopidina au prezentat un beneficiu adițional de circa 10-12% în comparație cu aspirina. Administrarea adițională de dipiridamol la aspirină nu a produs beneficii suplimentare în comparație cu administrarea aspirinei în monoterapie. în toate categoriile de risc crescut (infarct miocardic în antecedente, infarct miocardic acut în curs, angină stabilă și instabilă, boală ischemică periferică, antecedente de AVC sau de accident cerebral ischemic tranzitoriu, fibrilație atrială), beneficiul absolut al administrării de antiagregante a depășit riscul sângerărilor majore. O altă metaanaliză [Sanmuganathan et al., 2001
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
examinarea angiografică au o supraviețuire la doi ani de mai puțin de 50%. Din cauza faptului că majoritatea acestor pacienți sunt asimptomatici, managementul lor este controversat. Investigatorii s-au întrebat dacă procedurile de revascularizare coronariană ar reduce incidența anginei instabile, a infarctului miocardic acut și a morții de etiologie cardiacă. Au fost evaluate angiografic 151 de cazuri consecutive de DZID candidate la TR. 31 de pacienți prezentau stenoze peste 75% ale uneia sau mai multor artere coronariene, durerile toracice fiind atipice sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
rezervei coronariene cauzată de anemie. Dacă la acest profil clinic se adaugă HVS, se produce o reducere și mai importantă a capacității vasodilatatorii maxime și a rezervei coronariene. Rezerva coronariană redusă reprezintă un factor important de risc pentru aritmii maligne, infarct miocardic acut și fibroză cardiacă (având ca o ultimă consecință insuficiența cardiacă). într-un alt studiu canadian [Foley et al., 1996] a fost examinată relația dintre nivelurile hemoglobinei serice la inițierea dializei și modificările ecocardiografice la pacienții dializați. Datele acestei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
există un risc mai crecut de a dezvolta HVS și aritmii ventriculare maligne și/sau deces precoce de cauză cardiovasculară. Boala aterosclerotică coronariană și disfuncția cardiacă. La pacienții non-renali, Buxton et al. [1999] au arătat că pacienții care suferiseră un infarct miocardic acut recent prezentau un risc de moarte subită sau de deces prin aritmii ventriculare de 25-32% la 5 ani, variabilitatea acestor date depinzând de calitatea tratamentului antiaritmogen. La pacienții hemodializați, un review clinic [De Lemos et al., 1996] constată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
subită sau de deces prin aritmii ventriculare de 25-32% la 5 ani, variabilitatea acestor date depinzând de calitatea tratamentului antiaritmogen. La pacienții hemodializați, un review clinic [De Lemos et al., 1996] constată că 15% din mortalitatea cardiovasculară era cauzată de infarctul miocardic acut. Riscul de deces prin aritmii în această analiză se corela cu fracția de ejecție ventriculară redusă și cu prezența tahicardiei ventriculare nesusținute (sub 30 de secunde) la monitorizarea ECG. Relativ recent, Bos et al. [2000] au evaluat efectele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
stabili. Autorii au demonstrat că atât intervalele Q-T, cât și Q-Tc și Q-Tcd sunt mai prelungite la subiecții hemodializați în comparație cu subiecții sănătoși. Acești parametri cresc în perioada imediat postdialitică la niveluri comparabile cu cele constatate la pacienții non-renali cu infarct miocardic acut. Dispersia Q-Tc anterioară ședinței de hemodializă este profund influențată de prezența cardiopatiei ischemice și/sau a hipertensiunii arteriale. Autorii conchid că pacienții hemodializați, în special cei cu ateroscleroză coronariană sau HTA, prezintă un risc crescut de aritmii ventriculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
clearance creatininic peste 76 ml/min, iar fracția de ejecție a ventriculului stâng, determinată ecocardiografic, are o putere predictivă modestă asupra riscului de deces. Aceste date au fost confirmate într-o investigație recentă [Anavekar et al., 2004] la subiecți cu infarct miocardic acut (IMA) și diferite grade de disfuncție cardiacă: începând de la un clearance creatininic de 81 ml/min, fiecare reducere cu 10 ml/min a ratei de filtrare glomerulară se asociază cu o creștere a mortalității, dar și a evenimentelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
10%. Disfuncția renală a reprezentat în acest studiu un factor de risc independent de reinfarctare, decompensare cardiacă, stop cardiac și accident vascular cerebral ischemic. Aceste date pot fi ușor înțelese dacă se ia în considerare faptul că, la pacienții cu infarct miocardic acut, simpla prezență a unei disfuncții renale ușoare crește riscul de a dezvolta insuficiență cardiacă după evenimentul coronarian acut cu 86%, față de subiecții cu IMA și cu funcție renală păstrată [trial-ul CATS, Hillege, 2003]. Ca urmare, trebuie reținut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cu uremie cronică, fiind legat de prezența cateterului venos central, a grefei vasculare și, eventual, a diabetului zaharat. Starea septică este marcată de o eliberare pronun]ată de citokine, care pot avea efecte inotrop negative directe și pot precipita IC. Infarctul miocardic este o complicație frecventă la pacientul uremic. Un grad înalt de suspiciune trebuie formulat la pacienții cu insuficiență cardiacă nou instalată, chiar și în absența durerii anginoase. În fine, instalarea acută a unei fibrilații sau unui flutter atrial intra-
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
un puternic factor predictiv al mortalității la populația dializată [Bergström și Lindholm, 1998]. Un pacient dializat cu o albumină serică sub 2,5 g/dl are un risc de trei ori mai mare de deces față de un pacient dializat cu infarct miocardic în antecedente, rata mortalității fiind egalată doar de pacienții cu SIDA sau cancer metastazat [Mesler et al., 1999]. Hipoalbuminemia este însă și un factor de risc pentru dezvoltarea insuficienței cardiace. Albumina serică sub 3 g/dl se asociază cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
funcției contractile ventriculare: volumul telediastolic și cel telesistolic, precum și presiunea telediastolică cresc, în timp ce debitul-bătaie scade, dezvoltându-se simptomele asociate debitului cardiac redus, cu congestie pulmonară și sistemică consecutive. Disfuncția sistolică rezultă cel mai adesea din pierderea miocitelor (de exemplu, prin infarct miocardic), supraîncărcarea cronică de volum sau cardiomiopatia dilatativă și se caracterizează clinic prin cardiomegalie și fracție de ejecție redusă. Pe de altă parte, mai mult de o treime dintre pacienții cu insuficiență cardiacă prezintă funcție ventriculară sistolică normală, în schimb
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de ischemia miocardică și de hipertrofia ventriculară stângă. Cauza majoră a insuficienței cardiace la pacienții uremici, ischemia coronariană, se manifestă printr-o combinație de disfuncție ventriculară sistolică și diastolică. în acest caz, disfuncția sistolică e cauzată de obicei de un infarct miocardic anterior, precum și de scăderea contractilității miocardice prin ischemie. Disfuncția diastolică are drept cauză fibroza postinfarct, precum și scăderea distensibilității mușchiului cardiac prin ischemie. Activarea neuroumorală Reducerea debitului cardiac și creșterea presiunilor de umplere determină activarea sistemului simpatic și a sistemului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cardiacă, medicația de elecție este reprezentată de inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA). Ghidurile actuale elaborate pentru populația non-renală recomandă IECA la toți pacienții asimptomatici cu o fracție de ejecție mai mică de 35% și la toți indivizii după infarct miocardic dacă frac]ia de ejec]ie este sub 40%. în cazul intoleranței la IECA se vor utiliza antagoniștii receptorului I al angiotensinei II (sartanii), cu un profil mai favorabil al efectelor secundare, însă cu un preț de cost considerabil
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
declinul acut al funcției renale, în condiții de hipoirigație renală cronică (prin insuficiență cardiacă, stenoză bilaterală de arteră renală, vârstă înaintată etc.). Beta-blocantele îmbunătățesc considerabil prognosticul subiecților cu disfuncție sistolică în populația non-renală, indiferent de prezența sau absența antecedentelor de infarct miocardic [Wassertheil-Smoller et al., 2004]. Nu există date de mortalitate comparabile în populația dializată, însă până la apariția acestora credem că evidența din populația generală trebuie extrapolată și asupra celei cu uremie cronică. Există totuși raportări care demonstrează că beta-blocantele îmbunătățesc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în prevenția secundară, prin folosirea terapiei antiagregante plachetare, beta-blocanților adrenergici, inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei II, sau prin atingerea țintelor terapeutice pentru controlul hipertensiunii arteriale sau al lipidelor serice (19). Administrarea de glucoză și insulină în faza acută a infarctului de miocard, urmată de insulinoterapie subcutanată ulterioară pentru o durată de cel puțin 3 luni, a dus la îmbunătățirea supraviețuirii pacienților cu infarct miocardic acut la 1 an de la evenimentul acut coronarian, așa cum a arătat studiul DIGAMI (40). Aceste beneficii
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
controlul hipertensiunii arteriale sau al lipidelor serice (19). Administrarea de glucoză și insulină în faza acută a infarctului de miocard, urmată de insulinoterapie subcutanată ulterioară pentru o durată de cel puțin 3 luni, a dus la îmbunătățirea supraviețuirii pacienților cu infarct miocardic acut la 1 an de la evenimentul acut coronarian, așa cum a arătat studiul DIGAMI (40). Aceste beneficii terapeutice și creșterea ratei de supraviețuire s-au extins pe durată mai lungă de 3 ani ulterior studiului (41). Studiul UKPDS a demonstrat
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
scade cu aproximativ 50% față de populația generală, iar în DZ tip 2 este apreciată la aproximativ 70% din valoarea populației nediabetice, la aceasta contribuind riscul cardiovascular crescut. Mai mult decât atât, 20% din pacienții internați la terapie intensivă coronariană pentru infarct miocardic acut sunt diabetici, iar 50% dintre pacienții diabetici evaluați cardiologic în servicii specializate prezintă semne de boală cardiovasculară constituită. Atât în DZ tip 2 clinic manifest, cât și în stadiul prediabetic, reprezentat de alterarea toleranței la glucoză și/sau
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
incidenței bolilor cardiovasculare, acest lucru nu este deloc evident pentru pacienții cu diabet, și mai ales la sexul feminin, unde tendința este crescătoare (49). Studiul efectuat de Haffner, publicat în 1998, arată că mortalitatea pacienților cu diabet zaharat și fără infarct miocardic se situează la același nivel cu cea a pacienților nediabetici care au avut un infarct miocardic (circa 15-16 %), iar în cazul pacienților cu diabet zaharat și infarct miocardic, aceasta crește la niveluri de 2-3 ori mai mari (până la 46
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
la sexul feminin, unde tendința este crescătoare (49). Studiul efectuat de Haffner, publicat în 1998, arată că mortalitatea pacienților cu diabet zaharat și fără infarct miocardic se situează la același nivel cu cea a pacienților nediabetici care au avut un infarct miocardic (circa 15-16 %), iar în cazul pacienților cu diabet zaharat și infarct miocardic, aceasta crește la niveluri de 2-3 ori mai mari (până la 46%) (fig. 2). În studiul Multiple Risk Factor Intervention Trial, Stamler arăta în rezultatele publicate în 1993
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]