13,441 matches
-
mult, acțiunea patogenului. În funcție de momentul intrării în funcțiune a rezistenței, acesta poate fi preinfecțională (preexistentă) sau postinfecțională (indusă). 3.4.1.2 Rezistența structurală Rezistența structurală preinfecțională (preexistentă). Așa cum s-a arătat, planta este supusă la o multitudine de agenți infecțioși potențiali, dar boala rămâne o excepție și nu o regulă. În anumite situații, planta-gazdă menține invadatorii potențiali în afara posibilităților de atac, la o oarecare distanță. Aceasta se realizează prin eliminarea unor substanțe cu miros dezagreabil sau a unei culori neatractive
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
menține invadatorii potențiali în afara posibilităților de atac, la o oarecare distanță. Aceasta se realizează prin eliminarea unor substanțe cu miros dezagreabil sau a unei culori neatractive, care îndepărtează agenții patogeni. În alte situații, încărcătura electronegativă a suprafețelor plantelor, respinge elementele infecțioase (sporii) cu încărcătură similară. Unii dintre trichomi (apendici de pe suprafața plantelor) sunt conectați la glande care secretă substanțe, ce împiedică contaminarea. De exemplu, soiurile de năut rezistente la Mycosphaerella rabiei au pe frunze, mai mulți peri glandulari producători ai acidului
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
acționează în mod conjugat, într-o strânsă corelație, uneori compensativ, alteori cumulativ sau antagonic. Se cunosc cazuri când, sub influența factorilor externi de mediu, au devenit patogene diferite microorganisme saprofite (ex. Fusarium nivale). Factorii externi care acționează atât asupra agenților infecțioși cât și asupra plantelor sunt: Temperatura aerului și a solului poate influența planta, agentul patogen sau cuplul plantă gazdă-parazit. Temperatura aerului sub nivelul normal, face ca unele soiuri de cartof să manifeste sensibilitate la atacul ciupercii Phytophthora infestans. Temperatura aerului
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
cu tulpini virulente ale aceluiași virus (Jilăveanu, 1980). Tratamentul se recomandă pentru soiurile sensibile cultivate în sere și solarii. 3.4.5. Igiena culturală Igiena culturală presupune efectuarea unor operațiuni simple, dar care au o influență mare în reducerea potențialului infecțios din culturi și limitează extinderea bolilor pe alte suprafețe. Igiena culturală permite reducerea numărului de tratamente, creșterea eficienței acestora și a rezistenței plantelor la agenții patogeni. Îndepărtarea resturilor vegetale și distrugerea lor. Pe resturile vegetale care rămân pe sol după
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
corespunzătoare. 3. Lucrările solului au o mare importanță în prevenirea apariției bolilor, astfel: - distrugerea samulastrei, reduce foarte mult atacul de făinare, întrucât elimină conidiile, care se formează pe aceste plante; - îndepărtarea resturilor vegetale, a paielor, are rol în reducerea potențialului infecțios pentru făinare, rugină, septorioză, fuzarioză; - arderea miriștilor este o metodă, des utilizată în prezent și are efect favorabil, în reducerea atacului bolilor de rădăcini și baza tulpinii (îngenuncherea, pătarea în ochi, fuzarioza); - arătura corectă cu răsturnarea brazdei la 180o, favorizează
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
tomate în seră, contribuie la obținerea unei producții mari și de calitate. În condiții de seră se prevăd următoarele măsuri de prevenire și combatere a atacului patogenilor: Îndepărtarea resturilor vegetale de la cultura precedentă și distrugerea acestora, contribuie la îndepărtarea inocului infecțios, mai ales în cazul semnalării putrezirii brune (Pyrenocheta), care se transmite prin intermediul acestora. Pregătirea solului pentru dezinfecție. Solul trebuie să fie curat, bine mărunțit, să nu conțină aglomerări cu diametrul mai mare de 2 cm, iar umiditatea să nu depășească
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
pragurile de divergență, valori critice care odată depășite marchează începutul unor etape de evoluție mai rapidă sau mai lentă, așa cum este cazul descreșterii continui a mortalității pe fondul creșterii standardului de viață, procesul parcurgând însă două divergențe acceleratorii: eradicarea bolilor infecțioase și un optimum al asistenței medicale; pragurile de opoziție, valori critice urmate de fenomene evolutive opuse celor din etapa precedentă; pragurile de saturație, care determină situații de plafonare, în cursul cărora nici o intensificare a acțiunilor specifice nu mai poate asigura
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
acestora se declanșează mecanismul de fagocitoza. Evoluția rapidă a apoptozei face că prezența ei în țesuturi să fie mai dificil de observat. Totuși ea poate fi observată histologic în bursă lui Fabricius la puii de găină infectați cu virusul bursitei infecțioase sub forma unor puncte intens hematoxilinice, după 3-4 zile de la infecția experimentală (Observație inedită!A. Savill J. și colab. (2002Ă recomandă pentru evidențierea histologica a apoptozei colorantul Hoechst 33342. În țară noastră, Mărculescu Zoia și colab. (2000Ă au evidențiat apoptoza
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
calciu, care se exteriorizează sub forma unor focare albicioase, uscate, net delimitate de țesutul gras înconjurător. Se întâlnește la rumegătoare în țesutul adipos de la bază cordului și la câine sub formă de focare miliare în pancreas. Necroza cazeoasă are etiologie infecțioasă, fiind produsă în special de M. bovis, M. tuberculosis, M. avium dar și de Corynbacterium pseudotuberculosis la oi și capre, în general, germeni foarte bogați în lipide, care imprimă țesuturilor infectate și necrozate un aspect cazeos, brânzos, mai mult sau
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
cauze extrinseci și intrinseci. A. Cauzele extrinseci sunt reprezentate prin: - acțiuni traumatice; - acțiuni fizice: electrocutarea, iradierea, supraîncălzirea, suprarăcirea etc.; - acțiuni chimice: toxice minerale și organice dar și lipsa de oxigen, apa sau diferite substanțe nutritive; - acțiunile factorilor biotici: prioni (agenți infecțioși neconvenționaliă, virusuri, bacterii, fungi și paraziți. B. Cauzele intrinseci sunt reprezentate prin starea constituțională și ereditară cât și prin modificările morfofiziologice impuse de vârstă. TANATOLOGIA 27 Factorii cauzali pot acționa: - brutal, în cazul traumatismelor - moartea post-traumatică; - violent sau fulgerător, în
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
conținutului alimentar din compartimentele prestomacale se răcesc foarte lent. La fel cabalinele moarte prin colici gastrointestinale. Trebuie să subliniem și existența unor situații în care temperatura postmortală în loc să scadă, suferă o creștere însemnată. Așa se întâmplă în cazul unor boli infecțioase cu evoluție febrila (tetanosă, boli convulsivante (intoxicația cu stricnina, eclampsieă, traumatisme ale sistemului nervos central, boli caracterizate printr-o intensă putrefacție intestinala. La aceste cadavre răcirea poate începe doar după 6-12 ore de la moarte. Rigiditatea cadaverica (rigor mortisă este expresia
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
rapid în rigiditate decât animalele moarte pe uscat. În tetanos, botulism, intoxicația cu stricnina etc. rigiditatea se poate instala încă din timpul agoniei și are o durată mai îndelungată. Dimpotrivă, la animalele cașectice că și la cele moarte prin boli infecțioase septicemice (antrax, pasteurelozăă sau boli dismetabolice cu consum mare de glicogen, rigiditatea este puțin exprimată și uneori chiar inaparentă. La animalele cu stare de întreținere foarte bună și mai ales la suine, țesutul adipos subcutanat blocând evaporarea apei corporale, încetinește
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
catarale ..................................................... 129 Inflamațiile limfomonocitare ....................................... 131 Inflamațiile cristaline ................................................... 132 Inflamațiile predominant proliferative .................................. 132 Inflamațiile limfohistiocitare ....................................... 132 Inflamația macrofagică ................................................ 135 Inflamațiile plasmocitare și limfoplasmocitare ........... 135 Inflamațiile eozinocitar-eozinofilice ............................ 136 Inflamațiile mastocitare ............................................... 138 Inflamațiile fibroase ..................................................... 139 Inflamația mixomatoasă ............................................... 139 Inflamațiile granulomatoase ........................................ 140 Morfogeneza granulomului infecțios ........................... 141 Morfogeneza granulomului de corp străin inert .......... 146 Morfogeneza granulomului micotic ............................ 147 Morfogeneza granulomului parazitar .......................... 147 Inflamații difuze cu celule gigante .............................. 148 Terminarea inflamațiilor ....................................................... 149 Particularități ale inflamațiilor la pești ................................. 154 Bibliografie ................................................................................... 155 A. MORFOPATOGENEZA PROCESELOR INFLAMATORII INTRODUCERE Fără a
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
se pot evidenția trei tipuri de reacții: alterative, exsudative și proliferative, dintre care unul este predominant. În vorbirea curentă se face adesea sinonimie între inflamație și infecție. Este adevărat că majoritatea inflamațiilor au ca punct de plecare infecția, dar agenții infecțioși reprezintă doar o parte din factorii generatori de inflamații, grupa acestora completându-se cu numeroși factori neinfecțioși, chimici, mecanici, etc. (Micheletto, 1980Ă. IOAN PAUL46 CAUZELE INFLAMAȚIILOR Procesul inflamator este rezultatul acțiunii agresive a numeroși factori flogogeni exo- si endogeni, animați
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
o parte din factorii generatori de inflamații, grupa acestora completându-se cu numeroși factori neinfecțioși, chimici, mecanici, etc. (Micheletto, 1980Ă. IOAN PAUL46 CAUZELE INFLAMAȚIILOR Procesul inflamator este rezultatul acțiunii agresive a numeroși factori flogogeni exo- si endogeni, animați și neanimați, infecțioși și neinfecțioși. Menționam: prionii, (subvirusurileă, virusurile, bacteriile, miceții sau fungii, paraziții mono- si multicelulari, dar și factorii activi ai reacțiilor imune: monokinele, citokinele, interleukinele, complexele AgAc, componentele complementului și chiar anticorpii citotoxici. Rol deosebit au unii agenți fizici, radiațiile ionizante
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
24 ore, cu picul concentrației la 48 ore și revenirea la normal doar după 6 zile. Tot la porc a fost identificată și MAP (Major acute phase proteină o glicoproteină acidă (acide alfa -1Ă, care crește în pneumoniile și meningitele infecțioase (Tizard, 2004Ă. În infecțiile cu Actinobacillus pleuropneumoniae, Bordetella bronchiseptica, Pasteurella multocida tip D, concentrațiile de Hp și MAP cresc de 40 și respectiv de 12 ori. La câini în infecțiile cu Bordetella bronhiseptica CRP crește până la de 95 ori (Eckersall
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
care le denumim: celule gigante de tip Langhans și celule gigante de corp străin. Dacă primele sunt bine conturate, secundele au forme foarte diferite și o parte a membranei aproape invizibilă, alipita de corpul străin. Primele sunt frecvente în bolile infecțioase, secundele în micobacteriozele păsărilor, infestațiile parazitare și în procesele de necroza și de resorbție. Cornil și Babeș, citați de Ciurea (1971Ă au evidențiat posibilitatea ca și unele celule epiteliale să se transforme în celule gigante. Celulele prezentatoare de antigene Inseram
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
prin apoptoza. Moroșanu (2004Ă le-a observat în ficatul de om după hepatectomia parțială și a adoptat termenul de hepatită apoptotică, iar noi am observat apoptoza în bursă lui Fabricius, la puii de găină infectați cu virusul BIA (virusul bursitei infecțioase sau al bolii de Gumboroă la 3 zile P.I. Aspectul este recunoscut în literatura de specialitate și se caracterizează macroscopic prin mărirea în volum a bursei, culoare roșie-violacee a pliurilor și histologic, fragmentarea cromatinei bursocitelor în nucleozomi punctiformi. INFLAMAȚIILE PREDOMINANT
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
parte redusă sunt elemente multiplicate pe plan local. Welch R.M. și Sen G.C. (1997Ă au sintetizat răspunsul gazdei la infecțiile virale sub forma „unei cascade complexe de citokine, hormoni și răspunsuri celulare diverse pentru repararea alterării tisulare și controlul agentului infecțios. Răspunsul se instalează rapid prin apariția IOAN PAUL132 limfocitelor B și Ț, cunoscut ca raspunsul de faza acută”. El începe prin activarea complementului de către virus și celulele infectate de acestă cât și inducerea de citokine de către celulele gazdă. În
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
la animaleă. În raport cu substanță generatoare se utilizează în aceste cazuri și denumirile de: oleogranuloame, lipogranuloame, parafinoame, talcogranuloame, granuloame de sutura (produse de catgut și matasea etc. Granuloamele imunologice sunt cele mai importante, granulomul tuberculos fiind considerat că prototip al granuloamelor infecțioase (Wilkinson și White, 1966Ă; Dannenberg și colab., (1972Ă citați de Warren (1980Ă. Ultimele decenii ale secolului XX au diferențiat în cadrul inflamațiilor granulomatoase o serie de procese în care componentă exsudativa este predominantă, imprimând focarelor un caracter fibrino purulent. Este așa
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
așa -numita inflamație piogranulomatoasă, întâlnită în literatura anterioară sub denumirea de inflamație granulomatoasă predominant exsudativa. Este prezentă în morva și mai ales în granuloamele micotice. Subliniem și faptul că Thomson R.G. (1984Ă include inflamațiile granuloamtoase în cadrul inflamațiilor exsudative. Morfogeneza granulomului infecțios Agenții infecțioși, măi ales bacteriile alcolo-acido-rezistente (BAARĂ pătrunzând în organismele animale, într-o primă fază vor fi întâmpinați de către granulocitele neutrofile existente la poarta de intrare. Microfagele nu sunt însă capabile să le neutralizeze acțiunea nociva și IOAN PAUL142 mor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
inflamație piogranulomatoasă, întâlnită în literatura anterioară sub denumirea de inflamație granulomatoasă predominant exsudativa. Este prezentă în morva și mai ales în granuloamele micotice. Subliniem și faptul că Thomson R.G. (1984Ă include inflamațiile granuloamtoase în cadrul inflamațiilor exsudative. Morfogeneza granulomului infecțios Agenții infecțioși, măi ales bacteriile alcolo-acido-rezistente (BAARĂ pătrunzând în organismele animale, într-o primă fază vor fi întâmpinați de către granulocitele neutrofile existente la poarta de intrare. Microfagele nu sunt însă capabile să le neutralizeze acțiunea nociva și IOAN PAUL142 mor intoxicate în
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și IOAN PAUL142 mor intoxicate în circa 24 ore punând în libertate bacilii respectivi. Informația genetică este transmisă mezenchimului local, care reacționează prin multiplicarea histiocitelor și transformarea lor în macrofage. Un cuib de macrofage constituie astfel prima fază a granulomului infecțios fază pregranulomatoasă sau macrofagică. În prezența fosfogliceridelor sau a fosfatidelor rezultate din distrugerea germenilor pe de o parte, a factorului de armare (SMAFĂ liberat de către limfocitele Ț sensibilizate pe de altă parte, se produce transformarea macrofagelor în celule epitelioide, celule
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
granuloame vecine. Rezultă că mărirea în volum a unui granulom se poate produce prin: extinderea zonei centrale, apariția de granuloame secundare, terțiare etc. și / sau confluarea unor granuloame vecine. În cazul unor organisme cu reactivitate redusă sau al unor agenți infecțioși cu patogenitate crescută, prima reacție leucocitara este însoțită de o accentuată exsudație serofibrinioasă. Ia naștere astfel un focar fibrino-purulent, urmat și el în continuare de reacția granulomatoasă mai mult sau mai puțin accentuată. Granuloamele infecțioase pot fi deci: predominant productive
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
redusă sau al unor agenți infecțioși cu patogenitate crescută, prima reacție leucocitara este însoțită de o accentuată exsudație serofibrinioasă. Ia naștere astfel un focar fibrino-purulent, urmat și el în continuare de reacția granulomatoasă mai mult sau mai puțin accentuată. Granuloamele infecțioase pot fi deci: predominant productive și predominant exsudative. Diferențierea lor este uneori destul de dificilă. În raport de patogenitatea germenilor AAR și îndeosebi a micobacteriilor (M. tuberculosis, M. bovis, M. avium subsp. avium și reactivitatea gazdei, granuloamele tuberculoase pot evolua în
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]